miercuri, 28 septembrie 2011

ANDRA DUMITRESCU DESPRE CARTEA DOAMNEI DOINA FRUMUȘELU, ”BRÂNCUȘI, MAI PUȚIN CUNOSCUT”

Prezentarea cărții ”Brâncuși, mai puțin cunoscut”, în ziua lansării:
Dl. Ambasador Radu Homescu, d-na Doina Frumușelu,
dl. prof. univ. Ion Pârgaru, d-na Andra Dumitrescu

Doamnelor şi domnilor,
Sunt onorată de alegerea doamnei Doina Frumuşelu pentru prezentarea cărţii sale, „Brâncuşi, mai puţin cunoscut”, la această lansare...
În primul rând, aş dori să mă opresc asupra autorului. Cu siguranţă mulţi dintre dumneavoastră o cunosc pe Doina Frumuşelu. Dacă nu
personal, cel puţin prin prisma performanţelor din domeniul său de activitate şi, mai ales, ca brâncuşiolog.
Pentru ceilalţi, trebuie să subliniez faptul că Doina Frumuşelu este doctor inginer, cu specializare în coroziune. În momentul de faţă, ocupă funcţia de director executiv în cadrul IRE. A ales, în urmă cu mulţi ani să plece din Gorj ca, de altfel, mulţi dintre dumneavoastră, şi a urcat treaptă cu treaptă în ierarhia locului său de muncă. Teza de doctorat susţinută la Academia Română a avut un caracter interdisciplinar - Influenţa variaţiilor meteo-climatice şi a poluării antropice asupra comportării în exploatare a construcţiilor energetice supraterane şi a primit distincţia CUM LAUDE...
A publicat singură sau în colaborare peste 20 de cărţi şi peste 80 de articole, în ţară şi străinătate. Este autoarea a două brevete de invenţie ”Instalaţie pentru verificarea rezistenţei filmelor protectoare organice la agresivitatea mediului chimic gazos” şi “Metodă de identificare, evaluare şi monitorizare a defectelor de suprafaţă la elementele din beton. De ani buni este inclusă în Who’s Who in the World, Who’s Who în America, Who’s Who în Science and Engineering.etc. Numele Doinei Frumuşelu apare în aceste dicţionare bibliografice, alături de nume mari din ştiinţă şi tehnologie, învăţământ, artă, politicieni renumiţi, şefi de state. Este membră a numeroase institute, societăţi şi asociaţii profesionale din ţară şi străinătate şi, an de an este invitată să conferenţieze la Washington sau în alte locuri exclusiviste, de către Departamentul de Apărare American, ea fiind singurul civil. Dar Doina Frumuşelu nu a uitat niciun moment Gorjul...
Viaţa şi opera lui Brâncuşi au preocupat-o într-un mod natural, adică neimpus… la început a fost curiozitate, apoi preocupările de cultură generală, iar în final totul s-a transformat în pasiune. Astăzi are o bibliotecă impresionantă despre Brâncuşi, multe fotografii, timbre, filme...
Eşecul de a nu fi reuşit să-şi impună propriul proiect de restaurare fără demontare a Coloanei fără Sfârşit nu a demobilizat-o…Şi menţionez acest fapt, întrucât s-au împlinit, acum câteva zile, 15 ani de când unii dintre oficialii gorjeni au dat undă verde unui aventurier pentru demontarea monumentului brâncuşian. Aşa zisa restaurare a costat statul român peste patru milioane de dolari, iar „soluţia Varia” şi s-a dovedit a fi undeva între eroare şi impostură, scăzând considerabil valoarea de patrimoniu a Coloanei fără Sfârşit.
Într-un interviu, Doina Frumuşelu sublinia: „Implicarea în problemele de investigaţii tehnice şi de restaurare – conservare sunt o continuare logică a preocupărilor profesionale, adică un transfer tehnologic şi de know-how din domeniul controlului coroziunii şi al efectelor mediului asupra structurilor metalice şi nemetalice în domeniul conservarii Patrimoniului Naţional. Însa interesele au fost mari la Coloană… Şi politice, şi pecuniare, orgolii, în fine, multe altele de mai mică importanţă… Unele se cunosc, altele… poate peste ani! “
Dar pentru... paguba adusă românilor şi umanităţii, în general, anul acesta, preşedintele i-a conferit lui Radu Varia Ordinul „Meritul Cultural” în grad de comandor, categoria F, „Promovarea Culturii”. Prost consiliat, desigur!
Nu întâmplător m-am oprit asupra acestui fapt. Odată cu trecerea anilor, lucrurile acestea se uită. Cred însă, că este necesar să rămână în memoria publică, pentru ca să nu se mai repete, în viitor, un asemenea sacrilegiu...
Revenind la această lansare, ideea cărţii „Brâncuşi, mai puţin cunoscut” s-a închegat în timp, după apariţia unei serii de articole în publicaţia „Obiectiv-Gorj Magazin”despre omul Brâncuşi şi soarta operelor sale. Totul a pornit în urma unei discuţii la o cafea... Mă aflam încă sub impresia unui sondaj de opinie în Târgu Jiu şi comentam împreună cu Doina faptul că extrem de puţini sunt aceia care ştiu câte ceva despre Brâncuşi. Ne aflăm într-o epocă în care lucrurile abstracte se asimilează cu dificultate... Atunci, i-am propus Doinei să scrie despre iubirile sculptorului, despre eternul feminin din viaţa lui Brâncuşi şi impactul asupra operei. Succesul de care s-au bucurat aceste „scormoniri” în viaţa sculptorului a condus la alte idei... Interesul publicului cititor era deja stârnit!
Ulterior, au fost atacate şi aspecte... despre adevărata casă şi scandalurile legate de aceasta de-a lungul timpului, despre operele sculptorului şi diversele agresiuni asupra lor, despre clasificările artiştilor plastici în lume şi locul pe care îl ocupă Brâncuşi...
Cu sprijinul domnului director Gheorghe Udrişte a fost posibilă apariţia acestei ediţii bilingve a cărţii, excelenta traducere în limba engleză datorându-i-se Lianei Floarea.
Ca o încununare a acestei cărţi, îndrăznesc să spun, de excepţie, l-aş cita pe ambasadorul Franţei care a savurat-o, transmiţându-i autoarei întreaga sa admiraţie „pour cet ouvrage remarquable”, precum şi dorinţa de a vedea curând şi versiunea în limba franceză, pentru publicul iubitor de Brâncuşi din Franţa.
Nu-mi rămâne să vă spun decât: „Citiţi-o, doamnelor şi domnilor!”
Andra Dumitrescu

luni, 26 septembrie 2011

INGINERUL GEOLOG ȘI GEOFIZICIAN JUSTIN ANDREI DESPRE CRIMA DE LA ROȘIA MONTANĂ


SCRISOARE DESCHISĂ PUBLICATĂ ÎN
Cotidianul (luni, 26 septembrie 2011)
APEL CĂTRE
ROȘIENI, CORNENI ȘI BUCIUMANI

