Ziua de azi este rece, umeda, cu ceata aproape in intreaga tara. A plouat de dimineata, si noaptea trecuta. Vreme trista a despuierii si goliciunii pamantului. Tarana e moale. Lutul se lipeste de incaltari. Saracie omeneasca... si tristete....
Unirea Romanilor, la 1918, a fost savarsita de Armata Romana. 339.117 morți, 299.000 raniti grav și 116.000 prizonieri si disparuti. Este enorm. Cat sange varsat! Pentru ce? Pentru Romania dodoloata! Pentru unitatea poporului roman. Pentru prosperitatea poporului roman. Pentru ca tara sa ramana a romanilor, aparata, intreaga, bogata si prospera. Pentru ca in viitorime copiii romanilor sa creasca fericiti. Pentru ca averea romanilor sa nu se risipeasca in vanturi.
Cum este tara azi? E a romanilor? In douazeci de ani a fost facuta praf.... iar poporul roman adus in buimaceala. Ametit cu droguri si infundat in lasitate. Complicitatea poporului roman la propria distructie este uriasa. Omul nou comunist fusese creat. Generatiile care la 1989 aveau 40, 50, 60 de ani au fost cele care au semnat, din inconstienta sau din prostie, dar si din lasitate si din mediocritate si din ipocrizii, pactul cu diavolul, tradarea Romaniei. In cei douazeci de ani care s-au scurs de la 1989 incoace poporul roman s-a scaldat intr-o dulcegaroasa lalaiala, cu fandoseli si "fitze" in timp ce averea tarii era instrainata - iresponsabilitate gregara si prostie savanta (iata: s-au acoperit cu diplome pe care au tiparit cuvantul DOCTOR, licentele si doctoratele devenind bancnotele acestor vremuri urate, spurcate).
Azi e 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri! Poporul si-a descoperit talhariile. Acum e sarac, nu mai are patrie decat pe hartie. Justitie nu mai are. Averea a pierdut-o. Dreptate nu i s-a facut. Constiinta ii este praf si pulbere. Isi injura singur tara. Isi bate singur joc de sine. Popor schizoid care la 1990 a acceptat sa fie mituit cu apartamente pe care le-a cumparat la pret de bicicleta, dandu-si in schimb votul masiv pentru kaghebistul Iliescu. Stia acest popor cine era Iliescu. Stia ca face intelegere cu dracu. Egoismul devenea insa o "virtute". Parsiva orientare. Debarasarea morala a dus pana intr-acolo incat a devenit schizoid: la 1996 vota impotriva lui Iliescu, cu dintii scrasniti, pentru ca dupa doar patru ani sa voteze din nou cu Iliescu.
E 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri. Generatiile astea schizoide, halucinant de iresponsabile, au fost in stare sa se lege de garduri cu lanturi, la Bucuresti, protestand impotriva lui Traian Basescu, individul pe care il realesesera, doar cu nici un an inainte, presedintele "republicii". Isi pierdeau pensiile. Pentru asta protestau. Nu pentru faptul ca se instraina tara. Nu impotriva jafului nenorocit din tara, nici impotriva disolutiei statului roman. Ci pentru ca li se taia din pensii. Urate generatii. Ipocrizie criminala.
E 1 Decembrie 2010 si Statul Roman e in pragul disolutiei. Afara e o vreme cinica, umezeala si ceata. Cerul este inchis. Cerul este de platina. Tara este o ruina si poporul roman o rana vie.
Niste aberanti i-au zis acestei zile Zi Nationala. Asa au vrut dumnealor. Acesti aberanti erau cei condusi de Ion Iliescu. Copiii republicii sale. Si-au permis ei cei care au facut tara praf si nu cei de la 1918. Plagiatori compilatori captusiti din cap pana in picioare cu doctorate au declamat parcimonios ca 1 Decembrie trebuie sa fie Ziua Nationala a Romaniei. Nu a afirmat asta nici Iuliu Maniu, nici generalii armiei romane de la 1918, nici Alexandru Vaida Voievod. Ci ei, acesti impostori care distrug tara ca niste cartite, sobolani care rod incontinuu temeliile Neamului Romanesc, caci le cresc dintii in pemanenta, ca iepurilor.
