FOAIE VERDE, DE DAI, N-AI!
Cum face, cum nu face, Elena Udrea se află zilele acestea în toiul unui nou scandal, generat de frunzuliţa aleasă, pentru a invita străinii să cunoască neprihănirea locurilor strămoşeşti… Şi uite-aşa, frunza verde ajunge în Consiliul de Brand Turistic. Mare ar fi mirarea dacă s-ar găsi ceva în neregulă... După sloganul turistic de anul trecut, " România - Land of choice", cel de acum, "Explore the Carpathian Garden" ("Explorează grădina carpatină"), a fost lansat săptămâna trecută de ministrul Turismului şi Dezvoltării. De "Ziua României" de la Expo 2010 Shanghai, expoziţia mondială cu cele mai mari ambiţii din ultima vreme, Elena Udrea a nimerit drept cu oiştea-n gard. Locul în care, peste 200 de state şi organizaţii internaţionale au ales să-şi prezinte ce au mai bun şi mai reprezentativ, a fost considerat de ministrul Turismului cel mai adecvat pentru a lansa noua imagine turistică a României. După banii asvârliţi pe “Land of choice” cu copaci plini de peşti, pe care i-a asociat în mintea blondă, probabil, cu “plopul în care cresc pere şi răchita ce face micşunele” – pentru că, se vede treaba, are aplecare către zicalele româneşti – Udrea explică acum că este vorba de inspiraţia din cântecul popular în care leitmotivul “foaie verde” i se pare cea mai reprezentativă "chestie" pentru România. Şi pe foaia asta de doi lei, aruncă vreo 900 000 euro. Nici măcar originală nu este, pentru că, iată, o firmă britanică de transport a mai folosit-o! Iar “grădina carpatică” în care Udrea invită la explorare este marcă înregistrată de alţii. Şi fruzuliţa încă se mai găseşte la vânzare pe Internet, pentru vreo doi eurocenţi. Rând pe rând, televiziunile au dezbătut marea gafă care a permis unei firme spaniole să pună turismul românesc într-o situaţie de toată jena. Mai grav este faptul că banii europeni alocaţi României pentru promovare se duc pe lipsa de imaginaţie a unora, care preferă să copieze ceva de pe Internet şi care nu au nimic de a face cu spiritul acestei naţii, invocat în discursul de lansare.
Locul prezentării a fost scena de spectacole din interiorul "Mărului Verde" ("Greenopolis") - pavilionul României, unul dintre cele numai 47 de pavilioane naţionale individuale. În scurtul său discurs de prezentare a noului loggo, ministrul Elena Udrea a spus "Cred cu tărie că România este o ţară care se poate evidenţia în rândul statelor lumii, că este o ţară frumoasă, care aşteaptă să fie descoperită". Am văzut în imaginile de la Shanghai pe Hagi, Ilie Năstase şi Nadia Comăneci jenaţi şi oarecum încurcaţi de faptul că se aflau pe scena în care erau etalaţi - pentru a câta oară?! - ca nişte sfinte moaşte… Udrea şi Baconski au păşit pe covorul roşu, chinezii fluturau steguleţe româneşti, iar hostess-ele de diferite etnii erau îmbrăcate în ţinute ce făceau trimitere la măr… Lipsa preşdintelui Băsescu, de la marea lansare a noii năzbâtii cu frunzuliţă, a fost explicată ca o decizie dictată de perioada de austeritate în care ne găsim. Sau, să însemne altceva?!
Era un banc odată, cândva, în epoca aia „de tristă amintire”. Cică unu’, aflat într-o stare jalnic euforică, mergea împleticit pe uliţa mare şi zicea: foaie verde, verde, şi iar verde... şi de la capăt, foaie verde, verde, şi iar verde şi uite-aşa, o tot ţinea, în mersu-i bălăbănit prin colbu’ drumului. Altul, mai curios din fire, se luă după el să vadă urmarea, dar şi unde-ajunge omul nostru... Şi merse, şi merse după foaie verde, verde, şi iar verde... până când „eroul nostru” intră-ntr-o curte. Închide cu grijă poarta şi îşi termină alocuţiunea, spunând ăluia de peste gard, parcă a batjocură, „măr uscat!” Sec! Cum sec mi se pare noul loggo al Elenei Udrea pentru promovarea ultimului brand de ţară! Frunza asta verde de pe loggo-ul de prezentare nici nu se ştie prea bine de ce esenţă este... Cea de arţar este simbolul Canadei, precum se ştie. La noi, frunza verde de stejar ar avea oarece conotaţii... dar cele trei frunzuliţe dansante seamănă, mai de grabă, cu nişte foi de dafin... care se reunesc în jocul lor în... formele de relief - după ultimele explicaţii... Oricum ar fi, stând strâmb şi judecând drept, în dosul unor proaspete neologisme apărute în limba noastră românească, precum "loggo", sau "brand", promovarea „valorilor, tradiţiilor, cadrelor naturale neprihănite ca acum 80 de ani”, sună precum nuca în perete... sec! Nu spune nimic! Un nimic care costă o mulţime de bani... fie ei şi bani europeni. Sau, mai ales europeni! Ceea ce este mai grav, se aduce un prejudiciu de imagine României. Fiindcă râurile cele cristaline or mai fi doar în adâncul munţilor, în locuri neumblate, aşadar neştiute de nimeni, iar codrii mari de brad s-au cam împuţinat... în ultimii 80 de ani! Şi nu s-a mai construit nimic – nici tu autostrăzi, nici tu WC-uri, nimic! Cât priveşte ceea ce era pitoresc nu a fost pus în valoare, iar despre turismul balneo, atât de apreciat în trecut, nici nu mai poate fi vorba, staţiunile fiind într-o paragină de nedescris...