Mă numesc Justin Andrei şi sunt de profesie inginer geolog şi geofizician. Din anul 1962 până astăzi m-am implicat activ în rezolvarea unor importante probleme geologice, legate de regiunea în care v-aţi dus viaţa dumneavoastră grea, de truditori ai adâncurilor Pământului. Astfel:
în perioada 1962 – 1970 am demonstrat existenţa unor structuri subvulcanice neogene necunoscute în sectoarele dealul Boteş – valea Izbicioara, Bucium Rodu şi Bucium Poieni, de care se leagă o seamă de mineralizaţii filoniene auro – argentifere şi polimetalice (Cu, Pb, Zn). Totodată, în aceeaşi perioadă am evidenţiat prezenţa în bazinul Roşia Montană a unor corpuri subvulcanice dacitice necunoscute, asemănătoare cu cele din dealurile Cetate şi Cârnic, care fiind mascate de erupţii vulcanice mai recente pot fi surse de mineralizaţii auro – argintifere neindentificate. Asemenea situaţii favorabile pot apare în sectoarele dealul Ghergheleu (la est de Roşia Montană) şi dealul Rotundu – valea Vârtop (la nord de Roşia Montană). La obţinerea acestor succcese a contat faptul că din 1961 am colaborat cu prof. inginer Toma Petre Ghiţulescu, marele savant patriot, care în 1949 şi-a riscat viaţa pentru ca planurile miniere din Munţii Metaliferi să nu cadă în mâinile sovieticilor şi ale slugilor lor, securiştii români;în 1972 am contribuit decisiv la delimitarea, cu ajutorul unor date geofizice, a corpului subvulcanic de la Roşia Poieni, cel mai mare zăcământ diseminat de cupru şi aur din România. O parte dintre voi, precum şi ceilalţi moţi de pe valea Arieşului, vă câştigaţi pâinea lucrând în cariera respectivă, care va mai fi exploatată multe zeci de ani;în perioada 1972 – 1974 am descoperit şi am început explorarea zăcământului cuprifer – aurifer diseminat Bucium - Tarniţa.
Voi şi părinţii voştri aţi trudit alături de mine şi de colaboratorii mei, ca angajaţi ai IPEG Hunedoara, pentru ca în 1983 să încheiem explorarea, până la adâncimea de 1200 m, a ceea ce astăzi constituie al doilea zăcământ de acest tip din România. În viitorul apropiat, în cariera care se va deschide aici de către Gabriel Resources sau de către altă companie minieră, veţi avea asigurat un loc de muncă stabil, în condiţiile unui minerit care nu va utiliza cianurile de sodiu.
În 1999 m-am pensionat de pe funcţia de director ştiinţific al Institutului Geologic al României, după o activitate rodnică de 43 de ani. În aceşti ani, pe lângă rezultatele obţinute în zona voastră de baştină, am mai descoperit :
zăcământul de dioxid de carbon de la Nădăştia de Sus (jud. Hunedoara), în 1957;zăcămintele de ţiţei Cerdacu şi Cireşoaia de pe valea Slănicu Moldovei, în 1961 – 1962, primele descoperiri de acest fel de pe valea respectivă;zăcămintele diseminate de cupru – aur: Remetea – Rovina, Colnic, Bolcana – Troiţa, Valea Morii Nouă, Muncăceasca Vest, Trâmpoiele – valea Pâraieleor, Voia – Măcriş etc., în perioada 1973 – 1983. Câteva dintre acestea au fost descoperite şi în colaborare cu alţi specialişti;mineralizaţia plumbo – zinciferă Măgura Ţebii (1974);mineralizaţia cu molibden de pe valea Marianda -Moldova Noua (1971);multe masive de sare din Vrancea, dintre care cel de la nord de Rotileşti – valea Şuşiţei conţine rezerve uriaşe de sare pură (1972).
Mă opresc aici, dar mai am destule.După pensionare, în 2006, m-am implicat într-o activitate nouă, respectiv stoparea proiectului diabolic promovat de S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A, de distrugere a galeriilor romane şi mai vechi de la Roşia Montană, din dealul Cârnic şi din sectorul Carpen. Nu vă dau amănunte deoarece istoria acestei lupte îndârjite, sprijinită în mod eficace de către Academia Română, în frunte cu domnul preşedinte Acad. Ionel Haiduc, v-a fost adusă la cunoştiinţă vouă şi întregii Românii prin diverse memorii şi studii elaborate de mine începând din august 2006.

Am simţit nevoia să mă adresez direct vouă, dragi roşieni, corneni şi buciumani, pentru a vă dezvălui ce urmări ar avea, pentru voi toţi, punerea în aplicare a proiectului minier promovat de către S.C. Roşia Montană Gold Corporation S.A.

