marți, 30 august 2011

C.N.S.A.S -.LISTA INFORMATORILOR SECURITĂȚII (PARTEA A ȘASEA)

                                                          SORIN OVIDIU VÂNTU


PREOTUL GHEORGHE POPA, RECTORUL UNIV. A.I CUZA, IAȘI

FLORIN PÂSLARU, DEPUTAT PSD DE GALAȚI

SOBI CSEH, CASCADOR

IOAN GURĂU, VICEPREȘEDINTELE CULTULUI PENTICOSTAL DIN ROMÂNIA

CORNEL ANTAL, RECTORUL UNIVERSITĂȚII DIN ORADEA


miercuri, 17 august 2011

C.N.S.A.S. LISTA AGENȚILOR SECURITĂȚII (PARTEA A CINCEA)

ARHIEPISCOPUL ARGEȘULUI ȘI MUSCELULUI, CALINIC ARGATU 


AMBASADORUL MIHAI GAFIȚA


GHEORGHE TURDA

SENATORUL PNL, MIRCEA MĂGUREANU

EMANUEL VALERIU


DAN TRONCOTĂ, PIN
MIRCEA COȘEA

ELENA MITREA, DEPUTAT PSD

SORIN BUTA, DEPUTAT PDL

MIRCEA MOLOT, PREȘEDINTELE CJC HUNEDOARA
DORU GIUGULA, DEPUTAT PSD
DUMITRU MANOLE, DEPUTAT PSD
NICOLAE MIHOC, PDL


luni, 15 august 2011

Declaraţia comună a celor 77 ONG-uri maghiare din Transilvania care se opun proiectului de la Roşia Montană şi la atitudinea lui Kelemen Hunor.

MĂ SOLIDARIZEZ CU ACEASTĂ  DOVADĂ DE LUCIDITATE ȘI DE VERTICALITATE:


DECLARAŢIE


Au trecut zece ani de când proiectul minier de la Roşia Montană al companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) a stârnit îngrijorare în rândul societăţii civile şi a opiniei publice din România. Gigantul proiect a ridicat încă de la bun început o serie de probleme şi riscuri în domeniul protecţiei mediului, a legalităţii, drepturilor omului, economiei şi, nu în ultimul rând, în privinţa moralităţii.


Cei patru munţi care înconjoară astăzi Roşia Montană ar urma să fie aruncaţi în aer şi exploataţi de la suprafaţă, lăsând în urmă cratere pe o suprafaţă de 200 de hectare. Activităţile de minerit ar afecta în total 1258 de hectare, inclusiv prin defrişarea a 235 hectare de păduri. În cei 15 ani de exploatare ar fi prelucrate 215 milioane de tone de minereuri, prin utilizarea a 200.000 tone de cianuri (!). La ora actuală, în întregul sector minier din Uniunea Europeană sunt utilizate 1.000 tone de cianuri de sodiu pe an. În cadrul proiectul minier de la Roşia Montană se propune utilizarea a 13.000 tone de cianură de sodiu anual! Totodată, în mai 2010, Parlamentul Europei a adoptat cu o majoritate covârşitoare punctul de vedere prin care se propune interzicerea utilizării cianurilor în minerit.


Cianura (CN-) este un radical negativ cu o valenţă de unu, compus dintr-un atom de carbon şi unul de azot. Substanţa (CN)2 este un gaz cu miros de migdale, foarte otrăvitor şi inflamabil. Acidul cianhidric (HCN) este un lichid albăstrui (acid albastru) are un miros vag de migdală şi se evaporă uşor, formând un gaz incolor. Acesta este foarte otrăvitor, fiind întrebuinţat şi în camerele de gazare (Cyclon-B). Doza letală este 1 mg/kilogram corp. Este considerat armă chimică. Cianurile utilizate în minerit sunt sărurile acidului cianhidric, cum ar fi NaCN. Acestea se descompun chiar şi în contact cu umiditatea aerului şi în contact cu acidul carbonic format pe cale naturală din dioxid de carbon şi apă. În urma descompunerii acestor cianuri, se formează acidul cianhidric. În contact cu apa, sărurile de cianură se descompun, formând ion cianură (CN-) sau acid cianhidric (HCN). Cantitatea de 50-60 miligrame de cianură reprezintă doza letală pentru om.

