joi, 23 mai 2013

NEONAZISM MENGELIAN LA TÂRGU JIU. STERILIZAREA POETULUI LAURIAN STĂNCHESCU DE CĂTRE STICLARUL MIHAI ȚOPESCU

MIHAI ȚOPESCU,
sticlar din Târgu Jiu,
gândindu-se la SOLUȚIA FINALĂ
http://www.youtube.com/watch?v=Y7lXI-RCNj8
Cum se poate ajunge la afirmații de tip nazist - în secolul XXI, în România se explică prin situația de confuzie culturală de la Târgu Jiu. Omul din fotografie e folosit de autoritățile locale, când au de întâmpinat câte un grup de vizitatori din partea Guvernului, pentru a-l sugera pe Brâncuși. Exprimarea sa liberă denotă nivelul lecturilor pe care le are. Fire mimetică, pentru a impresiona, poartă barbă și diferite accesorii, de genul acestei pălării, de pildă. Unii localnici se lasă hipnotizați de acest GURU dar e strict problema lor. Unde apare problema? Atunci când, la douăzeci și trei de ani de la prăbușirea regimului comunist, cum se va vedea în filmulețul întocmit de mine pe seama unei emisiuni difuzate de TV SUD din Târgu Jiu, omul cu barbă din fotografie, MIHAI ȚOPESCU, se exprimă după modelul dictatorial al
LAURIAN STĂNCHESCU
poetul care pentru că și-a exprimat păreri
în legătură cu aducerea în țară a osemintelor
lui Constantin Brâncuși, și pentru că a declarat
că va candida la postul de primar al Municipiului Târgu Jiu
a trebuit să primească AMENINȚAREA RASISTĂ
din partea STICLARULUI MIHAI ȚOPESCU.
http://www.youtube.com/watch?v=Y7lXI-RCNj8
activismului bolșevic: ”TREBUIE SĂ LUĂM ATITUDINE ÎMPOTRIVA ACESTUI INDIVID, ACESTUI PERSONAJ!”.
O.K.. Poate că da. Libertatea conștiinței și ordinea democratică îngăduie și polemica. Numai că Mihai Țopescu face dovada unui comportament  de tip DOKTOR MENGELE. Oare câte plutoane SS stau în spatele cuvintelor rostite pe un post de televiziune din Oltenia? Ce model furnizează tinerilor mengelianul Țopescu? Incredibil! La Târgu Jiu au loc manifestări neonaziste. Un poet român e pe cale să fie sterilizat.
I-am reproșat lui Laurian Stănchescu faptul că nu a ținut seama, în demersurile sale, de autoritatea și de opiniile doamnei Luminița Brâncuși. A evitat-o. Nu am înțeles absolut deloc de ce. Este nedrept să fie prezentat ca inițiatorul acțiunii de aducere în țară a rămășițelor pământești ale lui Constantin Brâncuși. Nu este așa. Laurian a greșit și aici.Dar nu pot tolera o acțiune de exterminare a  unui om, a unui coleg scriitor. Emisiunea de
JOSEF MENGELE,
INSPIRATORUL LUI MIHAI ȚOPESCU
ȘI AL TRUPELOR ACESTUIA 
DE LA TÂRGU JIU
http://www.youtube.com/watch?v=Y7lXI-RCNj8
condamnare publică a lui Laurian Stănchescu a avut ca temei reacția unor grupări  la solicitarea acestuia de a  îl ”repatria” pe Brâncuși. Guvernul a inițiat acțiuni  în favoarea aducerii lui Brâncuși la Hobița. Guvernul este condus de Victor Ponta. Se pregătește la Târgu Jiu sterilizarea premierului? Președintele Academiei, Patriarhul, cei care sprijină și ei acest proiect - vor fi și ei sterilizați de SS-iștii lui Țopescu? Fac parte din complot directorul Centrului ”Brâncuși” și foștii directori Teodora Ciobanu, Sorin Lory Buliga și Ovidiu Popescu? Se pregătește la Târgu Jiu  o ”Noapte a cuțitelor lungi?” (Nacht der langen Messer)? 


GRUP DE INTELECTUALI DIN TÂRGU JIU
CARE ÎL VOR STERILIZAT PE
LAURIAN STĂNCHESCU.
http://www.youtube.com/watch?v=Y7lXI-RCNj8
Cel din mijloc l-a localizat și le arată camarazilor poetul.
Femeia cu mâinile încrucișate pare să fie
Adina Andrițoiu în stare de hipnoză țopistă
dar nu este ea, după cum nu este
nici Teodora Ciobanu deși aduce și cu aceasta.

Laurian Stănchescu nu a reacționat la afirmațiile sticlarului în cauză. Interesant. 

Vă invit să urmăriți montajul meu. Precizez că emisiunea în cauză are două ore. Montajul meu are cinci minute. Emisiunea a fost ștearsă după anunțul făcut de premier în privința osemintelor lui Brâncuși. O posed eu, integral. Dacă premierul va reuși să aducă la Hobița rămășițele pământești ale lui Constantin Brâncuși, ce vor face stimabilii pesedei jieni care i-au incriminat acțiunea lui Stănchescu? Îl vor steriliza pe Victor Ponta? Va cere sau nu Mihai Țopescu sterilizarea lui Victor Ponta? Sau va ordona asta!?