Dragi roşieni,
Vi s-a spus de către cei plătiţi să vă mintă, că proiectul minier nu va afecta o bună parte din Roşia Montană, în primul rând centrul istoric al localităţii. Deja, în memoriul meu din august 2006, demonstram că având în vedere constituţia geologică specifică dacitelor din cariera Cârnic, aproape total silicifiate, exploziile zilnice vor dărâma în scurt timp toate clădirile de importanţă istorică neconsolidate (inclusiv bisericile diferitelor culte). Povestea cu fracţionarea exploziilor din carieră, la intervale de câteva zecimi de secundă este o simplă istorie de adormit copiii, acest procedeu fiind aplicat în carierele din toată lumea. Dar există un aspect mult mai grav. Aşa cum bine ştiţi, o bună parte din galeriile de coastă săpate în Evul Mediu în partea de nord-est a corpului dacitic de la Cârnic, cum am menţionat, foarte intens silicifiat, sunt orientate spre nord (sau NNV, respectiv NNE). Această situaţie face ca respectivele galerii să funcţioneze ca nişte ţevi de tun dispuse in evantai şi orientate aproximativ spre nord, în direcţia întregului centru istoric al localităţii. Având în vedere vecinătatea imediată (câteva sute de metri) şi reţeaua extrem de deasă de galerii direcţionale şi transversale, exploziile provocate în special pe flancul estic al carierei Cârnic pot determina oricând valuri de foc şi de blocuri de dacite, dirijate spre centrul Istoric. Praful s-ar alege de clădirile neconsolidate, de cele consolidate, de cimitirul în care-şi doarme somnul de veci Popa Balint, tribunalului Avram Iancu, de tot.
Dragi corneni,
În cazul vostru situaţia este „mai simplă", conform proiectului S.C Roşia Montana Gold Corporation S.A tot satul vostru ar fi acoperit de iazul de decantare a sterilului. Tot, inclusiv cimitirul satului unde-şi dorm somnul de veci părinţii, bunici şi strămoşi voştri. În cazul vostru războiul este total.
Dragi buciumani de pe valea Abruzelului,
Dacă planurile "drăguţilor" de la S.C PMGG S.A ar reuşi, casele voastre ar rămâne intacte. Doar toate fântânile voastre ar fi otrăvite cu produsele iazului de decantare de la Corna. Pentru totdeauna.
Dragii mei,
Poate vă gândiţi ce uşor le este domnilor de la Cluj-Napoca, Bucureşti, Târgu Mureş, Alba Iulia şi alte oraşe, să critice "proiectul diabolic" câtă vreme nu cunosc şomajul, mizeria şi ura între vecini. Ce să răspund? Că toate aceste nenorociri au venit odată cu Gabriel sau măcar s-au adâncit de la venirea lor ? Că slugile lor de la primărie, şi nu numai, blochează orice proiect care să încurajeze agroturismul (reparaţii şi asfaltări de drumuri, credite pentru organizarea de pensiuni, investiţii autohtone sau din străinătate, pentru construcţia de hoteluri pe malul pitoreştilor voastre tăuri). Gabriel, acest balaur cu prea multe capete, şi-a angajat cei mai buni specialişti din lume în arta minciunii, cumpărării conştiinţelor şi păcălirii oamenilor încovoiaţi de mizerie. Dar bunii şi străbunii noştri ne-au învăţat că şi balaurii cu şapte capete pot fi nimiciţi. S-o facem împreună, deoarece acestea trebuie să fie armele noastre : priceperea , voinţa de fier de a învinge şi unirea, acea unire care acum aproape un secol în urmă a dat naştere, pe meleagurile voastre României Mari.
Dragii mei,
Mineritul, mai ales cel clasic desfăşurat în subteran, este în pierdere de viteză în regiunile cu tradiţie îndelungată, datorită secătuirii rezervelor de minereu spre adâncime. Este şi cazul filoanelor auro-argintifere de la Roşia Montană, care la 30 – 60 metri sub nivelul galeriei de bază, Sfânta Cruce din Orlea, devin eminamente polimetalice. Dar în bazinul vulcano – sedimentar Roşia Montană mai există o şansă de a descoperi noi filoane şi volburi auro – argintifiere. Astfel, spre nord - est de Roşia Montană se ridică un munte pleşuv, rotunjit la vârf, pe care l-aţi botezat Rotundu.
Este un aparat vulcanic cu o vechime de aproximativ şapte milioane de ani, deci mai tânăr decât mineralizaţiile auro – argintifere de la Roşia Montană. Lavele şi piroclastitele emise de vulcanul Rotundu au acoperit în zona dealul Ghergheleu-vârful Rotundu – valea Vârtop, corpuri subvulcanice dacitice, cu mineralizaţii auro – argintifere de genul celor din dealurile Cetate şi Cârnic, dar uneori de dimensiuni mai mici. De altfel, asemenea situaţii se cunosc în cazul obiectivelor miniere Jig, Igre – Văidoaia şi Lechi, unde mici corpuri de dacite cu mineralizaţii sunt parţial acoperite de produsele vulcanului Rotundu. În plus, Toma Petru Ghiţulescu şi Mircea Socolescu, în celebrul lor studiu din 1941 - Studiul geologic şi minier al Munţilor Metaliferi, menţionează că pe valea Vârtopului, de sub piroclastitele andezitelor de Rotundu, apare o acumulare de nisipuri aurifere fosile (care au făcut în trecut obiectul unor exploatări rudimentare), ceea ce demonstrează vecinătatea unui zăcămământ auro – argintifer important.
Această situaţie, deosebit de importantă pentru viitorul mineritului în zona Roşia Montană, constituie de câteva luni obiectul unui studiu geofizic şi geologic, la Institutul Geologic al României, abordat de un colectiv de specialişti aflat sub îndrumarea mea. Nu degeaba v-am înşirat, în primele două pagini, succesele mele profesionale din trecut; nu am făcut-o pentru a mă lăuda, ci pentru a demonstra că toate aceste zăcăminte ascunse vor fi descoperite. Perspective la fel de interesante am identificate în ţinutul Buciumanilor, în bazinul văii Şasa. Aici, in vecinătatea corpului dacitic cu mineralizaţii auro-argintifere din dealul Frasin, am identificat cu mijloace geofizice, un corp subvulcanic îngropat in formaţiuni cretacice. Date geologice, geofizice şi geochiimice, demonstrează că subvulcanul din valea Şasa poate conţine mineralizaţi auro- argintifere de importanţa celor din dealul Frasin, înainte ca acesta să fie exploatat în ultimii 2000 de ani.
Sunt convins că departamentul abilitat din Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului sau diverse companii miniere care nu utilizează cianurile, vor găsi fondurile necesare pentru finanţarea acestor cercetări, precum şi pentru altele, care la nivel naţional, vor demonstra că România dispune încă de perspective auro – argintifere de importanţă economică majoră.

Dragii mei,
Majoritatea dintre voi sunteţi mineri din tată în fiu. Închiderea exploatărilor minere ale statului de la Roşia Montană, din subteran şi din Cariera Cetate, v-a aruncat pe drumuri. Este o situaţie greu de suportat pentru voi şi familiile voastre. În această situaţie locurile de muncă promise de S.C Roşia Montana Gold Corporation S.A, v-au părut o salvare nesperată. Din păcate pentru voi, asemenea oferte nu constituie decât o soluţie de moment, valabilă în faza pregătitoare a lucrărilor (unu – doi ani), dar fiind mult diminuată în cei şase ani cât ar fi durat exploatarea efectivă în cariere. Preţul plătit pentru aceste locuri de muncă ar fi însă prea mare pentru viitorul vostru şi al copiilor voştri.
Intradevăr, aţi auzit că adevăratele comori din dealul Cârnic nu sunt diseminările de aur, ci galeriile romane şi chiar mai vechi. Asemenea dovezi ale trecutului glorios al poporului român vor constitui intr-un viitor, pe care îl dorim cât mai apropiat, baza turismului cultural, viitorul de aur al Roşiei Montane, al vostru şi al urmaşilor voştri, timp de milenii.
Până când se va declanşa prin priceperea celor mai întreprinzători dintre voi agroturismul pe scară largă, până când geologii vor descoperi zăcămintele auro-argintifere în care cred cu toată convingerea, până când O.N.G.- urile, statul, capitalul privat, comunitatea europeană şi UNESCO, vor lansa turismul cultural care va aduce vizitatori din toată lumea, va trebui să vă ajutaţi singuri, făcând să rodească pământurile voastre, cu spiritul de luptă al strămoşilor noştri daci.
Ing. Justin Andrei
cercetător ştiinţific gradul I,
fost director ştiinţific al Institutului Geologic al României


miercuri, 21 septembrie 2011

Justiția SUA aprobă identificarea comentatorilor anonimi pe site-uri

VICTOR KAPRA
http://www.victorkapra.ro/2010/08/25/justitia-sua-aproba-identificarea-comentatorilor-anonimi-pe-site-uri/
Kapra's blog

”Bloggerii și comentatorii pe site-uri sunt trași la răspundere pentru ce au postat online.