Deşeurile care provin din procesul tehnologic conţin metale grele şi componente de cianuri. În cadrul exploatării se formează în total 215 milioane de tone de deşeuri, care ar fi stocate într-o vale, în spatele unui baraj de piatră de 180 metri înălţime. Pe o suprafaţă de 360 ha se formează astfel un iaz de decantare, care nu va fi impermeabilizat. Deşeurile astfel depozitate vor mări riscul poluării apelor de suprafaţă şi a pânzei freatice, pe lângă poluarea aerului. Barajul şi deşeurile periculoase depozitate vor persista şi peste secole, iar în cazul unei avarii se pot produce poluări catastrofale. Valea în care ar urma să fie amplasat iazul de decantare adăposteşte o localitate, Valea Cornei, cu case de locuit, biserici, cimitire şi, nu în ultimul rând, oameni care trăiesc aici şi cred într-un viitor. Aceşti oameni riscă să fie expropriaţi din cauza proiectului minier.


Cei două mii de ani de existenţă ai localităţii Roşia Montană au lăsat în urmă valori istorice, culturale şi arhitecturale unice şi de nepreţuit, care urmează să fie distruse de către proiectul minier. Vestigiile romane, galeriile miniere, bisericile, cimitirele şi clădirile cu valoare de monument reprezintă valori de nepreţuit, care nu pot fi înlocuite cu bani. Protejarea acestui patrimoniu în mijlocul unei zone miniere active cu o suprafaţă de 1258 ha, între 4 cratere, pe lângă detonarea zilnică a 10 tone de dinamită şi circulaţia necontenită a camioanelor de 150 tone, este absolut imposibilă.

Gabriel Resources Ltd., acţionarul majoritar al RMGC nu are nicio experienţă în activitatea minieră, fiind înfiinţată în mod special pentru ambiţiosul proiect minier de la Roşia Montană, prin intermediul unor firme off-shore. În cazul unei catastrofe nici o entitate nu poate fi trasă la răspundere, nu se pot solicita despăgubiri de la nimeni.


În cursul procesului de avizare a proiectului minier s-au semnalat o serie de ilegalităţi, cazuri suspecte de corupţie, şantaj şi trafic de influenţă.


Prezentăm doar câteva dintre acestea:

•În perioada 1997-1999 Ministerul Industriei şi Comerţului a concesionat întregul Patrulater Aurifer (520 km2) pe o perioadă de 20 ani pentru o sumă de numai 3 milioane de dolari americani


•Compania de stat Minvest (care a devenit acţionar RMGC) a cedat permisul de exploatare către Gabriel Resources SA, iar acest permis a fost modificat ulterior în mai multe rânduri conform intereselor RMGC


•Mai mulţi funcţionari de stat şi demnitari, angajaţi ai Ministerului Mediului şi ai Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale au trecut cu timpul la compania minieră sau în sfera de interes a acesteia.


•În urma presiunilor exercitate de RMGC, consiliul local a adoptat un plan de urbanism prin care Roşia Montană a fost declarată zonă monoindustrială minieră, împiedicând astfel dezvoltarea oricărei activităţi economice, în afara proiectului minier


•Conform declaraţiilor ulterioare acordate de autori, raportul independent privind conservarea patrimoniului cultural şi al patrimoniului construit a fost falsificat, unele părţi importante fiind omise din raportul EIA


Societatea civilă a iniţiat nenumerate procese în instanţă pentru soluţionarea problemelor, iar o serie de procese au fost deja câştigate. Certificatul de urbanism a fost declarat nul de drept în mai multe rânduri, fiind însă reemis de fiecare dată de către oficialităţi.

Suntem conştienţi de faptul că uriaşa campanie media care a invadat mass media încearcă să îmbunătăţească imaginea proiectului minier, acest lucru fiind necesar pentru menţinerea sprijinului politic acordat în mod deschis sau tacit. Suntem conştienţi de faptul că spoturile publicitare ajung zi de zi la sute de mii de cetăţeni, cu scopul de a înăbuşi opoziţia publicului faţă de acest proiect. Totodată, suntem conştienţi de faptul că un proiect „curat” din toate punctele de vedere, în deplină legalitate, şi care aduce beneficii întregii societăţi nu necesită publicitate în valoare de milioane de dolari.

Noi rămânem vigilenţi şi realişti. În urma celor prezentate mai sus declarăm că proiectul minier de la Roşia Montană nu va putea fi realizat niciodată. Nu va putea fi realizat atât timp cât România, în calitate de stat de drept, va asigura tuturor cetăţenilor drepturile stabilite prin Constituţie, cum ar fi dreptul la un mediu curat şi sănătos, accesul la informaţiile publice, participarea la luarea deciziilor printr-un sistem democratic, dreptul la patrimoniul cultural, dreptul la proprietatea privată şi dreptul la libera întreprindere.