IATĂ  FILMULEȚUL  CLIK  AICI  - STERILIZAREA - CLIK
http://www.youtube.com/watch?v=Y7lXI-RCNj8

marți, 21 mai 2013

sâmbătă, 18 mai 2013

NARCIS DAJU ÎN GORJNEWS - BRÂNCUȘI LA TÂRGU JIU PRIZONIERUL TICĂLOȘILOR PROȘTI


CONSPIRAȚIA IMBECILILOR
Centrul Cultural ”Constantin Brâncuși” de la Târgu Jiu e ca o agenție de păcănele, sub forma unei mori de vânturi. Paletele morii  pun în mișcare roțile dințate ale ceasului social jian - să bată vânturile la oră fixă, planificat. Se frământă  ca niște cocoșate muierile angajate. Le cocoșează responsabilitățile, efortul - și nici una dintre mișcările lor subtile nu li se pare penibilă, dimpotrivă, în merit. Plusvaloarea acțiunilor lor e dată de știința de a subtiliza sunetul sec al păcănelelor. Arta păcănitului extrasă ca metalele rare din subsoluri. La subsol nu e magazionera ci uscătura de emblemă, mascota supremă a Centrului. Ea păcănește cel mai frenetic să-i bată vântoasa. Și vânturile, pe care le păcănește ea, sunt alizee. De aceea este atât de mult parfum la Centrul ”Brâncuși”, de aceea primarul orașului își ia sticluțele direct de la Centru. Uneori folosește borcănele. Sosește în vizită cu valize de piele în care aduce cu sine borcane de câte o jumătate de litru, ba chiar de un litru - când simte pe nări, încă de la Primărie, taifunul vântoaselor de la Centru cum bate orașul. Întors la birou (”la cabinet” cum îi place să spună), Primarul desface borcănașele, borcănelele, borcanele - și le amplasează, elegant, în birourile subalternilor săi dependenți. Arta păcănelii nu e ca arta păcălelii. Când trage un vânt trebuie să se simtă în paleta morii care scârțâie. Poți păcăli cu orice dar nu cu păcăneaua. O vântoasă bine trasă e o vântoasă groasă, nu o momeală. Momelile sunt pentru electori. Vânturile și vântoasele pentru curajul funcționăresc și pentru eroismul birocrat. Este vorba despre Artă aici și despre dimensiunea ei culturală. Mascota orașului și a județului are nevoie de autoenergizare, de autenticitate, de creativitate nelivrescă. ”Pac” face păcăneaua autentică. Și iată-le norocul!  


NARCIS DAJU
CLIK AICI  -  CUM, SE DOREA UN
TUN DE UN MILION DE EURO
 SUB PRETEXTUL RESTAURĂRII
ANSAMBLULUI LUI BRÂNCUȘI


NARCIS  DAJU


Brâncuși la Târgu Jiu: prizonierul 


ticăloșilor proști 


(The NeverEnding Story) 


Foarte scurt prolog

După peste 12 ani ca primar, Cârciumaru a ajuns la un uluitor nivel de sminteală în administrarea Ansamblului Brâncuși. Ticăloșie, prostie, iresponsabilitate, haos, devălmășie, crime culturale de neimaginat. Începând de azi, veți găsi zilnic, în GORJNEWS, dovezile dezastrului din jurul și din inima Ansamblului Brâncuși.
florin carciumaru
Materialele vor fi foarte scurte și elocvente, majoritatea de interes și pentru specialiștii din domeniul psihiatric.

Primăria și direcțiile sale au sute de salariați, dar niciun specialist și – atenție! – NICIUN ANGAJAT cu o vagă specializare sau cu atribuții în conservarea, protejarea și punerea în valoare a Ansamblului Sculptural “Calea Eroilor”

Brâncuși ne-a lăsat la Târgu Jiu capodopera universală a artei moderne. Dacă primarul și colaboratorii săi nu creează instrumentele necesare cel puțin protejării Ansamblului, cel puțin stopării distrugerii lui, sunt pasibili să răspundă penal. Centrul Brâncuși, ca direcție a Primăriei, o structură cu o vechime de peste 10 ani, n-a apucat încă să angajeze măcar un singur specialist în restaurarea, monitorizarea și conservarea operelor de artă. De ce? Pentru că pilele și rudele camarilei lui Cârciumaru nu s-au școlit în astfel de specializări. Iar cei care-au făcut-o, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de “articolul 1″: să se numere printre pilele și rudele camarilei lui Cârciumaru. Mai jos, puteți vedea organigrama oficială, actualizată, a Centrului Brâncuși. Cei întregi la minte e firesc chiar să se și închine, după lecturarea documentului.
organigrama actuala a centrului brancusi
Cel mai important lucru de făcut, de către edili, în legătură cu Ansamblul Brâncuși, este monitorizarea, conservarea și restaurarea lui. Pentru asta s-a creat un compartiment special în cadrul Centrului Brâncuși, în care nu lucrează, însă, nimeni! Geologul de tristă amintire Buliga Lory – Sorin, după ce a spălat cu detartrant operele din piatră ale Ansamblului (întâmplare unică în istoria interacționării omului, fie el chia și semi-imbecil, cu operele de artă, din cele mai vechi timpuri și până astăzi), motivând că astfel le asigură protecția(!) – fapt confirmat de mai mulți oameni de cultură locali, a fugit, de mai bine de un an, se pare, în concediu fără plată, nu se știe și nici nu ne interesează unde. De altfel, cred că este printre puținele lucruri bune întâmplate în ultimii ani la Centrul Brâncuși. Oricum, numai un primar prost, ticălos și smintit l-ar fi putut transfera pe Buliga din postura de angajat al Schelei de Construcții Foraj Sonde Târgu Cărbunești în aceea de director al Centrului Brâncuși.

