sâmbătă, 18 mai 2013

NARCIS DAJU ÎN GORJNEWS - BRÂNCUȘI LA TÂRGU JIU PRIZONIERUL TICĂLOȘILOR PROȘTI


CONSPIRAȚIA IMBECILILOR
Centrul Cultural ”Constantin Brâncuși” de la Târgu Jiu e ca o agenție de păcănele, sub forma unei mori de vânturi. Paletele morii  pun în mișcare roțile dințate ale ceasului social jian - să bată vânturile la oră fixă, planificat. Se frământă  ca niște cocoșate muierile angajate. Le cocoșează responsabilitățile, efortul - și nici una dintre mișcările lor subtile nu li se pare penibilă, dimpotrivă, în merit. Plusvaloarea acțiunilor lor e dată de știința de a subtiliza sunetul sec al păcănelelor. Arta păcănitului extrasă ca metalele rare din subsoluri. La subsol nu e magazionera ci uscătura de emblemă, mascota supremă a Centrului. Ea păcănește cel mai frenetic să-i bată vântoasa. Și vânturile, pe care le păcănește ea, sunt alizee. De aceea este atât de mult parfum la Centrul ”Brâncuși”, de aceea primarul orașului își ia sticluțele direct de la Centru. Uneori folosește borcănele. Sosește în vizită cu valize de piele în care aduce cu sine borcane de câte o jumătate de litru, ba chiar de un litru - când simte pe nări, încă de la Primărie, taifunul vântoaselor de la Centru cum bate orașul. Întors la birou (”la cabinet” cum îi place să spună), Primarul desface borcănașele, borcănelele, borcanele - și le amplasează, elegant, în birourile subalternilor săi dependenți. Arta păcănelii nu e ca arta păcălelii. Când trage un vânt trebuie să se simtă în paleta morii care scârțâie. Poți păcăli cu orice dar nu cu păcăneaua. O vântoasă bine trasă e o vântoasă groasă, nu o momeală. Momelile sunt pentru electori. Vânturile și vântoasele pentru curajul funcționăresc și pentru eroismul birocrat. Este vorba despre Artă aici și despre dimensiunea ei culturală. Mascota orașului și a județului are nevoie de autoenergizare, de autenticitate, de creativitate nelivrescă. ”Pac” face păcăneaua autentică. Și iată-le norocul!  


NARCIS DAJU
CLIK AICI  -  CUM, SE DOREA UN
TUN DE UN MILION DE EURO
 SUB PRETEXTUL RESTAURĂRII
ANSAMBLULUI LUI BRÂNCUȘI


NARCIS  DAJU


Brâncuși la Târgu Jiu: prizonierul 


ticăloșilor proști 


(The NeverEnding Story) 


Foarte scurt prolog

După peste 12 ani ca primar, Cârciumaru a ajuns la un uluitor nivel de sminteală în administrarea Ansamblului Brâncuși. Ticăloșie, prostie, iresponsabilitate, haos, devălmășie, crime culturale de neimaginat. Începând de azi, veți găsi zilnic, în GORJNEWS, dovezile dezastrului din jurul și din inima Ansamblului Brâncuși.
florin carciumaru
Materialele vor fi foarte scurte și elocvente, majoritatea de interes și pentru specialiștii din domeniul psihiatric.

Primăria și direcțiile sale au sute de salariați, dar niciun specialist și – atenție! – NICIUN ANGAJAT cu o vagă specializare sau cu atribuții în conservarea, protejarea și punerea în valoare a Ansamblului Sculptural “Calea Eroilor”