Dorim să subliniem că s-au pronunţat deja împotriva proiectului minier Bisericile, Academia Română, peste 1000 oameni de ştiinţă şi cercetători din toate colţurile lumii, ICOMOS (organismul consultativ al UNESCO), nenumărate organizaţii din România şi din străinătate, persoane fizice şi, nu în ultimul rând, statul maghiar, care şi-a declarat de mai multe ori opoziţia faţă de acest proiect din cauza riscului impactului transfrontalier.

Pe lângă toate acestea, subliniem faptul că în anul 2003 Minvest Deva (co-proprietarul RMGC) a început să deruleze activităţi miniere în zona protejată a muntelui Cârnic fără orice fel de avize sau acorduri. Societatea civilă a reuşit să oprească aceste activităţi ilegale şi distrugătoare. În anul 2004, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a emis un certificat de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, pentru a înlesni derularea proiectului minier al RMGC. Acest certificat a fost declarat nul de către Tribunalul Braşov în anul 2007, conferind astfel statutul de protecţie al Masivului Cârnic, garantând conservarea vestigiilor arheologice şi a galeriilor romane pentru posteritate.

Am constatat cu surprindere faptul că dl. Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi totodată preşedintele Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR), a re-emis certificatul de descărcare arheologică, şi a aprobat planul de conservare al patrimoniului sugerat de RMGC. Acest plan a luat naştere în urma propunerii ministrului, iar finanţarea în valoare de 70 milioane de dolari provine de la RMGC.

Atragem atenţia asupra faptului că certificatul de descărcare arheologică, prin natura sa, este un act technico-juridic, necesar pentru a ridica statutul de protecţie al Masivului Cârnic, şi a face posibil mineritul într-o zonă protejată şi distrugerea valorilor anterior protejate prin lege. Acest fapt este mascat de o afacere dubioasă în valoare de 70 de milioane de dolari între minister şi RMGC. Este de-a dreptul revoltător modul în care Kelemen Hunor încearcă să pună într-o lumină favorabilă desfinţarea unui monument istoric clasat, fluturând milioanele de dolari şi declarând că doar aşa putem salva patrimoniul cultural de la Roşia Montană. Conform înţelegerii, RMGC va achita această sumă în mai multe tranşe, cu condiţia obţinerii în formă finală a tuturor avizelor, autorizaţiilor şi aprobărilor necesare pentru demararea proiectului de minerit. Practic, prin acest gest Kelemen Hunor, în schimbul sumei de 70 milioane dolari, garantează obţinerea tuturor avizelor, autorizaţiilor şi aprobărilor din partea celorlaltor ministere şi autorităţi, angajându-se, totodată, să prevină ca aceste aprobări să fie declarate nule de către instanţele de judecată, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori până acum. De altfel, acordul încheiat nu prevede ca suma sus menţionată să fie investită în protecţia patrimoniului cultural de pe muntele Cârnic, în schimb prevede ca, până în decembrie 2011, RMGC să obţină toate avizele şi autorizaţiile necesare demarării proiectului de minerit.

Considerăm că modul în care Kelemen Hunor încearcă să mascheze şi să prezinte într-o manieră favorabilă distrugerea patrimoniului cultural este revoltător, la fel de revoltător fiind faptul că, în opinia domniei sale, acesta este singurul mod de păstrare al acestuia.

În lumina faptelor enumerate mai sus, gestul ministrului culturii este unul oportunist, care sprijină astfel proiectul minier la cel mai înalt nivel. Acesta este cu atât mai revoltător, cu cât UDMR-ul, în cunoştinţă de cauză s-a exprimat clar împotriva proiectului în cursul anilor precedenţi. În decembrie 2009 Markó Béla, preşedintele UDMR de atunci, a declarat că poziţia UDMR este neschimbată, se opun deschiderii minei de la Roşia Montană. Faptul că preşedintele actual, Kelemen Hunor a declarat că UDMR nu are o poziţie fermă în privinţa proiectului de la Roşia Montană reprezintă o contradicţie scandaloasă.


Prin aceasta declarăm că atitudinea lui Kelemen Hunor, în calitatea sa de preşedinte al UDMR, formaţiune care reprezintă minoritatea maghiară din România, şi în calitate de ministru, este intolerabilă şi ruşinoasă. Dorim să ne delimităm ferm de poziţia prin care Kelemen Hunor sprijină proiectul minier de la Roşia Montană. Credem că prin poziţia adoptată în acest moment, Kelemen Hunor compromite imaginea întregii comunităţi maghiare din România, şi nu ne reprezintă!


