de CLAUDIU PADUREAN - ROMANIA LIBERA, 7 iauarie, 2011
 |
| EMIL PETROVICI UN CAMELEON PERFECT FELAȚIONIST, ÎN VREMURILE ÎN CARE LICURICIUL SE NUMEA URSS |
ATTILA LASZLO,
Viceprimarul Clujului
Scriitorul Horia Muntenuş cere autorităţilor locale din Cluj-Napoca să schimbe numele străzii Emil Petrovici.
Scriitorul clujean Horia Muntenuş cere autorităţilor locale să schimbe numele străzii Emil Petrovici, situată lângă Gara Mică. El a descoperit că profesorul Emil Petrovici, despre care locuitorii străzii care îi poartă numele nu ştiu nimic, a fost unul dintre torţionarii lui Lucian Blaga. Mai mult, el a fost cel care a orchestrat excluderea din Universitatea din Cluj a marelui poet şi filosof. „Este inadmisibil ca o stradă dintr-un oraş precum Clujul să poarte numele unui om care a dat dovadă de o asemenea lipsă de caracter. Cred că autorităţile locale ar trebui să găsească o altă personalitate care să fie omagiată în acest mod", a declarat Horia Muntenuş.
La rândul lor, autorităţile locale spun că vor analiza o astfel de cerere după ce Horia Muntenuş o va formula în scris. Viceprimarul Attila Laszlo a declarat că este adeptul revenirii străzilor la vechile lor denumiri. „Mi se pare o idee foarte bună să renunţăm la numele de Emil Petrovici. Nu am înţeles niciodată frenezia schimbării numelor de străzi care a avut loc la Cluj într-o anumită perioadă. Eu sunt adeptul revenirii la vechea tradiţie în care erau date denumiri în funcţie de zonă. De exemplu, erau nume de meserii în zona Gruia, scriitorii erau în altă parte", spune Attila Laszlo.
Cine este însă Emil Petrovici?
Emil Petrovici a fost practic unul dintre intelectualii care au pactizat cu Partidul Comunist din România şi care au luat parte la „demascarea" unor intelectuali de marcă, pedepsiţi cu exclu¬derea din Universitatea din Cluj pentru că au refuzat să facă politica Partidului Comunist. Unul dintre aceşti intelectuali a fost chiar marele poet şi filosof Lucian Blaga. Filosoful clujean a fost pedepsit pentru că a refuzat oferta comuniştilor de a deveni preşedintele unui partid-fantomă, o formaţiune- satelit a comuniştilor. Este vorba de aşa-zisul Partid Naţional Popular, care ar fi urmat să fie o „clonă" comunizantă a Partidului Naţional Ţărănesc, condus de Iuliu Maniu. Lucian Blaga îl ştia pe liderul ţărănist, cu care a colaborat în perioada în care Iuliu Maniu era premier al României, iar Lucian Blaga -diplomat. Cei doi se preţuiau reciproc, după cum relevă unele mărturii din epocă, iar Lucian Blaga nu a acceptat în nici un fel să facă jocul comuniştilor.
Astfel, comuniştii au căutat şi au găsit o „unealtă" potrivită în persoana lui Emil Petrovici, un profesor cunoscut pentru atitudinea sa filorusă. Emil Petrovici era un român născut în Banatul sârbesc, la Toracul Mic. El a urmat cursuri liceale la Braşov şi la Oradea, precum şi seminarul teologic ortodox din Arad. Emil Petrovici a făcut parte din prima generaţie de absolvenţi ai Universităţii Daciei Superioare din Cluj, apoi şi-a completat studiile universitare la Sorbona şi la Universitatea din Sofia. Conducătorul de doctorat al lui Emil Petrovici a fost marele lingvist Sextil Puşcariu. Emil Petrovici a devenit profesor de slavistică la Universitatea din Cluj, apoi şef de catedră la Universitatea din Cluj, după care a devenit director al Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară din Cluj. În calitate de şef de catedră, el l-a înfierat şi a obţinut pedepsirea lui Lucian Blaga. Pentru „meritele" sale, Emil Petrovici a fost răsplătit din belşug de prietenii săi bolşevici. În anul 1945, el a devenit membru corespondent al Academiei Române, apoi, din anul 1948, el a devenit membru titular al Academiei Române. A fost ales şi membru corespondent al Academiei Bulgare de Ştiinţe şi, mai mult, a primit de două ori Premiul de Stat.
Colaboratorii lui Blaga, excluşi din Universitate
Lucian Blaga nu a fost singurul care a avut de suferit de pe urma refuzului său de a se alătura comuniştilor. Alături de el, au mai fost excluşi din universitate colaboratorii săi apropiaţi. Este vorba de conferenţiarul şi discipolul său, Ion Desideriu Sârbu, precum şi de profesorii universitari Liviu Călin şi Nicolae Mărgineanu. Revanşa morală a lui Lucian Blaga, cel mai mare filosof român al culturii, a venit în anul 1956. El a fost propus pentru Premiul Nobel pentru Literatură de Rosa de Conte şi de criticul literar Basil Munteanu. Nu a primit premiul însă, din cauza faptului că nu a fost susţinut deloc de autorităţile comuniste.