Foaia verde şi mărul Elenei m-au dus cu gândul la bancul pe care tocmai vi l-am redat. Dincolo de faptul că România, cu toată splendoarea ei sălbatică, a fost descoperită cu multă vreme înainte de invitaţia doamnei care a făcut praf turismul românesc! A cheltuit sume uriaşe pe promovări care nu au folosit nimănui. Acum un an şi-a expus formele la Paris, într-o partidă de tenis cu Năstase, ca să atragă turiştii europeni. Nu i-a ieşit! A făcut zob litoralul românesc. Nici măcar acele bilete ieftine de început şi final de sezon de mare, ca să se bucure tot săracul, nu mai există… Că, deh! E vreme de criză… Toate proiectele vechi au fost abandonate după ce nu au dat nici măcar minime rezultate… Acum, doamna Udrea a afirmat că "România nu poate practica turism de masă", pentru că "aceasta înseamnă litoral". Ori, litoralul a ajuns de izbelişte, abandonat. Acest gen de turism "nu poate fi competitiv în România", din cauza infrastructurii "insuficiente, a lipsei de bune practici în materie de urbanism din partea autorităţilor, a calităţii serviciilor şi a preţurilor." Păi, când a aruncat banii pe promovări cu mare pompă, călare la malul mării, îmbrăcată feciorelnic în alb, cu anturaje masculine care se îngrămădeau care mai de care s-o pună pe cal, sau inaugurând nu ştiu ce pârtie de ski, atunci nu a văzut în ce hal administrează sume enorme de bani, de la buget sau europeni? Pentru Elena Udrea nu există cuvântul “austeritate”. Cheltuirea iresponsabilă a banului public nu i se impută. Astea toate la un loc sunt “mărul cel uscat” din curtea noastră. Ori ministrul Turismului nu a aprofundat tema noului loggo, ori această femeie care ocupă funcţia nu este capabilă să înţeleagă ce se petrece în România ultimilor 80 de ani, ori este ruptă complet de realitate. De aceea cheltuie aiurea, pe nimic. Vorba aceea: “Foaie verde de dai, n-ai/ Ia nu da să vezi cum ai!” Poate dacă ar fi dat banii unor talentaţi şi premiaţi internaţional copii de-ai noştri, situaţia ar fi fost alta. Un lucru e cert! Din turismul promovat de Udrea s-a ales un mare fâs!
România a ajuns la mâna unei persoane care habar nu are să o pună în valoare. Declaraţiile aiuristice (sufletul român, jumătatea sufletului chinez), penibile, măsurile groteşti şi efectele dezastruoase asupra turismului românesc par să nu impresioneze neplăcut pe nimeni. Altfel, cum de nu se iau măsuri împotriva a ceea ce se întâmplă?! Să vedem dacă are curajul cineva să îi facă vreun reproş. Poate că, în cele din urmă, doar preşedintele Băsescu s-ar hotărî să pună capăt acestei poveşti păguboase pentru ţară şi, până la urmă, pentru propria imagine!
P.S. Primul pas de la Cotroceni, prin vocea purtătorului de cuvânt: „Să se umble la frunză!” Şi dacă tot se promovează turismul de aventură, la inaugurarea gării din Drobeta Turnu Severin, în spatele oficialităţilor, pe plasma de publicitate rula un film XXX. Tot vrea doamna Udrea „explorări prin grădina carpatică.” De ce nu?! În România se practică, pe scară mai mică sau mai mare, orice tip de turism – chiar şi electoral!
Andra DUMITRESCU