Cu respectul cuvenit, îi solicităm d-lui Kelemen Hunor să revoce certificatul de descărcare arheologică al masivului Cârnic pe care l-a semnat, fie din bună credinţă, fie din interese proprii, deoarece această decizie este în contradicţie cu îndatoririle sale de Ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional. În cazul în care acest lucru nu este posibil, îl rugăm să demisioneze din funcţie, pentru a păstra onoarea şi cinstea comunităţii maghiare din România.

3 august 2011, Cluj-Napoca

CELE 77 DE ORGANIZAȚII SEMNATARE:
Asociaţia Transilvania Verde – Cluj-Napoca


Kovács Zoltán Csongor, preşedinte

www.greentransylvania.ro, www.greendex.ro, office[a]greentransylvania.ro, 0744-603930




Fundaţia pentru Parteneriat – Miercurea Ciuc


Potozky László, director

www.repf.ro, laszlop[a]repf.ro, 0266-310678


Federaţia ONG-urilor Maghiare din Transilvania – Cluj-Napoca


Dr. Bodó Barna, preşedinte

www.civilportal.ro, civilkv[a]gmail.com, 0264-599179


Consiliul Tineretului Maghiar din România – Cluj-Napoca


Sándor Krisztina, preşedinte

www.mitesek.net, mit[a]mitesek.net, 0264-590718

Grupul Milvus - Târgu Mureş


Papp Tamás, preşedinte

www.milvus.ro, office[a]milvus.ro, 0265-264726


Societatea Carpatină Ardeleană - Satu Mare


Márk-Nagy János, director executiv

www.eke.ro, janos[a]eke.ro, office[a]eke.ro, 0261-711050

Asociația Națională de Tineret Dávid Ferenc – Cluj-Napoca


Tőkés Lehel, preşedinte

www.odfie.hu, odfie[a]odfie.hu, 0733-505892


Uniunea Organizaţiilor de Tineret Maghiare din România – Odorheiu Secuiesc


Somogyi Attila, preşedinte

www.miszsz.ro, miszsz[a]miszsz.ro, 0266-213371

Uniunea Cercetaşilor Maghiari din România – Sfântu Gheorghe


Kasza Tamás, preşedinte

www.rmcssz.ro, kaszatamas[a]rmcssz.ro, 0723-273257

Focus Eco Center – Târgu Mureş


Hajdu Zoltán, preşedinte

www.focuseco.ro, focuseco[a]rdslink.ro, 0265-262170

Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Regională - Odorheiu Secuiesc


Balla Zoltán, preşedinte

www.szeke.ro, szeke[a]kabelkon.ro, 0266-216014


Asociaţia Ţinutul Secuiesc Verde – Miercurea Ciuc


Csonta László, preşedinte

www.zoldszekely.ro, www.zoldportal.ro, laci[a]zoldszekely.ro, 0742-125368


AGORA – Grup de Lucru pentru Dezvoltare Durabilă - Odorheiu Secuiesc


Péter Pál, preşedinte

www.green-agora.ro, office[a]green-agora.ro, 0374-014511

Societatea de Geografie Cholnoky Jenő – Cluj-Napoca


Imecs Zoltán, preşedinte

www.cholnoky.ro, office[a]cholnoky.ro, 0744-493678

Asociaţia Tineretului Maghiar din Ardeal – Cluj-Napoca


Soós Sándor, preşedinte

www.magyarifjak.org, erdelyert[a]yahoo.com, 0745-568605

Asociaţia Studenţilor Istorici Maghiari din Cluj – Cluj-Napoca


Széman Csilla, preşedinte

www.komate.wordpress.com, komate95[a]yahoo.com, 0743-368953

Federaţia Organizaţiilor Civile din judeţul Covasna – Sfântu Gheorghe


Bereczki Kinga, preşedinte

www.civek.ro civek[a]civek.ro, 0267-351960


Asociaţia Studenţilor Maghiari din Târgu Mureş – Târgu Mureş


Hlavathy Katalin, preşedinte

www.mmdsz.ro, mmdsz[a]mmdsz.ro, 0365-506586

Uniunea Studenţilor Maghiari Din Bihor (USMB) – Oradea


Kiss Arnold, preşedinte

www.nmd.ro, www.usmb.ro, office[a]nmd.ro nmd_kulugy[a]yhoo.com, 0359-401146


Forumul Tânăr din Odorhei - Odorheiu Secuiesc


Jakab Attila, preşedinte

www.uff.ro, uff[a]uff.ro, 0266-213371


Asociaţia Pictografilor din Ardeal - Cluj-Napoca


Soós Attila, preşedinte

www.erke.ro, pintohorse[a]gmail.com

Asociaţia Speo-Turistică şi de Protecţia Naturii “Lumea Pierdută” – Baraolt


Dénes Ildikó, preşedinte

www.vargyasszoros.org, office[a]vargyasszoros.org, 0742-204574

Fundaţia Amoba – Sfântu Gheorghe

Bereczki M. Barna, preşedinte

www.amoba.ro, office[a]amoba.ro, 0267-351959


Asociaţia Agricultorilor Maghiari din România Organizaţia Mures (AAMR) – Târgu Mureş