Brâncuși ne-a lăsat la Târgu Jiu capodopera universală a artei moderne. Dacă primarul și colaboratorii săi nu creează instrumentele necesare cel puțin protejării Ansamblului, cel puțin stopării distrugerii lui, sunt pasibili să răspundă penal. Centrul Brâncuși, ca direcție a Primăriei, o structură cu o vechime de peste 10 ani, n-a apucat încă să angajeze măcar un singur specialist în restaurarea, monitorizarea și conservarea operelor de artă. De ce? Pentru că pilele și rudele camarilei lui Cârciumaru nu s-au școlit în astfel de specializări. Iar cei care-au făcut-o, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de “articolul 1″: să se numere printre pilele și rudele camarilei lui Cârciumaru. Mai jos, puteți vedea organigrama oficială, actualizată, a Centrului Brâncuși. Cei întregi la minte e firesc chiar să se și închine, după lecturarea documentului.
organigrama actuala a centrului brancusi
Cel mai important lucru de făcut, de către edili, în legătură cu Ansamblul Brâncuși, este monitorizarea, conservarea și restaurarea lui. Pentru asta s-a creat un compartiment special în cadrul Centrului Brâncuși, în care nu lucrează, însă, nimeni! Geologul de tristă amintire Buliga Lory – Sorin, după ce a spălat cu detartrant operele din piatră ale Ansamblului (întâmplare unică în istoria interacționării omului, fie el chia și semi-imbecil, cu operele de artă, din cele mai vechi timpuri și până astăzi), motivând că astfel le asigură protecția(!) – fapt confirmat de mai mulți oameni de cultură locali, a fugit, de mai bine de un an, se pare, în concediu fără plată, nu se știe și nici nu ne interesează unde. De altfel, cred că este printre puținele lucruri bune întâmplate în ultimii ani la Centrul Brâncuși. Oricum, numai un primar prost, ticălos și smintit l-ar fi putut transfera pe Buliga din postura de angajat al Schelei de Construcții Foraj Sonde Târgu Cărbunești în aceea de director al Centrului Brâncuși.

Directoarea Andrițoiu, veriga puternică dintre ciorba de zarzavat și managementul cultural

În proiectul managerial al actualului director, Andrițoiu Adriana, se povestește pe hectare de pagini cum asigură domnia sa monitorizarea, conservarea și restaurarea Ansamblului. Cu cine? Prin cine? Poate prin Sfântul Duh, pentru că între competențele sale și ale celorlați subordonați, distribuiți, oricum, pe alte compartimente, sunt tot atâtea interferări câte există între ciorba de zarzavat și managementul instituțiilor culturale.
IULIA VÂNĂ
VICEPRIMĂRIȚA MUNICIPIULUI TÂRGU JIU

Iulia Vână derapaj – nelubrifiat – din croitorie fix în brâncușiologie!

Cea mai recentă specialistă în Brâncuși, brevetată ca atare chiar de Cârciumaru, care-a pus-o mega-coordonatoare peste Centrul Brâncuși, este actualul viceprimar, Iulia Vână. Domnia sa perorează la nesfârșit, în emisiuni plătite pe la posturi locale de radio și televiziune, că până-n toamnă se depune dosarul de înscriere în UNESCO a Ansamblului Brâncuși. Fosta croitoreasă, proaspătă brâncușioaloagă nu s-a întrebat nicio clipă ce specialiști în monitorizare, conservare și restaurare va nominaliza, ca angajați ai Primăriei, în dosarul pe care minte că-l va trimite la UNESCO.
Oricum, efectele nenorocite ale acestor disfuncții au afectat, deja, iremediabil, deosebit de grav, însăși integritatea monumentelor ce compun Ansamblul Sculptural “Calea Eroilor”. 


AUDIO: Centrul Brâncuși n-are niciun ghid autorizat. Ce spune directoarea? “Nu sunt bani și, oricum, nu se justifică. Turiștii vin doar vara”!!!


adina andritoiu
ADINA ANDRIȚOIU
DIRECTOAREA ”SEXI” A
CENTRULUI CULTURAL ”CONSTANTIN BRÂNCUȘI


Dacă-i dai lui Cârciumaru doi funcționari, unul mai destupat și altul prost – grămadă, și-i zici “primare, pe unu-l pui la Edilitara, șef peste măturătoare, și pe – ălălalt îl faci director la Centrul Brâncuși, să se ocupe de cultură”, nea Florin face exact cum ați văzut cu toții: îl pune pe Zaharia la Edilitara, ca să meargă la sigur și să nu i se ridice sângele-n cap la inspectarea matinală a orașului, și pe Andrițoiu la Centrul Brâncuși, că e pitulat în boscheți, în parc, și n-o știe lumea.