Curtea Supremă a SUA a admis că, în conformitate cu Primul Amendament al Constituției SUA, care garantează libera exprimare, poți să scrii ca anonim pe Internet, dar nu întotdeauna ai dreptul să rămai anonim.
Los Angeles Times a cules câteva cazuri recente și explica faptul că, în general, site-urile nu sunt trase la răspundere pentru comentariile vizitatorilor, dar pot fi obligate sa dezvaluie IP-urile acestora dacă faptele descrise sunt false:
Hal Turner, blogger și realizator la un radio online din New Jersey, a fost condamnat în 2009 la 10 ani de închisoare pentru că a scris că trei judecatori din Chicago „merită să fie omorați” pentru o decizie legată de dreptul de a purta arme. Sentința a fost confirmată de o Curte de Apel din New York luna trecută.
În Pennsylvania, un judecător a cerut unui site să identifice adresele de Internet ale unor persoane care au comentat cum că un oficial local băga banii contribuabililor în propriul buzunar.
În aprilie, unui alt oficial local din Carolina de Nord i s-a admis o cerere asemănătoare după ce niște anonimi l-au caracterizat drept profitor imobiliar.
Luna trecută, Curtea de Apel din Nevada a admis cererea de identificare a trei persoane acuzate de calomnie prin postari anonime pe Internet împotriva companiei Quixtar (Amway). Procese legate de conținutul online, despre care vorbesc cei intervievați de Los Angeles Times, s-ar putea să aducă, printre altele, în timp, schimbari și in comunicarea corporate prin Social Media, în sensul diminuarii numărului de „postaci” angajați de unele companii pentru a defăima produsele concurenței.



Vladimir Tismăneanu, blog
”Lasitatea isi da mana cu nemernicia.”

http://tismaneanu.wordpress.com/2010/07/25/subteranele-abjectiei-mircea-mihaies-despre-gherilele-calomniei/

”De ani de zile urmaresc si suport (indignat, revoltat, dezgustat, plictisit)  fenomenul atacurilor anonime prezentate drept interventii spontane pe forumurile ziarelor unde colaborez (si nu doar acolo). Scriu de ani de zile in presa vestica si marturisesc ca nu mi-a fost usor sa ma intersectez cu asemenea ofensive ale obscenitatii. Prima data cand am avut de-a face cu asemenea marsavii a fost in anii 80, cand colaboram saptamanal la Radio Europa Libera.  Pe adresa profesorului Vlad Georgescu soseau plicuri din tara cu scrisori ale unor anonimi “binevoitori”, gata sa voluntarizeze “informatii” despre mine. (...) Lasitatea isi da mana cu nemernicia. (...) Acum cativa ani, Andrei Plesu propunea chiar o tipologie a postacului vituperant, furibund, dispretuitor, delirant, malitios etc . (...) Postarile insultatoare sunt menite sa amortizeze vocile lucide.  Difuzoare ale tupeului ignar, ele coboara totul in derizoriul vested al sudalmei. ”

Mircea Mihăies”Am o scârbă instinctivă faţă de cei care, la adăpostul anonimatului, se pretind curajoşi, competenţi şi puri, când nu sunt altceva decât excrescenţe monstruoase ale “spiritului primar agresiv” teoretizat cândva de Marin Preda. S-a mers prea departe cu mârşăvia, pentru ca “mascaţilor” care ar fi făcut, cu siguranţă, cariere în solda Securităţii să nu le ştim măcar numele, prenumele şi profesiunea.

Postaci & demoni

Evenimentul Zilei, 26 iulie 2010



(...) Vocile normale sunt timorate. Scopul postărilor dominate de limbajul exterminator este asurzirea celor neutri şi amuţirea celor care încearcă să discute cu bună-credinţă articole, şi nu dosare de cadre născocite prin halucinaţii paranoice. Îmi dau seama că, mai sus, comparându-i, i-am nedreptăţit pe turnători. Am observat în cele câteva documente de urmărire pe care le-am parcurs că slugile Securităţii erau măcar oneste. Nu se prea întâmpla să-ţi pună în cârcă intenţii pe care nu le aveai şi cuvinte pe care nu le-ai rostit. Şi nici nu te jigneau ca pe-o creatură subumană. Probabil că nici nu era nevoie: în comunism, fiecare cetăţean era oricum suspectat din principiu!
Ei bine, turnătorii de azi au o imaginaţie infernală. Mizeria se propagă pe site- uri cu o viteză uluitoare, condensând particulele acestei noi şi aberante forme de “societate civilă.” Curat civilă, dacă ne gândim că la originea ei se află lăcomia uniformei de partid! Pe lângă cei care te detestă pentru că te invidiază, ori cei care nu pot respira altfel decât eliminându- şi, în faţa tastaturii, lapţii indescriptibilei mizerii morale există şi o categorie – i-aş spune – a “difuzorilor voluntari.”


Ziare.com

Presa liberă și postacii de partid (Opinii)

”Ascunsi in camere obscure, in sediile aproape fiecarui partid important, scribi neobositi si combatanti fara onoare, manuitori ai subiectului mereu in dezacord cu predicatul, postacii de partid au distrus dezbaterea onesta in jurul unor teme majore din societatea romaneasca. Activitatea lor dizgratioasa si inculta submineaza orice dialog onest pe marginea unei probleme reale a Romaniei. In urma lor ramane doar confuzie, o mizerie greu de digerat si un miros pestilential.

Prin scrisul lor tremurand ei anihileaza ideile, decredibilizeaza subiectul, viruseaza locul unde posteaza si pana la urma se anihileaza pe ei insisi. Pana atunci, postacii partidelor sunt singurele elemente care bruiaza prin haosul lor agresiv libertatea presei.”


miercuri, 7 septembrie 2011

CUM AM DEVENIT GHIMPELE NAȚIUNII.

Amicul meu, Augustin Georgiu, din Măgoaja, a organizat pe data de 14 august 2011, un eveniment comemorativ dedicat lui Pintea Cupșa Viteazul. Mi-a telefonat și m-a rugat insistent să particip și eu. Am mers la Măgoaja. Acolo aveam să aflu că acțiunea sa a fost sprijinită de societatea băimăreană ETERNUL MARAMUREȘ, cu participarea publicației bucureștene NAȚIUNEA, condusă de domnul Romeo Tarhon. Au făcut un lucru bun și frumos. Îi felicit pe toți pentru asta. Evenimentul a fost unul deosebit. Acolo l-am cunoscut pe domnul Bogdan Țicală, liderul societății băimărene, însoțit de doamna sa și de câțiva tineri maramureșeni. Și tot cu acea ocazie, l-am cunoscut pe domnul Romeo Tarhon, directorul publicației NAȚIUNEA, însoțit de doamna sa, care ne-a făcut fotografii, de domnul Cezar Mihalache, redactorul șef al acestei publicații și de doamna acestuia. Am discutat frumos, ne-am înțeles bine și, la plecare, m-au luat cu mașina lor până la Dej.
La Măgoaja am cunoscut o domnișoară, Ioana Pop, care mi-a arătat versurile sale. Versuri frumoase. Am prezentat-o domnului Tarhon. I-a văzut versurile și i-au plăcut și dumnealui mult. Fata se afla în fața debutului său literar. Domnul Romeo Tarhon i-a făcut o mare bucurie publicându-i-le. Totul a fost frumos. Dar ce avea să urmeze..., ține de o mare neînțelegere. A urmat ceva cu totul ciudat. Ceva ce stă și se exprimă în această corespondență pe care o reproduc aici. O reproduc deoarece sunt silit de un articol publicat de către domnul Romeo Tarhon în ziarul său, articol pe care îl voi putea prezenta cititorului. 