Directoarea Andrițoiu, veriga puternică dintre ciorba de zarzavat și managementul cultural

În proiectul managerial al actualului director, Andrițoiu Adriana, se povestește pe hectare de pagini cum asigură domnia sa monitorizarea, conservarea și restaurarea Ansamblului. Cu cine? Prin cine? Poate prin Sfântul Duh, pentru că între competențele sale și ale celorlați subordonați, distribuiți, oricum, pe alte compartimente, sunt tot atâtea interferări câte există între ciorba de zarzavat și managementul instituțiilor culturale.
IULIA VÂNĂ
VICEPRIMĂRIȚA MUNICIPIULUI TÂRGU JIU

Iulia Vână derapaj – nelubrifiat – din croitorie fix în brâncușiologie!

Cea mai recentă specialistă în Brâncuși, brevetată ca atare chiar de Cârciumaru, care-a pus-o mega-coordonatoare peste Centrul Brâncuși, este actualul viceprimar, Iulia Vână. Domnia sa perorează la nesfârșit, în emisiuni plătite pe la posturi locale de radio și televiziune, că până-n toamnă se depune dosarul de înscriere în UNESCO a Ansamblului Brâncuși. Fosta croitoreasă, proaspătă brâncușioaloagă nu s-a întrebat nicio clipă ce specialiști în monitorizare, conservare și restaurare va nominaliza, ca angajați ai Primăriei, în dosarul pe care minte că-l va trimite la UNESCO.
Oricum, efectele nenorocite ale acestor disfuncții au afectat, deja, iremediabil, deosebit de grav, însăși integritatea monumentelor ce compun Ansamblul Sculptural “Calea Eroilor”. 


AUDIO: Centrul Brâncuși n-are niciun ghid autorizat. Ce spune directoarea? “Nu sunt bani și, oricum, nu se justifică. Turiștii vin doar vara”!!!


adina andritoiu
ADINA ANDRIȚOIU
DIRECTOAREA ”SEXI” A
CENTRULUI CULTURAL ”CONSTANTIN BRÂNCUȘI


Dacă-i dai lui Cârciumaru doi funcționari, unul mai destupat și altul prost – grămadă, și-i zici “primare, pe unu-l pui la Edilitara, șef peste măturătoare, și pe – ălălalt îl faci director la Centrul Brâncuși, să se ocupe de cultură”, nea Florin face exact cum ați văzut cu toții: îl pune pe Zaharia la Edilitara, ca să meargă la sigur și să nu i se ridice sângele-n cap la inspectarea matinală a orașului, și pe Andrițoiu la Centrul Brâncuși, că e pitulat în boscheți, în parc, și n-o știe lumea.

Dacă dai buzna peste ea la duș, riști să o confunzi cu o femeie, treabă la care Ion Călinoiu e chiar expert. Dac-o prinzi la o conferință de presă, presupui că e directoare, ceva, și te-apuci să-i pui întrebări. Dacă ce-o întrebi nu seamănă cu niciuna din alea cinci, la care a învățat ea răspunsurile pe de rost, să le recite în emisiuni, la televizor, o scoți din ritm și rezultatul e la fel de șocant ca adineauri, în baie. Călinoiu nu și-a revenit nici acum, e din ce în ce mai debusolat. Noua purtătoare de cuvânt, Oana Paloș, pare aleasă de nevastă-sa:)
În cadrul unei recente conferințe de presă, am întrebat-o pe directoarea instituției publice care gestionează problema Brâncuși în Târgu Jiu, oraș eminamente turistic și cultural, câți ghizi acreditați de Ministerul Turismului are la Centrul Brâncuși sau cu câți colaborează această instituție. Mi-a răspuns, cu o prostie agresivă, decantată, că niciunul, pentru că nu-s bani și nici nu e nevoie întrucât, oricum, în orașul lui Brâncuși turiștii vin rar și numai vara.

Narcis Daju: “Câți ghizi autorizați de Ministerul Turismului aveți, în momentul de față, la Centrul Brâncuși?”
Adina Andrițoiu: “Nici unul. Nici unul. Nu, nu există ghizi înregistrați sau angajați de… de Centru”
N.D.: „Ar trebui să spuneți mai tare treaba asta, că eu nu știu cum nu se face gaură-n cer! Deci, în orașul lui Brâncuși nu avem niciun ghid autorizat de Ministerul Turismului!”
A.A.: „Da…, este…”
N.D.: „Ce măsuri s-au luat în ultimii ani, ca să avem măcar unu’, sau o jumate de ghid?”
A.A.: „Ăăă ghizii îîî sunt o activitate particulară. Deci, ca să avem un ghid ăăăangajat ar trebui să-l plătim și pentru perioadele când nu are activitate. Deci, nu s-ar justifica ăăă…”
N.D.: „Deci, ăsta e răspunsul dumneavoastră, că nu sunt bani pentru plătirea unui ghid…”
A.A.: „Pe care să-l ții doar pentru perioada de vară?”
N.D.: „Nu vin turiști în fiecare zi, în orașul lui Brâncuși?”
A.A.: „Devreme ce ăăă nu ne solicită, presupun că nu sunt dintre cei cu grupuri organizate… Deci, ghidul, de obicei, este solicitat de grupuri organizate. Persoanele care vin ăăă separat sau sunt în tranzit nu… au posibilitatea să obțină informații de la punctul de informare din… al Centrului Brâncuși”
N.D.: „Doamna director, există pe bloguri particulare, ale unor persoane, firește, private, relatări ale aventurilor pe care le trăiesc ei în Târgu Jiu, încercând să afle unde e Poarta și unde e Coloana. Și descriu acolo cu lux de amănunte cât de greu le e!”
A.A.: „Da, de acord, da, sunt sunt multe lucruri de făcut”
N.D.: “Trebuie să vă preocupați să atrageți cel puțin un ghid!”
În locul lui Cârciumaru, dac-aș avea o așa directoare la Centrul Brâncuși, aș da ordin să se planteze boscheți, multi boscheți în jurul lui, iar Andrițoiu să mai iasă de-acolo foarte rar spre deloc.



