interviu acordat de către doamna
Maria Luminița Mincu Pătrașcu Brâncuși la Craiova,
cu ocazia ZILELOR CONSTANTIN BRÂNCUȘI,
prima editie, 16 martie 2013, la 56 de ani de la trecerea
marelui sculptor la cele veșnice. Interviul a fost acordat tânărului jurnalist Cătălin Praja, de la publicația ”SĂPTĂMÂNA ÎN OLTENIA”
Maria Luminița Mincu Pătrașcu Brâncuși la Craiova,
cu ocazia ZILELOR CONSTANTIN BRÂNCUȘI,
prima editie, 16 martie 2013, la 56 de ani de la trecerea
marelui sculptor la cele veșnice. Interviul a fost acordat tânărului jurnalist Cătălin Praja, de la publicația ”SĂPTĂMÂNA ÎN OLTENIA”
http://saptamana.net/articol/2503-luminita-brancusi-se-refuza-
dialogul-intre-autoritati-si-familia-brancusi#comments
dialogul-intre-autoritati-si-familia-brancusi#comments
Nepoata marelui sculptor român, Maria Luminiţa
Mincu Pătraşcu-Brâncuşi, preşedinta Fundaţiei
„Familia Brâncuşi“, s-a aflat la Craiova pentru
a participa la o serie de activităţi culturale
organizate cu prilejul Primei ediţii a „Zilelor Constantin Brâncuşi”, unde a acordat
publicaţiei “Săptămâna în Oltenia” un scurt interviu în legătură cu manifestarea. Interlocutoarea nu s-a sfiit să facă referiri şi la muzeul Constantin Brâncuşi din
Craiova,
care, în opinia ei, şi-ar găsi locul la Târgu Jiu, dar şi la lipsa de comunicare
între autorităţile statului român şi familia marelui sculptor.
Mincu Pătraşcu-Brâncuşi, preşedinta Fundaţiei
„Familia Brâncuşi“, s-a aflat la Craiova pentru
a participa la o serie de activităţi culturale
organizate cu prilejul Primei ediţii a „Zilelor Constantin Brâncuşi”, unde a acordat
publicaţiei “Săptămâna în Oltenia” un scurt interviu în legătură cu manifestarea. Interlocutoarea nu s-a sfiit să facă referiri şi la muzeul Constantin Brâncuşi din
Craiova,
care, în opinia ei, şi-ar găsi locul la Târgu Jiu, dar şi la lipsa de comunicare
între autorităţile statului român şi familia marelui sculptor.
Cătălin Praja: Cum vedeţi această iniţiativă de comemorare a lui Constantin Brâncuşi?
Luminiţa Brâncuşi: Din punctul meu de vedere, această iniţiativă este excepţională, păcat că
a trebuit să fie organizată separat de cea de la Târgu Jiu. Eu nu prea sunt de acord cu această împărţire a mediilor, însă probabil că la un moment dat se va găsi o soluţie de a uni Târgu Jiu cu Craiova şi Craiova cu Târgu Jiu şi pe toată lumea sub numele lui Brâncuşi.
Luminiţa Brâncuşi: Din punctul meu de vedere, această iniţiativă este excepţională, păcat că
a trebuit să fie organizată separat de cea de la Târgu Jiu. Eu nu prea sunt de acord cu această împărţire a mediilor, însă probabil că la un moment dat se va găsi o soluţie de a uni Târgu Jiu cu Craiova şi Craiova cu Târgu Jiu şi pe toată lumea sub numele lui Brâncuşi.
C.P.: Ce impresie v-a făcut proiectul Consiliului Judeţean Dolj de a ridica un muzeu Constantin Brâncuşi?
L.B.: Este o iniţiativă interesantă dar, din câte am sesizat, există la momentul acesta
o hotărâre adoptată de Guvern în sensul în care s-ar organiza un muzeu Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu şi în care ar trebui aduse inclusiv lucrările de la Craiova, iar la Craiova lucrările
de la Târgu Jiu. În momentul acesta chiar nu mai înţeleg, de asta vă spun că, din punctul meu de vedere, această împărţire între Craiova, Târgu Jiu, Bucureşti este anormală.