TO: 1 More1 recipient

CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
Horia Muntenus
TO:
cezarmihalache2005@yahoo.com
Message flagged
Sunday, August 14, 2011 7:39 PM
Message body

Domnule Cezar A. Mihalache,


vă trimit semnele mele de prețuire, cu prietenie și cu bucuria de a vă fi cunoscut, pe dumneavoastră și pe doamna dumneavoastra, alături de distinsul domn Romeo Tarhon și de doamna sa.


Manifestarea de la Măgoaja a fost specială și mi-a lăsat în suflet sentimente deosebite.


Vă semnalez aici și numerele mele de telefon: ..., în speranța că vom ține legătura.


De asemenea, vă trimit aici un filmuleț de-al meu: http://vimeo.com/15614802


Dorindu-vă putere de muncă și sănătate,


Horia Muntenus

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 recipients
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
cezar mihalache
TO:
Horia Muntenus
Message flagged
Monday, August 15, 2011 11:03 AM
Message body

Aceleasi sentimente deschise, discrete si sincere. Astept cu nerabdare alte material video. Daca este posibil dintre cele postate pe youtube, pentru a putea prelua pe site.


cu drag,


cezar

------------------------------------------------------------------------------------------------
Salutari din Nord!

TO: 1 More1 recipientCC: recipientsYou More
Hide Details FROM:Horia Muntenus TO:cezar mihalache Message flagged Wednesday, August 31, 2011 6:42 AM
Message body

Vă trimit această prezentare a filmului meu despre Constantin Brâncuși.
UN ARBORE LA MIJLOC DE LUMI: CONSTANTIN BRÂNCUȘI




film documentar artistic de 33 de minute, 2009

trailer:

http://www.youtube.com/watch?v=6m7AaAa5xv0&feature=related

------------------------------------------------------------------------------------------------
1 recipients
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
cezar mihalache
TO:
Horia Muntenus
Message flagged
Wednesday, August 31, 2011 8:21 AM
Message body

superb. il voi posta la sectiunea tv

-----------------------------------------------------------------------------------------------
TO: 1 More1 recipient
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
Horia Muntenus
TO:
monarom2000@yahoo.com
Message flagged
Sunday, August 14, 2011 7:31 PM
Message body

Domnule Romeo Tarhon,


vă scriu, încă sub impresia puternică lăsată de manifestarea de la Măgoaja. Mă bucur foarte mult că v-am cunoscut. Vă trimit acum semnele mele de prețuire, semnalându-vă adresa mea și menționând numerele mele de telefon: ...,

Aseară m-am putut bucura de împărtășirile dumneavoastră. Azi a fost o zi frumoasă și specială.


Dacă este posibil, o rog pe distinsa dumneavoastră Doamnă să ma ajute să intru în posesia fotografiilor pe care le-a făcut acolo. Îmi doresc atât de mult să le am. Am realizat și eu fotografii și am filmat cu telefonul, însă, ajuns în Dej, sub povara gândurilor, din neatenție, am scăpat telefonul și l-am pierdut.


Încă mai sunteți pe drum acum. Să ajungeți cu bine! M-am grăbit să vă scriu și sper să vă pot revedea în curând. Întregul dumneavoastră grup manifestă un bun simț special. Aveți experiență, aveți energie, aveți echilibru. Să vă țină Dumnezeu Bunul sănătoși! Să vă înfăptuiți idealurile!


Eu vă trimit un filmuleț de-al meu, acum, aici: http://vimeo.com/15614802


Vă doresc zile senine! Cu bine!


Al Vostru,


Horia Muntenus

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 recipients :
 recipientsYou MoreHide Details
FROM:
romeo tarhon
TO:
Horia Muntenus
Message flagged
Monday, August 15, 2011 10:44 AM
Message body

Distinse prieten Horia,


Suntem mișcați de cuvintele dumneavoastră: ne merg la suflet, ceea ce ne face să nu regretăm nici o clipă lungul drum spre prietenie, drum pe care l-am parcurs cu voioșie pentru a fi martorii dar și participanții la un eveniment deosebit, cu oameni deosebiți.


Voi viziona cu bucurie filmulețul și vă vom promit că veți intra în posesia tuturor materialelor legate de acțiunea la care am participat.


Dumnezu să ne ajute să ne revedem cît mai curănd, iar pănă atunci să ne găsim sănătoși ori de câte ori vom comunica prin mijloacele electronice, telefon și net.


Cu toată prețuire și prietenia,


Romeo Tarhon,


în nume personal și în numele micului nostru grup.


------------------------------------------------------------------------------------------------
1 recipients
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
mona tarhon
TO:
Horia Muntenus
Message flagged
Monday, August 15, 2011 11:12 AM
Message body

Am vizionat filmulețul și nu pot să nu remarc faptul că am fost plăcut surprins, asigurându-vă că am decodificat mesajul de suflet pe care îl transmiteți cu multă subtilitate, prin imagini dezarmant de firești, de realiste, de nostalgice chiar, dar și de revoltă surdă. Știu și înțeleg foarte bine că nu este ușor să știm să rămânem în primul rând Români și neapărat Oameni indiferent cât de nedreaptă este istoria pe care marii noștri trădători sclipitori au deturnat-o încercând să ne deznaționalizeze. Este ceea ce nu trebuie să permitem.


Felcitări pentru acest film și aștept cu bucurie și altele. Cezar va știi să posteze această realizare și altele pe Națiunea TV. Ar fi o onoare pentru noi.


O zi în tihnă și liniște sufletească lângă cei dragi.

-----------------------------------------------------------------------------------------------
1 recipients
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
mona tarhon
TO:
Horia Muntenus
Message flagged
Sunday, August 28, 2011 8:28 PM
Message body

Mulțumesc la rândul meu pentru aprecieri. Negreșit, Mona, vă va expedia cât de repede fotografiile de la eveniment. Iar noi vom avea un nou prilej, în curând, să ne întâlnim în grup. Până atunci vă rog să îmi dați unele repere pentru a vă găsi pe paginile electronice dedicate literaturii, pentru a citi stihuri ale poetului Hora Muntenuș și chiar pentru a ”subtiliza” unele poeme pe care să le public în ”Colocvii literare”, deși, lacom cum sunt, tare aș dori două, trei bucăți inedite, având în vedere că spre iarnă vom tipări un volum antologic cu poezii și proze publicate în Națiunea. Mi-ar face plăcere să vă numărați printre ei.


Mona vă mulțumește prin mine pentru omagii și vă salută prietenește..


O seară plăcută!

---------------------------------------------------------------------------------------------

2
TO: 1 More1 recipient
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
Horia Muntenus
TO:
mona tarhon
Message flagged
Sunday, August 28, 2011 9:39 PM
Message body
Domnule Romeo Tarhon,

Mă bucur că mi-ați cerut versuri și chiar m-ar ferici dacă poezia EMINESCU și-ar găsi loc în paginile revistei NAȚIUNEA. În curând vă voi putea expedia un grupaj de versuri noi, la care încă șlefuiesc.