Sculpturile de la Tabăra Internațională din 2012                                zac de un an într-o baltă, 

în curtea fostului Liceu Auto!

sculpturi targu jiu

Cârciumaru a decis, și cocoșații din Consiliul Local au aprobat că în Târgu Jiu sunt doar 155 de elevi foarte săraci. Acestora li s-a alocat, din bugetul orașului, un ajutor de 10 lei pe lună. Adică, așa cum am demonstrat aici, un covrig la trei zile!
De ce nu are Primăria bani? De ce se ajunge ca acei elevi foarte săraci să fie umiliți într-un asemenea hal?
Pentru că bugetul orașului se împarte irațional și se cheltuie pe te miri ce, de te miri cine. În continuare, un exemplu mai mult decât edificator.
Orașul e plin de “sculpturi” cu valoare artistică îndoilenică, majoritatea, realizate în nenumăratele ediții succesive ale Taberei Internaționale de Sculptură “Brâncușiana”. Pentru că nimeni, din administrația orașului, nu s-a îngrijit de întreținerea și restaurarea lor, majoritatea s-au degradat și s-au urâțit, pretinsul mesaj artistic fiind din ce în ce mai greu de receptat chiar și de către cele mai simțitoare ființe.
Deși Cârciumaru avea dificultăți în a găsi spații în care să pitule “creațiile”, tabăra de sculptură a mers înainte. Aș întreba imbecilii care s-au succedat în ultimii ani la conducerea Centrului Brâncuși, câți dintre sculptorii străini participanți la “Brâncușiana” funcționează astăzi ca ambasadori culturali ai Târgu Jiului? Cine mai ține legătura cu ei? De fapt, această tabără a fost doar un pretext de a fura bani publici și de a crea impresia că Centrul Brâncuși face ceva.
Masonul scăpătat Ovidiu Popescu, cocotă de dată recentă la o televiziune care a fost odată, a programat, ca director la Centrul Brâncuși încă neîmbolnăvit subit și, implicit, încă nedemisionat, un miliard opt sute de milioane pentru ediția din 2012 a acestei tabere. N-a mai apucat să-i cheltuie. Succesoarea lui, Adina Andrițoiu, a ținut tabăra cu jumătate din suma alocată inițial, costurile totale ridicându-se la aproape nouă sute de milioane. Bine, participanții de anul trecut nici gând să devină ambasadori culturali ai Târgu Jiului. De fapt, nu cred că vor mai călca pe-aici, devreme ce Cârciumaru și Andrițoiu i-au cazat într-un internat de liceu și i-au hrănit la-mpinge tava. Adică austeritate pe toată linia că, deh, era an electoral și câteva sute de milioane trebuia musai să dea colțul înspre vistieria PSD-ului.
cheltuieli brancusianaCei care încă n-au înțeles cum se fură banii publici din bugetul Primăriei Târgu Jiu sunt invitați să compare suma alocată inițial – 180.000 – cu totalul cheltuielilor efective – cu peste 90.000 lei mai mic.
sculpturi Targu JiuBun, s-au cheltuit nouă sute de milioane, dar avem sculpturi noi, realizate de artiști străini, special pentru orașul nostru, pentru locuitorii lui și pentru turiștii care-l vizitează. Din păcate, lucrurile nu stau deloc așa. Niciunul dintre acei artiști nu cred că și-au imaginat că, la un an distanță, creațiile lor zac într-o baltă, în curtea fostului Liceu Auto din Târgu Jiu, acolo unde le-au uitat, cu nesimțirea specifică, Andrițoiu și Cârciumaru.
E încă o dovadă indubitabilă că așa-zisele manifestări culturale ale Centrului Brâncuși sunt organizate în scârbă, așa, ca să fie. Într-un text despre Tabăra din 2012, publicat acum un an pe site-ul Centrului Brâncuși, se minte așa: “La final, Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” a oferit  artiştilor prezenţi în tabără, diplome de participare, dar şi garanţia că operele lor se vor bucura de întreaga admiraţie a tuturor gorjenilor.” Care admirație, din moment ce le-au uitat într-o baltă? Sunt afirmații putrede, pompoase, fără legătură cu realitatea, așa cum e toată propaganda mincinoasă a administrației Cârciumaru, prin care au fost îndobitociți locuitorii acestui oraș.


În Târgu Jiu, oamenii încă întregi la cap și conectați la realitate sunt din ce în ce mai puțini. Cel mai confortabil este să fii lipsit de creier și de orice așteptare. Sau să te aștepți, de la stăpânii orașului, la ce e mai rău.