Scriitorul clujean Horia Muntenuş cere autorităţilor locale să schimbe numele străzii Emil Petrovici, situată lângă Gara Mică. El a descoperit că profesorul Emil Petrovici, despre care locuitorii străzii care îi poartă numele nu ştiu nimic, a fost unul dintre torţionarii lui Lucian Blaga. Mai mult, el a fost cel care a orchestrat excluderea din Universitatea din Cluj a marelui poet şi filosof. „Este inadmisibil ca o stradă dintr-un oraş precum Clujul să poarte numele unui om care a dat dovadă de o asemenea lipsă de caracter. Cred că autorităţile locale ar trebui să găsească o altă personalitate care să fie omagiată în acest mod", a declarat Horia Muntenuş.
La rândul lor, autorităţile locale spun că vor analiza o astfel de cerere după ce Horia Muntenuş o va formula în scris. Viceprimarul Attila Laszlo a declarat că este adeptul revenirii străzilor la vechile lor denumiri. „Mi se pare o idee foarte bună să renunţăm la numele de Emil Petrovici. Nu am înţeles niciodată frenezia schimbării numelor de străzi care a avut loc la Cluj într-o anumită perioadă. Eu sunt adeptul revenirii la vechea tradiţie în care erau date denumiri în funcţie de zonă. De exemplu, erau nume de meserii în zona Gruia, scriitorii erau în altă parte", spune Attila Laszlo.
Cine este însă Emil Petrovici?
Emil Petrovici a fost practic unul dintre intelectualii care au pactizat cu Partidul Comunist din România şi care au luat parte la „demascarea" unor intelectuali de marcă, pedepsiţi cu exclu¬derea din Universitatea din Cluj pentru că au refuzat să facă politica Partidului Comunist. Unul dintre aceşti intelectuali a fost chiar marele poet şi filosof Lucian Blaga. Filosoful clujean a fost pedepsit pentru că a refuzat oferta comuniştilor de a deveni preşedintele unui partid-fantomă, o formaţiune- satelit a comuniştilor. Este vorba de aşa-zisul Partid Naţional Popular, care ar fi urmat să fie o „clonă" comunizantă a Partidului Naţional Ţărănesc, condus de Iuliu Maniu. Lucian Blaga îl ştia pe liderul ţărănist, cu care a colaborat în perioada în care Iuliu Maniu era premier al României, iar Lucian Blaga -diplomat. Cei doi se preţuiau reciproc, după cum relevă unele mărturii din epocă, iar Lucian Blaga nu a acceptat în nici un fel să facă jocul comuniştilor.
Astfel, comuniştii au căutat şi au găsit o „unealtă" potrivită în persoana lui Emil Petrovici, un profesor cunoscut pentru atitudinea sa filorusă. Emil Petrovici era un român născut în Banatul sârbesc, la Toracul Mic. El a urmat cursuri liceale la Braşov şi la Oradea, precum şi seminarul teologic ortodox din Arad. Emil Petrovici a făcut parte din prima generaţie de absolvenţi ai Universităţii Daciei Superioare din Cluj, apoi şi-a completat studiile universitare la Sorbona şi la Universitatea din Sofia. Conducătorul de doctorat al lui Emil Petrovici a fost marele lingvist Sextil Puşcariu. Emil Petrovici a devenit profesor de slavistică la Universitatea din Cluj, apoi şef de catedră la Universitatea din Cluj, după care a devenit director al Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară din Cluj. În calitate de şef de catedră, el l-a înfierat şi a obţinut pedepsirea lui Lucian Blaga. Pentru „meritele" sale, Emil Petrovici a fost răsplătit din belşug de prietenii săi bolşevici. În anul 1945, el a devenit membru corespondent al Academiei Române, apoi, din anul 1948, el a devenit membru titular al Academiei Române. A fost ales şi membru corespondent al Academiei Bulgare de Ştiinţe şi, mai mult, a primit de două ori Premiul de Stat.
Colaboratorii lui Blaga, excluşi din Universitate
Lucian Blaga nu a fost singurul care a avut de suferit de pe urma refuzului său de a se alătura comuniştilor. Alături de el, au mai fost excluşi din universitate colaboratorii săi apropiaţi. Este vorba de conferenţiarul şi discipolul său, Ion Desideriu Sârbu, precum şi de profesorii universitari Liviu Călin şi Nicolae Mărgineanu. Revanşa morală a lui Lucian Blaga, cel mai mare filosof român al culturii, a venit în anul 1956. El a fost propus pentru Premiul Nobel pentru Literatură de Rosa de Conte şi de criticul literar Basil Munteanu. Nu a primit premiul însă, din cauza faptului că nu a fost susţinut deloc de autorităţile comuniste.