Doamnei Mona: simplele mele cuvinte de prețuire.


------------------------------------------------------------------------------------------------
1 recipients
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
mona tarhon
TO:
Horia Muntenus
Message flagged
Sunday, August 28, 2011 10:47 PM
Message body

Mulțumesc pentru ”Eminescu” și pentru ”Parfumul tare al narciselor”.


Le voi găsi locul și momentul cel mai potrivit. Aștept grupajul de versuri inedite.


Mona vă spune ”cu plăcere”.


Eu vă spun ”noapte bună”.

------------------------------------------------------------------------------------------
TO: 1 More1 recipient
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
Horia Muntenus
TO:
mona tarhon
Message flagged
Wednesday, August 31, 2011 6:51 AM
Message body

Vă trimit această prezentare a filmului meu despre Constantin Brâncuși.
UN ARBORE LA MIJLOC DE LUMI: CONSTANTIN BRÂNCUȘI
film documentar artistic de 33 de minute, 2009
trailer:


http://www.youtube.com/watch?v=6m7AaAa5xv0&feature=related
Premiul I pentru cel mai bun multiplicator de informaţie culturală europeană din Transilvania de Nord, Cluj-Napoca, 2010

------------------------------------------------------------------------------------------------
1 recipients
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
mona tarhon
TO:
Horia Muntenus
Message flagged
Wednesday, August 31, 2011 3:02 PM
Message body

Tocmai vorbeam cu Cezar despre acest excepțional film. MUlțumim, ne vom grănbi să îl postîm și ne gîndim deja la oportunități privind acest talent și această calitate de realizator.


Oricum, vă asigur, personal voi scrie un material despre Horia Muntenus, scriitor, realizator, regizor, producător...O zi minunată!


-------------------------------------------------------------------------------------------
TO: 1 More1 recipient
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
Horia Muntenus
TO:
mona tarhon
Message flagged
Thursday, September 1, 2011 9:38 PM
Message body

Va salut! Apreciez că vreți să faceți un lucru bun. Dar... m-ati ”botezat”. Nu mă numesc Horia MUNTENAȘ. (așa scrie cumva pe film?) Vă rog mult să îmi scrieți numele corect. Sper să faceți asta! Se mai întâmplă. Cu mulțumiri, HORIA MUNTENUS
------------------------------------------------------------------------------------------------
From: mona tarhon monarom2000@yahoo.com

To: Horia Muntenus horia_muntenus@yahoo.com
Sent: Friday, September 2, 2011 4:27 AM
Subject: Re: Salutari din Nord!

Cu multe, multe, multe scuze din partea noastră. Se corectează și nu mai recidivăm. Asta nu ne absolvă de dat un miel, dar mai bine un berbecuț haiducesc la proxima revedere...
---------------------------------------------------------------------------------------
TO: 1 More1 recipient
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
Horia Muntenus
TO:
mona tarhon
Message flagged
Friday, September 2, 2011 7:27 AM
Message body

Dacă veți corecta, la berbecuțul în cauză voi putea oferi eu un pahar de vin negru de Buzău. Vă mulțumrec
-----------------------------------------------------------------------------------------------
TO: 1 More1 recipient
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
Horia Muntenus
TO:
mona tarhon
Message flagged
Friday, September 2, 2011 7:44 AM
Message body

Observ că ați publicat și poezia mea despre Eminescu precum și materialul meu despre Eminescu. Tot cu numele meu greșit scris. Îmi pare rău, fiindcă au apărut comentatori (printre ei și anonimi rău intenționați), care îmi grafiază numele greșit. Vă rog să interveniți repede, pentru corectură. Sunt trei locuri în care vă rog să interveniți: la film, la poezie și la materialul despre Eminescu. În toate aceste trei locuri apare numele meu greșit. Mai apoi ați schimbat titlul materialului despre Eminescu. Cred că ați vrut să fie mai aproape de explicit. Vă înțeleg, însă PERFUMUL TARE AL NARCISELOR vă rog să fie adăugat subtitlui dat de dumneavoastră.


Nu aveți moderator? Nu e păcat să dați drumul postărilor care vin anonim dar care pot să elucubreze și să creeze o tmosferă ostilă și de rea-voință? Care este câștigul spiritual pe care îl aduceți publicând orice intervenție stupidă?


Vă dau un exemplu:


Un răspuns la Eminescu


carmen spune:


1 septembrie 2011 la 10:56


Horia Muntenaș, cum îi spui matale producției de mai sus? Intr-o lume normală, așa ceva nu ar fi mâzgălit niciodată pagina unui ziar.


Imi place sau Nu-mi place: 0 0

-----------------------------------------------------------------------------------------------
TO: 1 More1 recipient
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
Horia Muntenus
TO:
mona tarhon
Message flagged
Friday, September 2, 2011 8:51 AM
Message body

Mai avem probleme, Domnule Tarhon. PARFUMUL TARE AL NARCISELOR se numește materialul meu despre Nașterea lui Mihai Eminescu. Vă rog să interveniți din nou. Altfel nu putem da cep vinului negru de Buzău. Și vă rog să eliminați postările care sunt dăunătoare și toxice pntru proiectele dumneavoastră. V-am trimis un exemplu. Sau neapărat doriți ca publicația NAȚIUNEA să evolueze în ritmuri postmoderne?


La Cluj-Napoca plouă.
----------------------------------------------------------------------------------------------
1 recipients
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
mona tarhon
TO:
Horia Muntenus
Message flagged
Friday, September 2, 2011 8:51 AM
Message body

Stimate Horia M.,


Din păcate, în ceea ce privește comentariile, nu obișnuim să cenzurăm decât textele injurioase, porcoase, rasiste, etc. Se pare că aveți și unii dușmani care, indiferent ce ați scrie și cum ați scrie, nu vă cruță. Cunoasc șlagărul pe propria mea piele. Trebuie să fiți mândru în fond, și eu sunt având nu puțini dușmani...”Lumea să te laude, câinii să te latre...Pe mine câți câini m-au lătrat toși au turbat” (Anton Pann). O zi bună.
----------------------------------------------------------------------------------------------
TO: 1 More1 recipient
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
Horia Muntenus
TO:
mona tarhon
Message flagged
Friday, September 2, 2011 9:00 AM
Message body

Nu obișnuiți, nu obișnuiți. Este alegerea dumneavoastră. Eu nu am de gând să public într-o revistă în care apar postări anonime, lipsite de logică, temei, argumente și mai presus de toate, fiind răuvoitoare, pe care moderatorul le administrează. Vă mulțumesc pentru înțelegere, intențiile bune și vă urez succes! În legătură cu poemul meu despre Eminescu vă rog să il scoateți din pagină. Moderatorul dumneavoastră este de acord cu postaca CARMEN.
---------------------------------------------------------------------------------------
1 recipients
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
mona tarhon
TO:
Horia Muntenus
Message flagged
Friday, September 2, 2011 3:45 PM
Message body