Ordin de la Cârciumaru: Brâncuși, un fel de Cenușăreasă interzisă la Zilele Orașului!

Cârciumaru și colaboratorii săi demarează, luni, o nouă ediție a Zilelor municipiului Târgu Jiu. Timp de o săptămână, orașul se presupune că va fi în sărbătoare. În lumea largă, Târgu Jiul, înainte de a fi orașul lui Cârciumaru și Călinoiu, este orașul lui Brâncuși. Ansamblul Sculptural ”Calea Eroilor” este, fără îndoială, perla de neasemuit a urbei noastre.
carciumaru
PRIMARUL MUNICIPIULUI TÂRGU JIU
FLORIN CÂRCIUMARU
Când GORJNEWS a demarat un serial (12 și 3) în care-i acuză pe Cârciumaru și ceilalți de prostie și ticăloșie, mulți au spus că exagerăm. Dar cum sunt acești oameni, dacă nu proști și ticăloși, din moment ce au imaginat o așa-zisă sărbătoare a orașului în programul căreia, 1. nu e pomenit numele lui Brâncuși; 2. nu e prevăzută nicio acțiune tangentă, măcar, cu Brâncuși și/sau Ansamblul Sculptural?
A ține fără Brâncuși, o săptămână, Zilele Orașului lui Brâncuși, e mai mult decât o blasfemie. Trebuie să ai creierul și sufletul în putrefacție să nu imaginezi măcar un moment în care să te închini Stăpânului orașului. Sau poate că pentru Cârciumaru asta e problema. Poate nu mai suportă că Brâncuși, ăsta, o arde mai șmecher și mai mondial decât el.
Pe înțelesul cretinilor din jurul primarului, a ține Sărbătoarea Orașului ignorându-l pe Brâncuși e ca și cum ai ține Zilele Comunei Ipotești fără să-l pomenești pe Eminescu. Ca un meci de fotbal fără minge. Ca marea fără valuri. Ca Raiul fără sfinți și ca Iadul fără draci. Ca Succes fără Sarcină, ca Piața Mare fără Bâlteanu.

Domnul cu alură de lăcătuș mecanic, din fotografie, e artist plastic!

vasile fuioreaNu-i poți impune lui Cârciumaru să mimeze un nivel cultural elevat, sau să se priceapă la artă. Însă, să deosebească muzica de manele și pictura de zugrăveli asta, da, e firesc să-i pretindem. Dacă tot n-a avut loc Brâncuși în programul Zilelor Orașului, și-a făcut loc ăl mai pirpiriu, ca talent, dintre auto-intitulații pictori locali: anonimul Fuiorea. Compătimindu-l, colegii l-au ales, în compensație, președinte la filiala din Gorj a Uniunii Artiștilor Plastici. Ca să aibă și el ceva, măcar o funcție, acolo. UAP-ul figurează ca și co-organizator al Zilelor Orașului. În această calitate, UAP-ul, prin președintele Fuiorea, a propus vernisarea expoziției unui artist plastic. De-a dreptul scârbos și iubindu-se pe sine fără ocolișuri, mai mânios ca un onanist,Fuiorea s-a propus pe el însuși!  Prin urmare, marți, la Galeriile de Artă are loc “Vernisajul expoziţiei de desen şi pictură <>. Adică ceva pe bază de meandrele concretului și sinergia faptelor, combinat cu pictură puțină înspre deloc. Dacă ar fi propus un coleg, l-am fi suspectat de bun simț. Dacă s-ar fi gândit să aducă, de Zilele Orașului lui Brâncuși, o expoziție măcar cu piesele de la Craiova ale Sfântului din Montparnasse, mi-aș fi scos pălăria! Așa, însă, Fuiorea nu e decât un pasaj insipid din dezastrul local. 

Diferența dintre Lia și Iulia


Probabil că Lia Olguța Vasilescu de nebună a avut de Zilele Craiovei o mulțime de momente excepționale închinate Banului Orașului, lui Mihai Viteazul. La Târgu Jiu, viitoarea primăriță Iulia Vână spune că e normal ca Brâncuși să lipsească de la Zilele Orașului. Având în vedere că dânsa e acum viceprimarul orașului Târgu Jiu, nu știu dacă lucrurile se pot răsturna cu cracii în sus mai mult de – atât.

Publicul țintă: cetățeanul imbecil!

Cârciumaru și Vână se adresează, prin această sărbătoare, cetățeanului imbecil, căruia îi ajunge o burtă de mici, pârpoliți la terasele infecte de pe Insuliță. Pentru ei e confortabil să își imagineze că ăla e târgu-jianul. În realitate, majoritatea locuitorilor acestui oraș nu-i mai halesc deloc, nici pe ei, nici micii lor pârpoliți.

Dulciurile cresc glicemia și aduc nenorociri

Multe dintre mișcările publice greșite ale primarului, din ultima perioadă, sunt efectul înconjurării lui de așa-ziși prieteni, cu pretenții de consultanți, cu creierul mereu tulbure și buzunarele rupte. Pasiunea lor comună pentru dulciuri nu numai că le crește continuu glicemia, dar nenorocește iremediabil orașul. Halul în care au fost gândite Zilele Municipiului Târgu Jiu e o dovadă de nezdruncinat, în acest sens.


        Cârciumaru modernizează Târgu Jiul 

                     pe repede – înapoi!