L.B.: Este o iniţiativă interesantă dar, din câte am sesizat, există la momentul acesta
o hotărâre adoptată de Guvern în sensul în care s-ar organiza un muzeu Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu şi în care ar trebui aduse inclusiv lucrările de la Craiova, iar la Craiova lucrările
de la Târgu Jiu. În momentul acesta chiar nu mai înţeleg, de asta vă spun că, din punctul meu de vedere, această împărţire între Craiova, Târgu Jiu, Bucureşti este anormală.
C.P.: Ca descendentă a marelui sculptor, cum comentaţi lipsa exploatării operelor lui Constantin Brâncuşi precum o fac francezii?
L.B.: Bănuiesc că este mai mult o chestiune legată de bani. Acolo unde sunt bani de luat, sunt şi mulţi care sunt interesaţi. Foarte puţini dintre cei care conduc această ţară au fost interesaţi de a ţine o legătură foarte strânsă cu familia. Eu consider că familia ar fi fost în măsură să strângă toate aceste manifestări şi să pună la un moment dat punctul pe „i” şi să spună «nu dom’ne, facem o manifestare care să fie una singură pentru toată lumea!», nu să împărţim lumea artei. Nu avem de împărţit nimic, Brâncuşi este unul singur, al poporului român, nu este nici al meu personal, nici al familiei, nici al nimănui, este al tuturor.
L.B.: Bănuiesc că este mai mult o chestiune legată de bani. Acolo unde sunt bani de luat, sunt şi mulţi care sunt interesaţi. Foarte puţini dintre cei care conduc această ţară au fost interesaţi de a ţine o legătură foarte strânsă cu familia. Eu consider că familia ar fi fost în măsură să strângă toate aceste manifestări şi să pună la un moment dat punctul pe „i” şi să spună «nu dom’ne, facem o manifestare care să fie una singură pentru toată lumea!», nu să împărţim lumea artei. Nu avem de împărţit nimic, Brâncuşi este unul singur, al poporului român, nu este nici al meu personal, nici al familiei, nici al nimănui, este al tuturor.
"Acolo unde sunt bani de luat, sunt şi mulţi care sunt interesaţi. Foarte puţini dintre cei care
conduc această ţară au fost interesaţi de a ţine o legătură foarte strânsă cu familia.",
Luminiţa Brâncuşi
conduc această ţară au fost interesaţi de a ţine o legătură foarte strânsă cu familia.",
Luminiţa Brâncuşi
C.P.: Să înţeleg că nu a existat o legătură între Guvern, autorităţi şi familie?
L.B.: Cu mâna pe inimă pot să spun că într-adevăr se refuză acest dialog cu familia.
Noi am fost contactaţi acum datorită acestei aşa zise prime iniţiative, dar aceasta nu este o
iniţiativă primă, noi, Fundaţia Familia Brâncuşi am dat drumul acestui proiect în anul 1991.
Încă de la lansare am dat drumul proiectului de aducere a osemintelor lui Brâncuşi în ţară.
Am făcut multe cercetări şi am descoperit toate documentele care pot proba la un moment dat motivul aducerii lui în ţară, însă, datorită unei anumite persoane, care se erijează astăzi în
poziţie de conducător de proiect, suntem lăsaţi de o parte. Mai mult, eu sunt contactată de către cineva de la Ministerul Culturii în acest sens, însă de la Guvernul României nu mă contactează nimeni, cu toate că doamna îşi exprimă interesul ca Guvernul României să mă contacteze
pentru a purta discuţii, eu fiind în măsură la momentul actual să dau mult mai multe informaţii
decât poate da oricine la această oră.
L.B.: Cu mâna pe inimă pot să spun că într-adevăr se refuză acest dialog cu familia.
Noi am fost contactaţi acum datorită acestei aşa zise prime iniţiative, dar aceasta nu este o
iniţiativă primă, noi, Fundaţia Familia Brâncuşi am dat drumul acestui proiect în anul 1991.
Încă de la lansare am dat drumul proiectului de aducere a osemintelor lui Brâncuşi în ţară.