Csomós Attila, preşedinte

rmgems[a]clicknet.ro, 0265-268125

Asociaţia Lumina Verde – Sângeorgiu de Pădure


Bartha Ágnes, preşedinte

barthaagnes56[a]gmail.com, 0740-604509


Organizaţia Regională pentru Sănătatea Mediului – HERO - Cluj-Napoca


Dr Mócsy Ildikó, preşedinte

herototh[a]rdslink.ro, 0742-014885

Asociaţia Zöld Nap – Târgu Secuiesc


Ráduly Attila, preşedinte

www.zoldnap.info, http://zoldnap.blogspot.com/, zoldnapegyesulet[a]gmail.com, 0766-611066

Asociaţia Kodiak – Cluj-Napoca


Szénássy Zoltán, alpreşedinte

sz7zoltan[a]yahoo.com


Asociaţia Tinerilor din Baraolt - Baraolt


Benkő Béla, preşedinte

benko_bela[a]yahoo.com, 0740-335130

Asociația Tinerilor din Covasna – Sfântu Gheorghe


Mihály István, preşedinte

www.emihirek.ro, emihirek[a]yahoo.com, 0735-533260

Fundaţia Bibliotecară Heltai Gáspár – Cluj-Napoca


Pillich Katalin, preşedinte

heltai_gaspar[a]yahoo.com, 0264-590096

Asociaţia Culturală Hollósy Simon – Sighetu Marmaţiei


Zahoránszki István, preşedinte

izahoranszki[a]yahoo.com, 0745-660976

Fundaţia Csíki - Csíkszereda


Csíki Emese, igazgató

www.csikifoundation.org, office[a]csikifoundation.org, 0727-217647


Eco Alpin Club Harghita – Tuşnad


Pál István, preşedinte

www.erdelyiturak.ro, www.transylvanian-adventures.com, office[a]erdelyiturak.ro, 0740-432385

Asociaţia Gondviselés Segélyszervezet - Cluj-Napoca


Szombatfalvi József , preşedinte
http://www.gondviseles.org/, unit.gondviseles[a]gmail.com, 0264-450284


Transilvania Rescue – Cluj-Napoca


Gergely István, preşedinte, Szabó László, preşedinte executiv

www.erdelymentocsoport.hu, info[a]erdelymentocsoport.hu, erdelymentocsport[a]gmail.com