Bugetul tot mai auster al Primăriei Târgu Jiu este, totuși, arhi-suficient pentru finanțarea programului lui Cârciumaru de peticire “ultra-modernă” a trotuarelor “de epocă” din buricul orașului.
Iată, prin urmare, încă o dovadă că Târgu Jiul e în plin proces de modernizare.modernizarea targu jiului
modernizarea targu jiului

Citeste si...

sâmbătă, 11 mai 2013

NUCU PANDREA

EUGEN ALOISIU PANDREA.
Cântă la frunză din copilărie, grație bunicului 

de pe linie maternă,
din Mărgineni, sat al Țării Făgărașului.

Ne-am întâlnit în miezul ultimului deceniu al secolului trecut. Pe strada ”Memorandumului” funcționa pe vremea aceea un restaurant numit ”Transilvania”. Dar lumea îi spunea ”LA FETIȚELE VIENEZE”. 
Era așezat la o masă vecină, înconjurat de colegi și de prieteni - erau veseli și le spunea bancuri. Apoi și-a luat o frunză, a dus-o la buze și a cântat o doină de-a noastră. Nu am rezistat tentației de a merge și de a-i strânge mâna - m-a privit cu un chip cald și blajin și mi-a oferit prietenia sa.  

Februarie 2013.
CASA ARTELOR - CLUJ

Tot în acei ani, în cafeneaua tradiției studențești clujene, ”Croco”, prin intermediul lui Jo Ferencz îl cunoșteam pe Hanno Höfer.  Cu Hanno, Nucu Pandrea cânta în trupa Nightlosers (cu această trupă va susține concerte în întreaga Europă și, în mai multe rânduri,  în câteva mari orașe din Statele Unite ale Americii) iar în 2002 va fi personaj (preotul) în filmul lui Hanno, ”AJUTOARE UMANITARE”.
TISMANA, MAI 2009.
Filmări pentru ”Un arbore la mijloc de lumi”
Noi am început colaborarea în toamna lui 2008 cu înregistrări la frunză pentru filmul ”UN ARBORE LA MIJLOC DE LUMI: CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, film în care îl întruchipează pe celebrul sculptor, cântă la frunză și îi rostește aforismele.
Domnul Nucu Pandrea nu mi se pare doar covârșitor de apropiat fizionomic lui Brâncuși ci, înainte de toate, un receptacol extraordinar al dispozițiilor Înțelepciunii artistului - idem simțul umorului și predispozițiile spre pildic și fabulă. De aceea - îngemănarea lui cu sculptorul și în filmul  ”CALEA EROILOR - ISTORIA UNEI CAPODOPERE”. 
PETROȘANI, 2009
ACASĂ LA CARICATURISTUL
ION BARBU 
Și m-am gândit mult la asta: nu avem înregistrată vocea lui Constantin Brâncuși, a trebuit mereu să mi-o imaginez, de-a lungul anilor, să îi intuiesc timbrul, inflexiunile, tremurul sau fermitatea. O voce și gravă și limpede, o voce care trebuie să fi fost melodică fiindcă Brâncși era cântăreț în strana Bisericii, dar și interpret de doine românești și de cântece parisiene. Și-am auzit vocea domnului Nucu Pandrea voce cumpătată cu accent transilvan, molcomă și adâncă, așa cum privirile țăranului străvechi peste coamele dealurilor și dincolo de ele, șerpuitoare ca o vale a Podișului Transilvaniei, printre sălcii și mestecăniș.
Aforismul lui Brâncuși nu este o rostire mecanică ci este o tânjire a unei imensități: IMENSITATEA DORULUI DE CASĂ. Această inflexiune subtilă trebuia să o redau în film fiindcă Brâncuși fusese un (auto)exilat iar exilul nu este ca orice altă durere metafizică (bunăoară cum ar fi suferințele amorului, ori marile suferințe ale pierderii cuiva drag - suferințe care, încet, încet se estompează), ci este o durere continuă, înfundată precum un cancer cronic. 
19 FEBRUARIE 2011  L`Atelier du Cafe,
POLUS - CLUJ
ANIVERSARE BRÂNCUȘI -
PREZENTAREA FILMULUI
”UN ARBORE LA MIJLOC DE LUMI”
Aveam nevoie de o voce cu fibra aspră, deși caldă (subtonuri moi, uniform emoțională), o voce de o masculinitate tușată bine, o voce care să îți rămână în inimă întipărită ca vocea tatălui, dar tată ascuns, ocultat, fiindcă Brâncuși rămăsese orfan încă de la vârsta de 9 ani - așa că paternitatea terestră fusese suplinită de paternitatea celestă. De aici: necesitatea unei anume pronunții, unui anumit tip de rostire. O rostire care să atragă sentimentul că solemnitatea nu poate fi decât apanajul firescului. Oricât de greu s-a mișcat în viață, oricâte dureri și traume ar fi avut, Brâncuși nu a rămas un frustrat și nici nu a fost atins de butucănoșenie, de bolovănism. În vocea lui și în pronunțiile ei trebuiau să fie evidente hotărârea și noblețea gândurilor. 
Așa am găsit în ochii, inima și cuvintele domnului Nucu Pandrea excepționalul mulaj pentru lectura aforismelor brâncușiene. Și munca noatră nu a fost una sisifică ci a curs cum curge Oltul prin zona Turnu Roșu. 
Domnul Nucu Pandrea nu îl interpretează, propriuzis, pe Brâncuși ci îl întruchipează. Întruchiparea presupune o stare de spirit însușită, trăită. Dacă privesc înapoi, la serile în care povesteam, la Târgu Jiu, în camera de hotel, despre uimitoarele clipe ale vieții sculptorului, parcă văd și acum sprâncenele groase ale domnului Pandrea și tristețea ivită sub ele. Fiindcă prietenul meu, matematician, este de o sensibilitate specială. A fost o lucrare divină să întâlnesc această sensibilitate creatoare. Așa a putut fi întruchipat Brâncuși. 
Îl văd pe bancă, în fața Coloanei, contemplând-o. O contemplă profilată pe Cerul albastru. Îi zăresc liniștea, apoi il văd încruntându-se. 
Frunza pentru domnul Pandrea este ca limba pentru cei care vor să pronunțe cuvinte. Și, fiind nuc, firește că funza face parte din trupul său. Astfel că nu cântă Nucu la frunză ci frunza cântă la nuc. Când fructul nucului se coace - nuca, în miezul ei găsim misterul ei, ca germenele Coloanei Infinite, cum doina înfrunzită de buzele domnului Nucu Pandrea.