Am făcut multe cercetări şi am descoperit toate documentele care pot proba la un moment dat motivul aducerii lui în ţară, însă, datorită unei anumite persoane, care se erijează astăzi în
poziţie de conducător de proiect, suntem lăsaţi de o parte. Mai mult, eu sunt contactată de către cineva de la Ministerul Culturii în acest sens, însă de la Guvernul României nu mă contactează nimeni, cu toate că doamna îşi exprimă interesul ca Guvernul României să mă contacteze
pentru a purta discuţii, eu fiind în măsură la momentul actual să dau mult mai multe informaţii
decât poate da oricine la această oră.
C.P.: Unde credeţi că ar trebui aduse osemintele lui Constantin Brâncuşi?
L.B.: La Hobiţa, alături de mama lui. Adică dacă este să respectăm ceea ce el a lăsat cu
limbă de moarte, acolo trebuie adus.
L.B.: La Hobiţa, alături de mama lui. Adică dacă este să respectăm ceea ce el a lăsat cu
limbă de moarte, acolo trebuie adus.
C.P.: În ce stadiu se mai află astăzi Casa Memorială Constantin Brâncuşi?
L.B.: Impropriu zis casă. Este bine că există, pentru că dacă nu ar fi existat probabil ca nu
am fi avut nimic de la el. Această casă care este prezentată ca fiind Casa Memorială a lui
Constantin Brâncuşi, dar din informaţiile pe care le deţin această casă a fost realizată
cunoscându-se modelul de casă din vremea lui Brâncuşi. Casa este într-o stare bună,
deci nu există o problemă la această casă, există însă o intervenţie pe care încearcă
autorităţile
să o facă la această oră. Nu înţeleg de ce se promovează această casă ca fiind casa
în care s-a născut Brâncuşi. În Hobiţa toată lumea ştie că este de fapt casa unui anumit
Gogoiu. Din punctul
meu de vedere, o motivaţie a luării acelei case care astăzi este prezentată ca fiind
Casa Memorială şi o reconstrucţie a ei mi se pare o nebunie totală. Merg iarăşi
pe o idee falsă şi acolo unde apare o noţiune de bani, acolo sărim şi noi, hop, că
este vorba de Brâncuşi.
L.B.: Impropriu zis casă. Este bine că există, pentru că dacă nu ar fi existat probabil ca nu
am fi avut nimic de la el. Această casă care este prezentată ca fiind Casa Memorială a lui
Constantin Brâncuşi, dar din informaţiile pe care le deţin această casă a fost realizată
cunoscându-se modelul de casă din vremea lui Brâncuşi. Casa este într-o stare bună,
deci nu există o problemă la această casă, există însă o intervenţie pe care încearcă
autorităţile
să o facă la această oră. Nu înţeleg de ce se promovează această casă ca fiind casa
în care s-a născut Brâncuşi. În Hobiţa toată lumea ştie că este de fapt casa unui anumit
Gogoiu. Din punctul
meu de vedere, o motivaţie a luării acelei case care astăzi este prezentată ca fiind
Casa Memorială şi o reconstrucţie a ei mi se pare o nebunie totală. Merg iarăşi
pe o idee falsă şi acolo unde apare o noţiune de bani, acolo sărim şi noi, hop, că
este vorba de Brâncuşi.
C.P.: Brâncuşi până acum nu prea a adus bani pentru România, a adus mai mulţi
pentru statul francez.
L.B.: Nu este adevărat. Brâncuşi a adus foarte mulţi bani şi pentru România, doar
că acei bani
au intrat în mâinile unora şi altora. Fiecare s-a îmbogăţit şi şi-a mai băgat în buzunar câte ceva.
Brâncuşi şi banii care puteau fi realizaţi de pe urma acestui nume au încăput pe mâinile altora.
pentru statul francez.
L.B.: Nu este adevărat. Brâncuşi a adus foarte mulţi bani şi pentru România, doar
că acei bani
au intrat în mâinile unora şi altora. Fiecare s-a îmbogăţit şi şi-a mai băgat în buzunar câte ceva.
Brâncuşi şi banii care puteau fi realizaţi de pe urma acestui nume au încăput pe mâinile altora.