Acest material de presă, pe care îl reproduc aici, apărut într-o publicație pro-guvernamentală, relevă importanța pe care o are tratamentul calomniei în principiile dreptului. În cazul unora se aplică aceste principii. În cazul altora, probabil, urmează să se aplice. Îmi rezerv dreptul să acționez în Instanță, în cauză civilă, publicația NAPOCANEWS pentru calomniile și pentru proferările de injurii la adresa mea. Inițial am încercat să apelez la procesul penal, așa cum se întâmplă în cauzele de calomnie în țările europene. Așa după cum ar trebui să fie soluționate aceste cauze și conform legislației în vigoare din România. Tentativa mea, justificată, a fost blocată de trei procurori clujeni care au dat cazului neînceperea urmăririi penale împotriva detractorilor mei. Astfel, procesul penal nu a mai avut loc. Deși publicația în cauză susține că ar fi câștigat acest proces. Dar dacă l-ar fi câștigat, de ce nu a și publicat sentința acestui nedesfășurat proces, după cum s-a grăbit să publice comunicatul celor trei procurori? Comunicatul respectiv reprezintă, așa după cum și susține textual, OPINIA, adică părerea celor trei procurori vis-a-vis de faptele de calomnie comise de către publicația în cauză. Nu le neagă și, pentru edificare, fac trimitere aici la materialul meu O CAMPANIE MURDARĂ.
Unul dintre patronii acestei publicații este în subordinea primarului portocaliu al Municipiului Cluj Napoca, Sorin Apostu. De asemenea, acest patron este membru important al PDL. Asociatul său este membru al straniei organizații NOUA DREAPTĂ. Interesantă combinație între PDL și Noua Dreaptă. Publicația în cauză excelează prin agramatismul jalnic, prin enormitățile elucubrate și prin oscilările infantile în favoarea Puterii. Între colaboratorii săi regăsim un personaj care a fost implicat în activismul PCR la nivel înalt în județul Brașov. Fost membru al PCR, fost membru al PRM și deputat al acestei formațiuni politice, exclus din acest partid de către însuși Corneliu Vadim Tudor, devenit apoi membru al Partidului Conservator, demisionar din acest partid, revenit la PRM, demisionat din nou, agreat la această oră de structurile locale clujene ale PDL, acest personaj a fost acuzat de supraviețuitorii Revoltei de la Brașov din 1987 că, în urma represiunii comuniste împotriva lor, el a cerut condamnarea la moarte a tuturor participanților la acea revoltă. Poetul și ziaristul Adrian Suciu l-a acuzat de colaborare cu Securitatea. La fel și alți doi scriitori clujeni. Dar a fost acuzat de colaborarea cu Securitatea și de către alții. Nu știu dacă a fost ori nu colaborator al Securității, dar nu a publicat niciodată o adeverință CNSAS care să ateste necolaborarea lui cu Poliția Politică, lucru pe care, în mod normal, i-o cere funcția de conducător al Instituției pe care o conduce. Dar Securitatea era doar instrumentul PCR și, oricum, cel în cauză, făcea parte din nomenclatura roșie. Acest personaj este mentorul patronului publicației portocalii.
Un alt personaj, acuzat de colaborarea cu Securitatea lui Ceaușescu de către însăși Doina Cornea, dar și de către o doamnă profesor universitar, se numără printre modelele liderului portocaliu al publicației ”NN”. E vorba de un profesor universitar care, în 21 decembrie 1989, conform presei, în Aula Universității Babeș-Bolyai, a cerut să se tragă în manifestanții aflați în ”Piața Libertății” din Cluj-Napoca. Controversatul personaj făcea parte la acea oră din înalta nomenclatură comunistă a orașului, lăudător curajos al sistemului dictatorial. Asta nu l-a împiedecat ca, după 1989, să întoarcă foaia și să cânte, chiar pe nas, cu o deosebită bucurie, odele democrației.
Se numără printre mentorii publicației în cauză și alte personaje la care, poate, mă voi referi pe larg altădată, la fel cum mă voi referi, poate, mai mult, și la cei la care am făcut referire aici. Bălăceala asta între vechi și ciudați suporteri ai activismului roșu care fac valuri, inclusiv financiare, cu un tânăr arivist, a dus, inevitabil, la comportamentele agresive ale publicației invocate - comportamente de tipul celor extreme din deceniile 5 și 6 ale secolului XX. Dacă acești oameni ar fi trăit în vremea acelor decenii, ar fi facut parte dintre ideologii represiunii și dintre torționari. Îmbrăcați în haine de piele negre ar fi coborât și ei din mașinile VOLGA, la adăpostul nopții și, sub amenințarea pistoalelor, ar fi luat oamenii din casele lor să îi ducă fie spre temnițele bolșevice, fie în păduri să îi execute.
Reproduc, așa după cum ziceam, aici, articolul de presă în care se arată cum un proces de calomnie poate fi câștigat în România. Și dacă poate fi câștigat în cazul simpatizanților puterii actuale, cum el oferă speranță de câștig și celor care au alte opțiuni și un alt tip de conștiință. Nu mă număr printre fanii acestui profesionist gazetar care se numește Ion Cristoiu. Invoc doar cazul atât de grav al calomniei. Calomnia este un lucru groaznic, un ”asasinat moral” după cum se exprima John Milton. Un atentat la viață. Un atentat la democrație.