vineri, 10 mai 2013

9 MAI CU HOREA GIURGIU ȘI CU VASILE MOCAN

În centru: HOREA GIURGIU
- împreună am făcut mai multe călătorii cu scopul
de a ne cunoaște patria. Într-o noapte, pe un drum buzoian,
într-o amintire de sat în care mai creștea doar prostia,
absurdul și niște cai lăsați de izbeliște în serpentine,
era să ne pierdem viețile într-un accident de mașină.
Un cal alb venise peste parbriz  ca o nălucă
a României debutului de secol XXI.
9 mai 2013. Comuna Baciu - lângă pădurea căreia Adrian Pătruț și alții ca el i-au făcut o imagine de loc al misterelor și al întâmplărilor paranormale. În realitate, misterul suprem al acestei păduri este acela care caracterizează întreaga lume vegetală - misterul ”fabricării” clorofilei. Al doilea mister este cel legat de apariția lui Adrian Pătruț însuși în pădure (apare și dispare - reapare, iar dispare). Iar cel de-al treilea mister este cel legat de tainele prieteniei care mă leagă de aproape trei decenii de sculptorul HOREA GIURGIU și de pictorul VASILE MOCAN.
9 mai a căzut anul acesta într-o zi de joi și ne-a adunat în triumvirat acasă la Horea (tizul) să citim din extraordinarul roman al lui Vasile Mocan, ”CÂNTECUL RUILOR” (așa li se spunea ciocârliilor, cândva, pe aici, prin Ardeal). 
În dreapta, cu mâinile încrucișate,
VASILE  MOCAN.
A lucrat la romanul acesta timp de aproape 20 de ani.
Mai știți vreun caz asemănător?
Dar nu o sa vă vină să credeți cât de șlefuită e fraza,
cât de lucios cuvântul, ce croi a dat materialului și
cât de migăloasă e țesătura sintaxei.
Pictor de pânze, pictor de biserici,
Vasile Mocan e un pictor extraordinar și în roman.

Romanul evocă Satul pierdut, un sat al copilăriei petrecute în miezul secolului XX, când bate ciuma roșie a prostiei și când apar bubele și buboaiele absurdului și absurdității. Satul, abia ieșit din războiul al doilea mondial, e prins între cleștii comunismului, ideologia invadează ca holera și mulți sclifosiți se  cacă pe ei. Exact ca în zilele noastre, zile în care căcăcioșii au reușit să îi depășească la număr pe beșinoși.
Și în satul evocat, în amețelile Istoriei, un om ”de o tristețe înaltă”, păstrătorul Tradiției, Înțeleptul satului - se fondează ca o Columnă - ION MISTERIOSUL... 

miercuri, 1 mai 2013

PROFESORUL THEODOR CODREANU DESPRE REVISTA DE AVANGARDĂ AISBERG ȘI TRANSMODERNISM


COPERTA NUMĂRULUI MANIFEST
AL REVISTEI AISBERG DIN 2008


CLICK  AICI  ȘI  ACCESAȚI  NOUA COLECȚIE 
A REVISTEI AISBERG 

SAU CLIK AICI PENTRU A CITI NOILE NUMERE
ALE REVISTEI 


ADRESA REDACȚIEI
Centrul Cultural Reduta, str. Apollonia
 Hirscher nr. 8, Braşov 500025
http://www.ascedu.ro/revista.htmlBraşov 500025
a.lesenciuc@yahoo.fr
muntenus@yahoo.fr





De 1 Mai, Sărbătoarea Armindenilor, Adrian Lesenciuc ne anunță că a apărut numărul 1/2013 al revistei noastre, AISBERG, care se va lansa la Brașov în debutul acestei luni. În luna Mai, când albinele agită florile de salcâm. Literatura, averea noastră, pentru care nu trebuiesc emise descărcări de sarcină arheologică, precum în cazul minelor de la Roșia Montană. Literatura noastră - pentru care nu se bat ciocoii să ne-o înstrăineze pe comisioane. Literatura noastră - care refuză încremenirile și înlemnirile Limbii Române. Penru că există destulă lemnăraie putredă printre papițoii fandosiți ai uscăciunilor sufletești contemporane... și paranoia: ”cât poate duce trenul”.
În acest număr, se află publicat un fragment din prefața ediției a doua a cărții ”TRANSMODERNISMUL” a cercetătorului THEODOR CODREANU (Iași, 2011).