Asociaţia Culturală Orbán Balázs - Odorheiu Secuiesc


katona.adam.emk[a]gmail.com, 0266-211697
Katona Ádám, preşedinte

Fundaţia Csemete - Cluj-Napoca


Dr. Lészai Lehel, preşedinte

www.csemete.ro, csemete1[a]yahoo.com, 0745-518041


Fundaţia Human Reform – Odorheiu Secuiesc


Balla Zoltán, igazgató

www.huref.ro, huref[a]huref.ro, 0266-216015

Fundaţia Artera - Odorheiu Secuiesc


Lorincz Zsuzsánna, preşedinte

www.artera.ro, office[a]artera.ro, 0744-593192

Fundaţia Areopagus - Cluj-Napoca


Varga Zoltán, alpreşedinte

www.areopagus.org.ro, areopagusalapitvany[a]yahoo.com, 0745-367235

Fundația Diaspora – Timişoara


Bodó Barna, preşedinte

www.diasporatm.ro, diasporatm[a]rdstm.ro, 0356-446516

Fundaţia Talentum - Târgu Mureş


Dóczy Tamás, preşedinte

www.talentum.ro, talentum.ngo[a]gmail.com, 0265-267593


Asociaţia Social-Culturală Kazun – Plăieşii de Jos


Nagy Imre-Zsolt, preşedinte

www.kazun.ro, kazun[a]kazun.ro, 0724-024301

Asociaţia Culturală Rákóczi – Izvoru Crişului


Péntek László, preşedinte

rakoczike[a]freemail.hu, 0264-257124


Asociaţia Culturală Szarkaláb - Cluj-Napoca


Pillich Balázs, preşedinte

heltai_gaspar[a]yahoo.com, 0264-590096


Asociaţia Culturală şi Sportivă RIKA – Vârghiş


Román Attila, preşedinte

dobai_maria[a]yahoo.com, 0741-090737

Asociaţia Reformatorii – Sfântu Gheorghe


Nemes Emil, preşedinte

nemesemil[a]yahoo.com, 0742-877905

Asociaţia Femeilor din Târgu Secuiesc – Târgu Secuiesc


Fülöp Magdolna, preşedinte

www.kezdinoegylet.info, magdika2000[a]yahoo.com, 0267-363603

Asociația Eco-Trend – Miercurea Ciuc


Péter Emőke, vicepreşedinte

www.eco-trend.ro, peteremoke[a]yahoo.com, 0745-864407

Asociaţia pentru Protecţia Necuvântătoarelor Amicii Noştri – Turda


Rus Fodor Dora, reprezentant

fodordora[a]yahoo.com, 0742-800743

Asociația Munţii Hăşmas - Gheorgheni


Hegyi Barna, felhatalmazott képviselő

hegyibarni[a]yahoo.com, 0744272629

Asociaţia Cercetaşilor din Mureş - Târgu Mureş


Molnár Szilárd, preşedinte

szilardmolnar[a]rmcssz.ro, mcse[a]rmcssz.ro, 0731-335007

Asociaţia Cercetaşilor din Harghita - Csíkszereda


Bálint Lajos Lóránd, preşedinte

www.rmcssz.ro

Asociaţia de Tineret Turul - Sfântu Gheorghe


Furus Levente, preşedinte

www.turuliroda.ro, turuloffice[a]gmail.com, 0742-148702

Asociaţia HETI ÚJ SZÓ – Timişoara


Graur János, preşedinte

gg_nemes[a]yahoo.com, 0723-567371

Asociaţia Culturală şi de Tineret Regös – Sfântu Gheorghe


Péter Orsolya, preşedinte

www.diaknapok.ro, regosegyesulet[a]gmail.com, 0757-047717

Asociaţia Robert Schuman - Cluj-Napoca


Szenkovics Dezső, preşedinte

robertschuman.egyesulet[a]gmail.com, 0728-996946

Asociaţia Pro Archid – Archid


Balázs Zoltán, preşedinte

erkedbalazs[a]yahoo.com, 0740-576688

Asociaţia Yurta – Aita Mare


Fekete Levente, preşedinte

feketelev[a]web.de, 0740-631243

Asociaţia Cabiria - Sfântu Gheorghe


Melkuhn Andrea, preşedinte

melkuhn2000[a]yahoo.com, 0741-926776

Corul Mixt Balázs Ferenc - Odorheiu Secuiesc


Biró Edith, preşedinte

orendiedith[a]yahoo.com


Fundaţia UNITÁRCOOP - Târgu Mureş


Szabó László, alapító preşedinte

www.unitarcoop.go.ro, unitarcoop[a]yahoo.com, 0265-267272


Corul Mixt Bartók Béla – Temesvár


Tácsi Erika, preşedinte

tacsierika[a]gmail.com

Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania – filiala Sfântu Gheorghe – Sfântu Gheorghe


Nemes Előd, ügyvezető igazgató

www.emnt.ro, nemeselod[a]yahoo.de, 0746-134950


Asociaţia Táncoska – Zalău


Rózsa Róbert, preşedinte

ardai.zilah[a]yahoo.com, 0743-459-392

Fundaţia Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate – Odorheiu Secuiesc


Dobai László, preşedinte

www.diakotthon.net, rda[a]diakotthon.net, 0266-218060

Fundaţia Bethlen – Târgu Mureş


Bethlen Anikó, preşedinte

www.bethlen-foundation.ro, bethlen[a]rdslink.ro, 0265-250800

Asociaţia Sportivă Turul Ijasz Klub – Cluj-Napoca


Tunyogi Béla, preşedinte

ijaszbetyar[a]freemail.hu

Asociaţia Bástya - Vita


Kerekes Zoltán, preşedinte

www.szorvanymagyarsag.hu, bastya.egyesulet[a]gmail.com, 0740-156979

Asociaţia Culturală Botorka – Bălan


Mihály Csaba, preşedinte

www.botorka.ro, botorka[a]sec.ro, 0741-029715

Asociaţia Art-Era – Cluj-Napoca


Berecki Emőke, director

www.art-era.ro, arterapalyazatok[a]yahoo.ro, 0743-423938

Asociaţia Tineretului Lopadea Nouă – Lopadea Nouă


Szabó Dániel, preşedinte

www.magyarlapad.ro, danessz[a]yahoo.com, 0743-461158

Asociaţia Bodvaj – Băţanii Mici


Benedek Márta, preşedinte

www.bodvaj.blogspot.com, bodvaj[a]gmail.com, 0267-375950

Uniunea Studenţilor Maghiari din Cluj – Departamentul de Biologie şi Ecologie – Cluj-Napoca