Dacă dai buzna peste ea la duș, riști să o confunzi cu o femeie, treabă la care Ion Călinoiu e chiar expert. Dac-o prinzi la o conferință de presă, presupui că e directoare, ceva, și te-apuci să-i pui întrebări. Dacă ce-o întrebi nu seamănă cu niciuna din alea cinci, la care a învățat ea răspunsurile pe de rost, să le recite în emisiuni, la televizor, o scoți din ritm și rezultatul e la fel de șocant ca adineauri, în baie. Călinoiu nu și-a revenit nici acum, e din ce în ce mai debusolat. Noua purtătoare de cuvânt, Oana Paloș, pare aleasă de nevastă-sa:)
În cadrul unei recente conferințe de presă, am întrebat-o pe directoarea instituției publice care gestionează problema Brâncuși în Târgu Jiu, oraș eminamente turistic și cultural, câți ghizi acreditați de Ministerul Turismului are la Centrul Brâncuși sau cu câți colaborează această instituție. Mi-a răspuns, cu o prostie agresivă, decantată, că niciunul, pentru că nu-s bani și nici nu e nevoie întrucât, oricum, în orașul lui Brâncuși turiștii vin rar și numai vara.

Narcis Daju: “Câți ghizi autorizați de Ministerul Turismului aveți, în momentul de față, la Centrul Brâncuși?”
Adina Andrițoiu: “Nici unul. Nici unul. Nu, nu există ghizi înregistrați sau angajați de… de Centru”
N.D.: „Ar trebui să spuneți mai tare treaba asta, că eu nu știu cum nu se face gaură-n cer! Deci, în orașul lui Brâncuși nu avem niciun ghid autorizat de Ministerul Turismului!”
A.A.: „Da…, este…”
N.D.: „Ce măsuri s-au luat în ultimii ani, ca să avem măcar unu’, sau o jumate de ghid?”
A.A.: „Ăăă ghizii îîî sunt o activitate particulară. Deci, ca să avem un ghid ăăăangajat ar trebui să-l plătim și pentru perioadele când nu are activitate. Deci, nu s-ar justifica ăăă…”
N.D.: „Deci, ăsta e răspunsul dumneavoastră, că nu sunt bani pentru plătirea unui ghid…”
A.A.: „Pe care să-l ții doar pentru perioada de vară?”
N.D.: „Nu vin turiști în fiecare zi, în orașul lui Brâncuși?”
A.A.: „Devreme ce ăăă nu ne solicită, presupun că nu sunt dintre cei cu grupuri organizate… Deci, ghidul, de obicei, este solicitat de grupuri organizate. Persoanele care vin ăăă separat sau sunt în tranzit nu… au posibilitatea să obțină informații de la punctul de informare din… al Centrului Brâncuși”
N.D.: „Doamna director, există pe bloguri particulare, ale unor persoane, firește, private, relatări ale aventurilor pe care le trăiesc ei în Târgu Jiu, încercând să afle unde e Poarta și unde e Coloana. Și descriu acolo cu lux de amănunte cât de greu le e!”
A.A.: „Da, de acord, da, sunt sunt multe lucruri de făcut”
N.D.: “Trebuie să vă preocupați să atrageți cel puțin un ghid!”
În locul lui Cârciumaru, dac-aș avea o așa directoare la Centrul Brâncuși, aș da ordin să se planteze boscheți, multi boscheți în jurul lui, iar Andrițoiu să mai iasă de-acolo foarte rar spre deloc.



Sculpturile de la Tabăra Internațională din 2012                                zac de un an într-o baltă, 

în curtea fostului Liceu Auto!

