CONSTANTIN BRÂNCUŞI

Alb – ca veşmintele sale –
Zăpezile vin pe Masa Tăcerii –
Adolescenţi cu buze crăpate
Sărută Poarta – o ating
Şi-i mângâie piatra.

Carul mare îl plimbă pe Cer
(Cerne o Fecioară făină)
Brâncuşi e morarul de Vreme
E iarnă şi poetul stingher.