Kolcsár Levente-Péter, preşedinte

http://ubbbosz.wordpress.com/, ubbbosz[a]yahoo.com, 0743-794806

Asociaţia Femeilor din Timişoara – Timişoara


Szász Enikő, preşedinte

szasz.eniko[a]yahoo.com, 0722-696899

Asociaţia Carpatină Bănăţeană – Timişoara


Illés Mihály, preşedinte

www.ekeban.ro, tel. 0752120916





marți, 9 august 2011

PREŞEDINTELE TNL CLUJ, IOAN BÎLDEA: SORIN APOSTU E “UN IOBAG LIPSIT DE PERSONALITATE”!


Preşedintele Tineretului Naţional Liberal Cluj, Ioan Bîldea, declaraţie pentru Foaia transilvană, 9 august, 2011: 
SORIN APOSTU E  “UN IOBAG LIPSIT DE PERSONALITATE” -





TNL Cluj: "Comportamentul lui Apostu este penibil, laş şi trădător"
"Foaia transilvană", (Cluj-Napoca, 9 august 2011).

SORIN APOSTU E  “UN IOBAG LIPSIT DE PERSONALITATE”.

Primarul moldovean ne-a făcut de râs. După ce s-a bătut cu pumnul în piept, pozând în întâiul gospodar al urbei noastre, primarul Sorin Apostu a întors-o ca la Ploieşti, sau mai bine zis ca la Focşani. Lipsa de curaj şi onoare în apărarea propriilor demersuri şi promisiuni nu este ceva nou pentru Sorin Apostu. Ajuns în fotoliul de primar prin simplu fapt că a avut norocul să apară pe afişul electoral cu şeful său, Emil Boc" - Ioan Bîldea

http://www.ftr.ro/politicienii-clujeni-il-acuza-pe-apostu-ca-a-cedat-santajului-udmr-49918.php

joi, 4 august 2011

NARCIS DAJU (GORJNEWS) - SLUGOIUL LUI RADU VARIA A SCOS CAPUL DIN HAZNA

NARCIS DAJUGORJNEWS, 4 Aug 2011

La capătul a 11 luni de campanie de presă dusă de Ziarul de Investigaţii GORJNEWS, primarul Florin Cârciumaru a anunţat public luni, 01 august a.c., că Primăria şi Consiliul Local Târgu Jiu se retrag din parteneriatul public – privat încheiat cu Fundaţia Infinitul din SUA, în baza căruia ar fi fost pierdute încă o dată drepturile de imagine asupra Ansamblului Sculptural “Calea Eroilor” şi ar fi fost cedate acelui ONG american toate drepturile de interpretare a creaţiei brâncuşiene. Aşa cum am demonstrat în cadrul campaniei de presă, Fundaţia Infinitul a fost folosită ca paravan de Radu Varia, teroristul cultural care continuă să dea târcoale Coloanei Infinite.