PROFESORUL THEODOR CODREANU
THEODOR CODREANU

TRANSMODERNISMUL. BILANȚ 

Cu șase ani în urmă apărea prima ediție a acestei cărți [n.a.
Transmodernismul], inaugurând colecția „Ananta. Studii transdisciplinare” a Editurii Junimea din Iași,inițiativă a directorului de atunci, regretatul Cezar Ivănescu, în colaborare cu Basarab Nicolescu și sub coordonarea universitarului ieșean Tiberiu Brăilean. Colecția junimistă era extinderea românească a uneia similare 
PROFESORUL BASARAB NICOLESCU
patronate de Basarab Nicolescu („Transdisciplinarité”), după lansarea Manifestului transdisciplinarității (1996), la Éditions du Rocher, Monaco. Trebuie precizat că Transmodernismul este prima sinteză 
românească destinată să lanseze în spațiul autohton un concept cultural menit să succeadă celui de postmodernism aflat în crepuscul după mai bine de trei decenii de mărșăluire victorioasă. În context, se cuvine să semnalez și cărțile care au urmat, pe aceeași pârtie conceptuală, în
Poetul, istoricul și criticul literar
Dr. ION POPESCU-BRĂDICENI
pancronie, datorate lui Adrian Lesenciuc și Ion Popescu-Brădiceni, cel din urmă axându-se îndeobște pe crearea unei terminologii cu acces spre teoretizare, dar și pe căutarea de adepți și precursori. Un fapt remarcabil, în context, a fost inițiativa grupului de tineri scriitori din Cluj-Napoca (Horia Muntenuș, Adrian Lesenciuc, Alexa Gavril Bâle ș.a.), care au lansat revista de 
avangardă transmodernă Aisberg, la Cluj-Napoca, Baia Mare și Brașov. 


POETUL, ROMANCIERUL ȘI ESEISTUL
ADRIAN LESENCIUC
(redactorul șef al revistei AISBERG
- la o întrunire a filialei U.S.R Brașov,
alături de
(de la stânga la dreapta):
poetul, actorul și editorul ADRIAN MUNTEANU;
scriitorul DORU MUNTEANU, președintele filialei;
scriitorul și editorul  DANIEL DRĂGAN.
În 2003, Horia Muntenuș a redactat primul Manifest al transmodernismului, reluat în vol. I din Scriitori clujeni contemporani. În 2005, pe 10 octombrie, s-a lansat revista Aisberg la Biblioteca „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, având în cuprins cel de-al doileac Manifest, semnat de același Muntenuș. Solidari cu tinerii s-au arătat Mircea Popa, Ion Mureșan, Constantin Zărnesu, Virgil  Bulat ș.a. 
Inițiativa a atras
LANSAREA REVISTEI AISBERG
BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ ”OCTAVIAN GOGA”
CLUJ-NAPOCA, 2008
împreună cu (de la stânga la dreapta):
DANIELA GLĂVAN, BOGDAN RESNIC
ALEXA GAVRIL BÂLE
(senior-editor)/
atenția unor publicații din țară (Timpul - Iași; Dealul Melcilor - Brașov, prin filosoful Aurel Ion Brumaru; Mișcarea literară - Bistrița; Gazeta de Maramureș - Baia Mare).


BAIA MARE - OCTOMBRIE 2005.
(...) Din 2005 până azi, conceptul de transmodernism s-a bucurat de comentarii și  interpretări în noul spirit din partea unor filosofi, critici literari, scriitori precum Teodor Vidam, Aurel I. Brumaru, Adrian Dinu Rachieru, Florin Dochia, Virgil Bulat, Daniel Drăgan, Vasile Bardan și alții. Spiritul transdisciplinar pătrunde tot mai mult în universitate și sistemul educațional postuniversitar. Colecția de la Junimea, sub directoratul doamnei Simona Modreanu, s-a îmbogățit cu noi apariții, lucrări semnate de Basarab Nicolescu, Thierry Magnin, Cassian Maria Spiridon. Un spirit confin, dar pe linia moștenirii lupsaciene, logicianul Petru Ioan, a introdus colecția „Radiografii” la Editura „Ștefan Lupașcu” din Iași. Aparițiile de lucrări în sfera ethosului transdisciplinar se extind și la alte edituri precum Curtea Veche din București, unde Basarab Nicolescu și Magda Stavinschi patronează colecția „Știință și religie”, cu traduceri și lucrări românești semnate de Niels Henrik Gregersen, Robert Pollack, Gianni Vattimo, John D. Caputo, Jocob Needleman, Ian C. Barbour, John Polkinghorne
FILOSOFUL  IOAN-VIOREL BĂDICĂ
17 decemvrie 1950 - 15 august 2002
Împreună cu el am fondat revista AISBERG
al cărui prim număr a apărut în data de
1 mai 1990.
ș.a. 


-------------------------------
i Theodor Codreanu, Transmodernismul, Editura 
Junimea, Iași, 2005
ii Adrian Lesenciuc, Postmodernitatea. Un posibil model
de structurare a mozaicului a-valoric, Editura Antet,
București, 2005;
iii Ion Popescu-Brădiceni, Iona în burta chitului,
Editura Napoca Star, 2004; Lazare, veni foras, 2006;
Din metafizica transmodernismului, aceeași editură,
2007 etc.
iv Horia Muntenuș, Scriitori clujeni contemporani,
partea I, vol.1, Editura Diotima, Cluj-Napoca, 2004