Stimate domnule Horia Muntenus,


-Pentru faptul că nu ne putem ridica la exigențele dumneavostră, deși în general funcționăm binișor, cu peste 30.000 de vizitatori unici în doar trei luni de la (re)lansare, fiind una dintre tot mai puținele și restrictivele publicații cu brand care are oporțile deshise poeților, prozatorilor, pictorilor, sculptorilor, etc., și greșim rar, dar uneori când și cu cine nu ar trebui,


pentru faptul că personal dezavuez cenzura de orice fel, eu însumi fiind rău de gură, un jurnalist și un militant liber la cuvânt și opinie care nu accept botniță, pentru faptul că nu accept sub nici o formă cenzurarea comentariilor defavorabile la care se expune oricare scriitor, jurnalist, actor, regizor, etc. așa cum mă expun eu însumi, dar permițând, ca regulă de neîncălcat, postarea în ziar a oricărui comentariu pro sau contra sub nume asumat, pseudonim sau anonimat, pe neplacul sau pe neplacul autorilor - am văzut că a apărut și un comentariu favorabil la poemul dumneavostră, singura noastră ”cenzură” fiind mai multe filtre digitale care detectează robotic anumite cuvinte cenzurabile din punct de vedere lexical, neexistând un factor uman decisiv, ”un moderator” cum îi spuneți dumneavoastră, fiindcă nu am agreat astfel de procedură pe care nici cele mai obediente și afurisite ziare de manipulare nu le mai practică,


pentru faptul că îmi asum personal uriașa eroare literală la numele dumneavoastră, deaorece, probabil, mi-a suat mai bine, mai românește, ”Muntenaș” decât ”Muntenus” - nici acum nu sunt lămurit dacă în coadă este ”s” sau ”ș”, căci ”s”-ul duce spre un nume latinizat care cere un alt accent al pronunțării,


pentru faptul că am perseverat în eroare, punând titlul prozei dedicate lui Eminescu - ”Parfumul tare al narciselor” - la poemul dedicat lui Eminescu, nu ca scuză dar sub presiunea matinală a mesajelor dumneavoastră ferme și a timpului foarte încărcat pentru noi la prima oră după o muncă redacțională de noapte pentru a putea publica devreme modestul nostru ziar,


pentru că nu sunt cioban sau Gigi Becal și nu am cum să jertfesc și să pun la proțap o turmă de miei sau berbecuți, ci doar unul, pentru pocirea numelui, deși, ca să mă dau și eu satirist(!), spun că, fiind vorba doar de o literă (care contează enorm, e drept) ar trebui să dau doar un picior, o coadă de miel sau un zgârci de berbecuț,


pentru faptul că am înțeles ironia dumneavoastră subțire și subtilă prin acel ”nu obișnuiți, nu obișnuiți”...,


pentru faptuil că m-ați obligat să iau drept drept afirmația dumneavostră ”nu am de gând să public într-o revistă în care...” nu se practică cenzura, traduc eu cuvintele dumneavoastră învăluitoare și orgolioase, ca să nu spun vanitoase, încărcate de un fel de superiorism frate cu vedetismul încât nu mă va mira să îmi cereți drepturi de autor pe scrieri in-inedite(!),


pentru toate aceste motive vă asigur că mă voi conforma și voi transmite corpului nostru tehnic IT-ist să șteargă poemul la solicitarea dumneavostră, autorul care ne-a trimis voluntar spre publicare cele două materiale și filmul documentar-artisti
și vă promit că mă voi limita doar la schimburi prietenești de mesaje și opinii legate de cunoștințele comune, fără nici o legătură cu profesiunea și pasiunea noastră în domeniul literaturii și publicisticii unde, cum vedeți și dumneavoastră, în afară de promovarea acelei fătuci din Măgoaja, la recomandarea dumneavostră, fiind parcă un făcut să nu apară erori de nume, de titluri, de fotografii, căci parcă parcă ni s-a pus un drac de-a curmezișul încă de la primele mele bune intenții.


Doamne ajută după buna credință și buna cuviință!
------------------------------------------------------------------------------------------------
TO: 1 More1 recipient
CC: recipientsYou MoreHide Details
FROM:
Horia Muntenus
TO:
mona tarhon
Message flagged
Friday, September 2, 2011 4:45 PM
Message body

Vă mulțumesc pentru înțelegere, intențiile bune și vă urez succes!
------------------------------------------------------------------------------------------------


Reproduc și ”mâzgălitura” mea, pe care mi-a publicat-o domnul
Tarhon, la solicitarea dumnealui. Inițial i-a plăcut. După ce a citit postarea anonimă a ”cuiva”, s-a răzgândit și o consideră acum așa cum o consideră.

EMINESCU



Soarele şedea în suliţi. Miezul zilei ca în basme
Aduna în sine lumea ca în vechile catrene
Peste-ntinderea de lume încropindu-se-n fantasme
Era altă dimensiune şi topită-n alte semne

Poate ştiu acum de ele doar bătrânele mirene
Singuratecele creste adâncite în poveste
Ale munţilor Carpaţi. Câte ode o să-ngâne
Ale timpului destine împlinind câte o veste?

El era într-una şi voevod şi bard şi avatar
Se înălţa deasupra mării până lângă tâmpla senină
A îngerului şi apoi visător şi amar
Îşi răscolea ţesutul cu speranţa că o să-şi afle de vină.


Dar nimeni în preajmă-i să-i ştie puterile
Nimeni pe muchiile stâncilor să-i afle durerile
Nimeni în stare să-i numere averile
Dacă din lumea-i în lumea-i plecau nicăierile.


Azi podidite de lacrimi dintre eresuri
Au rămas cu fruntea sfâşiată-nţelesurile
Cum au plecat precum păsările
Cine să-i mai audă versurile?


Era un timp când rotirea romantică şi meditaţia
Precum în ocean vietăţile îşi rosteau virtuţile
Deodată cu gravitaţia deodată cu adoraţia
Din vibraţii lungi şi din luminaţii.


El era Înger şi Demon. Luceafăr al mărilor
Supus chemărilor precum meteorii
Ordonator al cuvintelor ales al chemărilor
Pogorâtor din botezători precum salvatorii.


Scumpe şi grele podoabe de aur nimeni nu vă cunoaşte
Mai bine decât însuşi vestmântul ce v-a purtat
Prin vadul vremurilor la răscrucea zilelor noastre moaşte
Eminesciene - blanduzii din adevărul cel mai adevărat.

Trecut-au anii şi-n cetina căzută vin fecioarele şi sărută
Portretele poeţilor - icoane. Oare s-ar stinge steaua răsărită
În inima sfioasă şi durută poate aprinsă poate tăcută?

marți, 6 septembrie 2011

DESPRE PETRU CĂLIAN SAU DESPRE PROSTALĂU

Moment jenant cu Petru Călian, DEPUTAT PDL DE CLUJ
PROSTALĂUL

”Moment halucinant astăzi în Parlamentul României, după ce deputații au ținut un moment de reculegere pentru clujeanul Palfi Zoltan. Surpriza zilei a venit din partea unuia dintre deputații PDL de Cluj, Petru Călian. Acesta a cerut să nu se constate decesul fostului coleg de la UDMR, care ar fi urmat să demareze procedura de organizare a alegerilor anticipate pe colegiul de munte din Cluj, și să se amîne procedura pentru ședința următoare.