Bucuria demersului de mare responsabilitate iniţiat de primarul Florin Cârciumaru a fost umbrită de comportamentul mârlănesc, de un jigodism decantat, al slugoiului lui Radu Varia: Ovidiu Popescu, directorul Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu. După ce nu a orăcăit nicio silabă, timp de 11 luni, împotriva acelei crime culturale ce urma să fie săvârşită la umbra Coloanei Infinite de către edilii locali în parteneriat cu Fundaţia Infinitul, imediat după conferinţa de presă de luni, 01 august a.c., imediat după ce Florin Cârciumaru s-a delimitat radical de proiectul respectiv, Ovidiu Popescu a început să apeleze telefonic tot felul de cunoscuţi din ţară, autoelogiindu-se pentru că, chipurile, el reuşise să-l convingă, în sfârşit, pe primar, el, de dragul lui Brâncuşi, dezicându-se de stăpânul său de-o viaţă, Radu Varia, pusese un punct magistral vânzării sufletului lui Brâncuşi către o obscură fundaţie din SUA. După ce a terminat agenda telefonică, Ovidiu Popescu s-a descătuşat şi în faţa reprezentanţilor mass-media, cărora le-a vorbit pentru prima dată, în trista lui viaţă, despre inutilitatea construirii centrului american de lângă Coloana Infinită.
Am fost de curând la curtea unui boier din Gorj. Un boier care avea şi câteva slugi, pe marmura din bătătură. Doar şoptea numele câte unuia şi sluga se înfiinţa – laser – lângă stăpân, să-i asculte şi să-i urmeze porunca. La fel şi Ovidiu Popescu. Marcat de un destin de slugă, s-a grăbit să se sincronizeze public şi mediatic cu stăpânul de la primărie, rămânând, însă, în offside faţă de demolatorul Coloanei Infinite, Radu Varia.
Ovidiu Popescu a promis minţind mai multor cunoscuţi că, odată instalat director la Centrul Brâncuşi, va pune umărul la blocarea proiectului american. Ovidiu Popescu a refuzat în mod repetat invitaţia mea de a veni la emisiunea “Panoul de onoare” şi a denunţa protocolul semnat cu americanii, motivând hidos că “nu e treaba lui, protocolul cu americanii”. Ca şi cum nu el ar fi, în Târgu Jiu, şeful incompetenţilor plătiţi să-l apere şi să-l pună în vitrină pe Brâncuşi.
De mai bine de trei luni, primarul Florin Cârciumaru i-a cerut slugoiului să posteze pe www.centrulbrancusi.ro, site realizat si întreţinut din bani publici, un text prin care oraşul şi administraţia publică locală se dezice de teroristul cultural Radu Varia şi de crimele odioase săvârşite la Târgu Jiu de acesta începând din 1996. Aşa cum, firesc, conducătorii evreilor s-au delimitat pentru totdeauna de criminalii care au pus la cale Holocaustul. Atunci, cu peste trei luni în urmă, Ovidiu Popescu a răspuns aşa cum ştie cel mai bine, ca un slugoi: “am înţeles, Şefu’”. Din păcate, trecând în revistă ultimele postări de pe site-ul respectiv, nu găsim niciun rând despre Radu Varia, ci doar articole autoelogioase semnate de Ovidiu Popescu, rod al unor apucături ce se deprind în armată şi pe care unii le exersează tot restul vieţii. Slugoiul confundă site-ul unei instituţii publice cu blogul său personal. Dacă aproape jumătate din fotografiile postate acolo îl înfăţişează, ne aflăm, e limpede, în plină maladie generată de un cult exacerbat al propriei personalităţi. Asta, la vedere, pentru că, pe dinăuntru, slugilor le este silă de ele însele tocmai pentru că îşi urăsc stăpânii. În consecinţă, e cazul ca Florin Cârciumaru să-i ceară din nou lui Ovidiu Popescu să delimiteze oraşul lui Brâncuşi de crimele săvârşite de Radu Varia la Coloana Infinită.
Ziarul de Investigaţii GORJNEWS mulţumeşte doamnei Andra Dumitrescu şi domnilor Marius Marian Şolea, Florin Chilian, Horia Muntenuş, Andrei Novac şi Dan Trifu (Fundaţia ECO CIVICA), singurii care s-au pronunţat public şi au militat pentru blocarea odiosului proiect american.

miercuri, 3 august 2011

RADU GYR - IISUS ÎN CELULĂ


Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.


O, ce trist și ce-nalt părea Crist!


Luna venea dupa El, în celulă


și-L făcea mai înalt și mai trist.






Mâinile Lui păreau crini pe morminte,


ochii adânci ca niște păduri.


Luna-L bătea cu argint pe vestminte


argintându-I pe mâini vechi spărturi.






Uimit am sărit de sub pătura sură:


- De unde vii, Doamne, din ce veac?


Iisus a dus lin un deget la gură


și mi-a făcut semn ca să tac.






S-a așezat lângă mine pe rogojină:


- Pune-mi pe răni mâna ta!


Pe glezne-avea urme de cuie și rugina


parcă purtase lanțuri cândva.






Oftând și-a întins truditele oase


pe rogojina mea cu libărci.


Luna lumina, dar zăbrelele groase


lungeau pe zăpada Lui, vărgi.






Părea celula munte, părea căpățână


și mișunau păduchi și guzgani.


Am simțit cum îmi cade capul pe mână


și-am adormit o mie de ani...






Când m-am deșteptat din afunda genună,


miroseau paiele a trandafiri.


Eram în celulă și era lună,


numai Iisus nu era nicăiri...






Am întins brațele, nimeni, tăcere.


Am întrebat zidul: nici un răspuns!


Doar razele reci, ascuțite-n unghere,


cu sulița lor m-au străpuns...






- Unde ești, Doamne? Am urlat la zăbrele.


Din lună venea fum de cătui...


M-am pipăit... și pe mâinile mele,


am găsit urmele cuielor Lui.