sculpturi targu jiu

Cârciumaru a decis, și cocoșații din Consiliul Local au aprobat că în Târgu Jiu sunt doar 155 de elevi foarte săraci. Acestora li s-a alocat, din bugetul orașului, un ajutor de 10 lei pe lună. Adică, așa cum am demonstrat aici, un covrig la trei zile!
De ce nu are Primăria bani? De ce se ajunge ca acei elevi foarte săraci să fie umiliți într-un asemenea hal?
Pentru că bugetul orașului se împarte irațional și se cheltuie pe te miri ce, de te miri cine. În continuare, un exemplu mai mult decât edificator.
Orașul e plin de “sculpturi” cu valoare artistică îndoilenică, majoritatea, realizate în nenumăratele ediții succesive ale Taberei Internaționale de Sculptură “Brâncușiana”. Pentru că nimeni, din administrația orașului, nu s-a îngrijit de întreținerea și restaurarea lor, majoritatea s-au degradat și s-au urâțit, pretinsul mesaj artistic fiind din ce în ce mai greu de receptat chiar și de către cele mai simțitoare ființe.
Deși Cârciumaru avea dificultăți în a găsi spații în care să pitule “creațiile”, tabăra de sculptură a mers înainte. Aș întreba imbecilii care s-au succedat în ultimii ani la conducerea Centrului Brâncuși, câți dintre sculptorii străini participanți la “Brâncușiana” funcționează astăzi ca ambasadori culturali ai Târgu Jiului? Cine mai ține legătura cu ei? De fapt, această tabără a fost doar un pretext de a fura bani publici și de a crea impresia că Centrul Brâncuși face ceva.
Masonul scăpătat Ovidiu Popescu, cocotă de dată recentă la o televiziune care a fost odată, a programat, ca director la Centrul Brâncuși încă neîmbolnăvit subit și, implicit, încă nedemisionat, un miliard opt sute de milioane pentru ediția din 2012 a acestei tabere. N-a mai apucat să-i cheltuie. Succesoarea lui, Adina Andrițoiu, a ținut tabăra cu jumătate din suma alocată inițial, costurile totale ridicându-se la aproape nouă sute de milioane. Bine, participanții de anul trecut nici gând să devină ambasadori culturali ai Târgu Jiului. De fapt, nu cred că vor mai călca pe-aici, devreme ce Cârciumaru și Andrițoiu i-au cazat într-un internat de liceu și i-au hrănit la-mpinge tava. Adică austeritate pe toată linia că, deh, era an electoral și câteva sute de milioane trebuia musai să dea colțul înspre vistieria PSD-ului.
cheltuieli brancusianaCei care încă n-au înțeles cum se fură banii publici din bugetul Primăriei Târgu Jiu sunt invitați să compare suma alocată inițial – 180.000 – cu totalul cheltuielilor efective – cu peste 90.000 lei mai mic.
sculpturi Targu JiuBun, s-au cheltuit nouă sute de milioane, dar avem sculpturi noi, realizate de artiști străini, special pentru orașul nostru, pentru locuitorii lui și pentru turiștii care-l vizitează. Din păcate, lucrurile nu stau deloc așa. Niciunul dintre acei artiști nu cred că și-au imaginat că, la un an distanță, creațiile lor zac într-o baltă, în curtea fostului Liceu Auto din Târgu Jiu, acolo unde le-au uitat, cu nesimțirea specifică, Andrițoiu și Cârciumaru.
E încă o dovadă indubitabilă că așa-zisele manifestări culturale ale Centrului Brâncuși sunt organizate în scârbă, așa, ca să fie. Într-un text despre Tabăra din 2012, publicat acum un an pe site-ul Centrului Brâncuși, se minte așa: “La final, Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” a oferit  artiştilor prezenţi în tabără, diplome de participare, dar şi garanţia că operele lor se vor bucura de întreaga admiraţie a tuturor gorjenilor.” Care admirație, din moment ce le-au uitat într-o baltă? Sunt afirmații putrede, pompoase, fără legătură cu realitatea, așa cum e toată propaganda mincinoasă a administrației Cârciumaru, prin care au fost îndobitociți locuitorii acestui oraș.


În Târgu Jiu, oamenii încă întregi la cap și conectați la realitate sunt din ce în ce mai puțini. Cel mai confortabil este să fii lipsit de creier și de orice așteptare. Sau să te aștepți, de la stăpânii orașului, la ce e mai rău.

Ordin de la Cârciumaru: Brâncuși, un fel de Cenușăreasă interzisă la Zilele Orașului!

Cârciumaru și colaboratorii săi demarează, luni, o nouă ediție a Zilelor municipiului Târgu Jiu. Timp de o săptămână, orașul se presupune că va fi în sărbătoare. În lumea largă, Târgu Jiul, înainte de a fi orașul lui Cârciumaru și Călinoiu, este orașul lui Brâncuși. Ansamblul Sculptural ”Calea Eroilor” este, fără îndoială, perla de neasemuit a urbei noastre.
carciumaru
PRIMARUL MUNICIPIULUI TÂRGU JIU
FLORIN CÂRCIUMARU
Când GORJNEWS a demarat un serial (12 și 3) în care-i acuză pe Cârciumaru și ceilalți de prostie și ticăloșie, mulți au spus că exagerăm. Dar cum sunt acești oameni, dacă nu proști și ticăloși, din moment ce au imaginat o așa-zisă sărbătoare a orașului în programul căreia, 1. nu e pomenit numele lui Brâncuși; 2. nu e prevăzută nicio acțiune tangentă, măcar, cu Brâncuși și/sau Ansamblul Sculptural?
A ține fără Brâncuși, o săptămână, Zilele Orașului lui Brâncuși, e mai mult decât o blasfemie. Trebuie să ai creierul și sufletul în putrefacție să nu imaginezi măcar un moment în care să te închini Stăpânului orașului. Sau poate că pentru Cârciumaru asta e problema. Poate nu mai suportă că Brâncuși, ăsta, o arde mai șmecher și mai mondial decât el.
Pe înțelesul cretinilor din jurul primarului, a ține Sărbătoarea Orașului ignorându-l pe Brâncuși e ca și cum ai ține Zilele Comunei Ipotești fără să-l pomenești pe Eminescu. Ca un meci de fotbal fără minge. Ca marea fără valuri. Ca Raiul fără sfinți și ca Iadul fără draci. Ca Succes fără Sarcină, ca Piața Mare fără Bâlteanu.