Eu nu sunt membru al vreunui partid politic. Nu am făcut niciodată parte dintr-un partid politic. De ce sunt calomniat de unii dintre membrii locali ai PDL, de ce sunt atacat violent de către colportori și agramați? Aparent din senin? Voi explica altădată. Nu îmi e teamă de cel care a dat ordinul de execuție publică a mea publicației ”NN”, chiar dacă stă pe un munte uriaș de bani și de relații. Chiar dacă este căsătorit cu fiica unui profesor universitar dat afară de către studenți la Revoluția din 1989, deoarece fusese un adevărat satrap roșu. Chiar dacă aproape întreaga presă clujeană îi este subordonată. Probabil că, ziarist fiind, mă voi ocupa de el, descriindu-i, cu dovezi irefutabile, personalitatea. Acum, iată articolul din ”Evenimentul Zilei”:
Vadim Tudor, învins în instanţă de Ion Cristoiu. Urmează un proces istoric cu Nistorescu
ENIMENTUL ZILEI,Vineri, 15 Iulie 2011 Autor: Ionuţ Fantaziu
În noiembrie 2008, într-o emisiune tv, tribunul Corneliu Vadim Tudor a scos din diplomat un dosar al unui turnător al Securităţii şi l-a arătat cu degetul pe Ion Cristoiu. CNSAS a spus că ziaristul nu are nicio legătură cu informatorul "Coroiu", numele de cod pe care, din anchetele lui Vadim, l-ar fi primit Cristoiu. Pentru că a spus vorbe strâmbe, magistraţii au hotărât ca şeful PRM să-i plătească daune morale şi cheltuieli de judecată ziaristului.
"Sunt răsturnări de alianţe de rămâi cu gura căscată" Şi ce a urmat?
Atunci a ţinut o conferinţă de presă în care a susţinut că eu sunt acea sursă "Coroiu", cel care l-a pârât la Securitatea. N-a avut niciun ecou conferinţa. Dar atunci, Vadim a spus: «Uitaţi cine îl critică pe Traian Băsescu, un turnător la Securitate». Eu pe atunci eram un adversar al preşedintelui, iar el un amic. La rândul său, Radu Moraru, care era pe aceeaşi baricadă, aflând despre acest lucru, l-a invitat la o emisiune Naşu. Între timp, m-am împăcat cu Radu Moraru, Vadim s-a împăcat cu trustul Antena 3, a fost invitat la Mihai Gâdea şi la Gabi Firea, dar eu am rămas cu procesul şi cu rezolvarea chestiunii. Sunt nişte răsturnări de alianţe în lumea noastră post-decembristă de rămâi cu gura căscată.
Pe ultima sută de metri, până să se pronunţe instanţa, a mai dat Vadim Tudor vreun semn că vrea să-şi ceară scuze şi să-şi retragă acuzaţiile?
Au fost nişte contacte vagi prin intermediul unei persoane pe care o cunoşteam dinainte de ’89. Eu am insistat la instanţă că, dacă îşi cerea scuze, renunţam. Pe mine mă interesa să stabilesc adevărul. Şi sunt hotărât, nu numai în cazul acesta, ca orice calomnie adresată de un confrate, singura rezolvare e datul în judecată. Există şi replica multor jurnalişti, "libertatea presei, de ce să ne dăm noi în judecată", după părerea mea, chiar dacă durează 4-5 ani, este singura soluţie să punem capăt unor calomnii intenţionate, nu unor greşeli. Eu cred că e una dintre şansele de limpezire a acestei prese, de curăţare de calomniatori.
Despre Nistorescu: "Cred că acesta va fi un proces istoric"
De ce l-aţi dat în judecată pe Cornel Nistorescu?
La un material despre mine au apărut vreo zece comentarii cu înjurături şi calomnii la adresa mea. În calitatea sa de administrator şi redactor şef de site, trebuie să răspundă pentru postările care apar pe acea platformă. E singura soluţie de a pune capăt acestui fenomen.
Vă referiţi la moderarea comentariilor?
Forumurile sunt extraordinare, au apărut pentru ca oamenii să-şi expună un punct de vedere, să aducă informaţii interesante, dar pentru că la noi nu sunt moderate, dau posibilitatea unora care stau prost cu capul să posteze numai înjurături.
De ce aţi ales să-l chemaţi în instanţă pe redactorul şef?
În cazul site-ului Cotidianul.ro, proba mea este că, la fiecare articol, există o notă că înjurăturile şi calomniile nu sunt admise, sunt cenzurate. L-am dat în judecată pe cel care răspunde. Domnul Cornel Nistorescu are două variante, fie îşi asumă toate acele înjurături şi plăteşte toată paguba de 5.000 de lei, fie descoperă cine este autorul înjurăturii şi să plătească respectivul. Visul meu este să-l văd pe unul în carne şi oase care mă înjură, aş da orice, vreau să fie adus de mânuţă şi să-l întreb ce l-a apucat să mă înjure. Poate e un coleg care stă cu mine la rând la bibliotecă, un aşa-zis prieten sau vreun postac de partid.
Nu riscaţi un război cu forumiştii?
Eu cred că, prin acest gest, poate reuşim să curăţăm acest spaţiu. E umilitor că nişte oameni pot să spună despre alţi semeni de-ai lor lucruri atât de grave. Dacă i-ar vedea pe stradă, nu cred că ar avea curajul să le spună asemenea murdării. Cred că va fi un proces istoric, încerc să dau un caz de îndrumare, iar redacţiile să fie mult mai atente la aceste postări.