Întrebat de Antena 3 de ce a luat o asemenea decizie după ce se ținuse deja un moment de reculegere în Parlament, Călian a explicat că ar mai fi nevoie de o serie de acte care să dovedească decesul colegului său.” - sursa: FTR.RO

Palfi Zoltan, Dumnezeu să-l odihnească în Pace, a murit în 30 august şi a fost înmormântat joia trecută în comuna Mihai Viteazul.

În imagine, PROSTALĂUL

Alți prostalăi
”Totuşi, cu 84 de voturi pentru 60 împotriva şi două abţineri, propunerea lui Călian a fost acceptată.”
buzznews 5 septembrie 2011

CNSAS: INFORMATORI AI SECURITĂȚII (PARTEA A OPTA)

                                                 AVRAM DUMITRU, DEPUTAT PRM

GHEORGHE DRAGOMIR, DEPUTAT PNL


GHEORGHE MOCĂNESCU, DEPUTAT INDEPENDENT

                                           CIPRIAN NICA, DEPUTAT PSD DE VRANCEA

PREOT GHEORGHE BĂRĂNESCU, PRIMAR ÎN BĂICULEȘTI, JUD. ARGEȘ


                                                            MARIUS MĂRCUȚĂ,
                                               FOST ȘEF AL ACHIZIȚIILOR ÎN MTS
                                               CONDUS DE MONICA IACOB RITZI


NICOLAE MĂRĂȘESCU,
ANTRENOR DE ATLETISM. FOST SENATOR PSD (2004-2008)


NICOLAE VIERU,
 FOST PREȘEDINTE AL FEDERAȚIEI NAȚIONALE DE GIMNASTICĂ

duminică, 4 septembrie 2011

C.N.S.A.S -.LISTA INFORMATORILOR SECURITĂȚII (PARTEA A ȘAPTEA)

EUGEN HILOTE, DEPUTAT P.N.Ț.C.D. 1996-2000



MARCIAN BLEAHU,
decorat cu Ordinul Steaua României în grad de Cavaler,
în data de 14 martie 2009


RODION GALERIU,
(FIUL PREOTULUI CONSTANTIN GALERIU)
preşedinte al Alianţei Civice, filiala Prahova
preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, filiala Ploiești, în perioada în care, la preşedinţia naţională a partidului, se afla Marian Miluţ.


PREOT IOAN AUREL RUS,
SENATOR PRM, 2000-2004
 DEPUTAT PRM, 2004-2008,
 Membru in Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati 
 Vicepresedinte (din sep. 2004);
Delegatia Parlamentului Romaniei la Adunarea Uniunii Europei Occidentale din martie 2003, membru supleant;
Membru in Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale;


ȘTEFAN TCACIUC,
deputat în Parlamentul României în legislaturile 1990-1992, 1992-1996, 2000-2004, 2004-2008


ADRIAN VILĂU,
deputat în legislaturile 1990-1992, 1992-1996 şi 1996-2000 din partea FSN și PD





sâmbătă, 3 septembrie 2011

CNSAS: COSTIN ȚUGUI, INFORMATOR AL SECURITĂȚII


http://www.adevarul.ro/actualitate/Revolutionarul_001-_isi_turna_colegii_de_serviciu_0_532147155.html


http://www.romaniacurata.ro/ltfont-colorblackgtde-ce-nu-restrange-guvernul-beneficiile-ltigtrevolu-1698.htm
Luptatorul 001, Costin Tugui, dovedit de CNSAS ca informator al Securitatii


(ALIANȚA PENTRU O ROMÂNIE CURATĂ) 11 August 2011 - Narcis Iordache

Romanul care este posesor al primului certificat de revolutionar emis de autoritatile statului a fost dovedit de CNSAS drept informator al Securitatii, informeaza TVR.

Costin Tugui, astazi in varsta de 66 de ani, a intrat in studioul 4 al Televiziunii Romane inca din primele ore ale Revolutiei, iar ulterior a primit certificatul de revolutionar cu numarul “001”, in baza caruia primeste lunar o indemnizatie bunicica de 1.800 de lei. Nu este singurul posesor de certificat de revolutionar banuit ca a fost colaborator al Securitatii.

In aceasta situatie se gasesc aproape 200 de revolutionari verificati de CNSAS in ultimii trei ani – 48 descoperiti in 2008, 100 in 2009 si 47 in 2010, asa cum reiese din rapoartele de activitate ale institutiei pe ultimii trei ani. Numele lor le puteti gasi la finalul acestui articol, in listele persoanelor verificate de CNSAS in ultimii trei ani pentru care institutia a initiat actiuni in justitie in vederea constatarii calitatii de colaborator sau lucrator al Securitatii inainte de 1989. Cele mai multe litigii sunt in curs de solutionare.

Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca, in perioada septembrie – octombrie 1979, cand era angajat la Centrala Cimentului din Bucuresti, Costin Tugui a semnat 22 de note informative cu numele conspirativ “Denis” in care si-a turnat colegii de serviciu.

In apararea sa, Costin Tugui sustine ca, de fapt, ar fi fost torturat de Securitate si obligat sa colaboreze. El spune ca in august 1979 ar fi fost arestat pe motiv ca incerca sa protesteze fata de politica partidului comunist.

Pe de alta parte, in documentele descoperite de CNSAS, Tugui este caracterizat de ofiterii de securitate care-l coordonau drept un om care are calitati de informare, care a mai sprijinit Securitatea atat in timpul serviciului militar cat si in perioada in care a lucrat in Calarasi. In notele pe care le-a dat Securitatii, “Denis” isi descria colegii de serviciu ca fiind oameni de paie, intrati in partidul comunist din interes pentru a-si pastra functiile si care isi fac treaba doar din obligatie.

Tugui a precizat ca a facut recurs impotriva deciziei CAB la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Potrivit listelor de sedinte de pe site-ul instantei supreme, primul termen al procesului a fost fixat pe data de 21 septembrie. In plus, Costin Tugui a chemat in judecata si CNSAS, acuzand institutia ca nu vrea sa dea publicitatii dosarul sau de urmarire informative.

In cazul in care si ICCJ va mentine veridictul de colaborator al Securitatii pentru Costin Tugui, acesta va pierde indemnizatia de 1800 de lei pe care o primeste lunar de la statul roman pe motiv ca a participat la Revolutia din 1989.

In urma cu doua saptamani, patru organizatii neguvernamentale – Asociatia Revolutionarilor fara Privilegii (ARFP), Grupul pentru Dialog Social (GDS), Societatea Academica din Romania (SAR) si Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) – au cerut Guvernului si Parlamentului sa restranga drepturile materiale acordate revolutionarilor “cu merite deosebite”, argumentand ca aceste drepuri trebuie acordate doar urmasilor celor decedati si persoanelor ranite in timpul evenimentelor din decembrie 1989.