Domnul cu alură de lăcătuș mecanic, din fotografie, e artist plastic!

vasile fuioreaNu-i poți impune lui Cârciumaru să mimeze un nivel cultural elevat, sau să se priceapă la artă. Însă, să deosebească muzica de manele și pictura de zugrăveli asta, da, e firesc să-i pretindem. Dacă tot n-a avut loc Brâncuși în programul Zilelor Orașului, și-a făcut loc ăl mai pirpiriu, ca talent, dintre auto-intitulații pictori locali: anonimul Fuiorea. Compătimindu-l, colegii l-au ales, în compensație, președinte la filiala din Gorj a Uniunii Artiștilor Plastici. Ca să aibă și el ceva, măcar o funcție, acolo. UAP-ul figurează ca și co-organizator al Zilelor Orașului. În această calitate, UAP-ul, prin președintele Fuiorea, a propus vernisarea expoziției unui artist plastic. De-a dreptul scârbos și iubindu-se pe sine fără ocolișuri, mai mânios ca un onanist,Fuiorea s-a propus pe el însuși!  Prin urmare, marți, la Galeriile de Artă are loc “Vernisajul expoziţiei de desen şi pictură <>. Adică ceva pe bază de meandrele concretului și sinergia faptelor, combinat cu pictură puțină înspre deloc. Dacă ar fi propus un coleg, l-am fi suspectat de bun simț. Dacă s-ar fi gândit să aducă, de Zilele Orașului lui Brâncuși, o expoziție măcar cu piesele de la Craiova ale Sfântului din Montparnasse, mi-aș fi scos pălăria! Așa, însă, Fuiorea nu e decât un pasaj insipid din dezastrul local. 

Diferența dintre Lia și Iulia

video

Probabil că Lia Olguța Vasilescu de nebună a avut de Zilele Craiovei o mulțime de momente excepționale închinate Banului Orașului, lui Mihai Viteazul. La Târgu Jiu, viitoarea primăriță Iulia Vână spune că e normal ca Brâncuși să lipsească de la Zilele Orașului. Având în vedere că dânsa e acum viceprimarul orașului Târgu Jiu, nu știu dacă lucrurile se pot răsturna cu cracii în sus mai mult de – atât.

Publicul țintă: cetățeanul imbecil!

Cârciumaru și Vână se adresează, prin această sărbătoare, cetățeanului imbecil, căruia îi ajunge o burtă de mici, pârpoliți la terasele infecte de pe Insuliță. Pentru ei e confortabil să își imagineze că ăla e târgu-jianul. În realitate, majoritatea locuitorilor acestui oraș nu-i mai halesc deloc, nici pe ei, nici micii lor pârpoliți.

Dulciurile cresc glicemia și aduc nenorociri

Multe dintre mișcările publice greșite ale primarului, din ultima perioadă, sunt efectul înconjurării lui de așa-ziși prieteni, cu pretenții de consultanți, cu creierul mereu tulbure și buzunarele rupte. Pasiunea lor comună pentru dulciuri nu numai că le crește continuu glicemia, dar nenorocește iremediabil orașul. Halul în care au fost gândite Zilele Municipiului Târgu Jiu e o dovadă de nezdruncinat, în acest sens.


        Cârciumaru modernizează Târgu Jiul 

                     pe repede – înapoi!


Bugetul tot mai auster al Primăriei Târgu Jiu este, totuși, arhi-suficient pentru finanțarea programului lui Cârciumaru de peticire “ultra-modernă” a trotuarelor “de epocă” din buricul orașului.
Iată, prin urmare, încă o dovadă că Târgu Jiul e în plin proces de modernizare.modernizarea targu jiului
modernizarea targu jiului

Citeste si...