E 1 Decembrie si romanul e inconstient. E ca un dobitoc, dobitoace fiind si porcii, magarii, cainii... De 1 Decembrie el nu se poate bucura, nu poate manca friptura, nu poate bea vin, nu poate juca. 1 Decembrie e pus in miezul Postului Mare al Craciunului. Daca isi joaca mandra, romanul nu mai e crestin. Daca tine postul nu poate fi roman pana in capat, caci nu are cum a se veseli si nu isi poate duce bucuria intreaga. 1 Decembrie e intotdeauna o sarbatoare trista. Nici un Patriarh nu a dat dezlegare pentru Ziua aceasta. Nici cel mort, Teoctist cel Rosu, nici cel viu, Daniel cel Salbatic. Romanul asculta cu toate astea manele si cumpara muzica de la Salam si Guta. Joaca fara opreliste, bate din picioare fiindca vede cum inca pamantul il mai rabda. Doar Imnul tarii este la origine o manea pe care Anton Pann a compus-o si pe urma a transformat-o intr-un cantec de biserica. Asa i-a placut lui Andrei Mureseanu. Asa a ajuns Imn si la 1989 Imn National. Cum nu? Doar Andrei Mureseanu si manelistul Pann, tiganul din Balcani, au, in ochii romanului de azi, cu mult mai multa valoare decat sarmanul si prigonitul Ciprian Porumbescu. Si atunci de ce sa nu se numeasca tiganul rom? De ce sa nu fie el mostenitorul ROManiei? De ce sa nu fie aceasta manea Imnul ROManiei? Pe vreme de frig umed, care intra in oase, stau impietrite inimile si stau inghetate in piepturile acestor maimute care si-au facut tara praf si pulbere pentru ca atunci cand ploua (mocaneste sau torential) sa se faca noroi, sa creasca noroiul in lume. Ce conteaza mileniile in care si-au dat sangele si vietile "aia de dinainte" pe fronturi? Ce conteaza viitorimea? Nu. Acum e timpul sa joace romanul geamparaua, sa isi cumpere cartofi polonezi de la moll. Sa isi lase copiii in seama "plantelor etnobotnice" - auzi ce savanta "expertiza": "plante etnobotanice"! Doar e tara bancnotelor de plastic, facute din pungi de naillon din import, e tara care face exceptie, e tara care e unica tara ce nu poseda unitate monetara (Leul nu are moneda). E tara in care un primar poate lua mita si 50 la suta. In care mor copii in incubatoare, in care absurdul inseamna condamnarea la absurd. Tara lichelelor culte. Tara lichelelor tampe. Tara doctoratelor si savantlacurilor in care, de pilda, un ideolog de marca al comunismului, in 20 de ani de "libertate" s-a putut manifesta ca Deputat intr-un regim "democrat" pentru ca acum sa conduca o Casa de Cultura a celui mai mare oras transilvan si pentru ca tot el, intr-o furie, aflat in sediul Postei Mari a acelui oras, sa exclame nervos cu tinta la adresa functionarimii colege lui: "Tara lui Peste". Ei da! "Tara lui Peste" E tara ta, gandac rozaliu. Tara pe care tu ai "facut-o" si inainte de 1989 si dupa 1989. Dar ai spre 60 de ani si faci parte din acele generatii.
1 Decembrie 2010. Popor cu reumatisme si astm. Popor cu tuberculoza si nevroze. Popor cu creierul spalat cu detergentii individualismului si cu ifose de vaca.
Unde esti domnule Iuliu Maniu? Unde esti domnule Alexandru Vaida? Unde sunteti voi, cei romani, 339.117 morți, 299.000 raniti grav și 116.000 prizonieri si disparuti ai Primului Razboi mondial? Ori ai apus? Popor Roman... semet si curajos Popor Roman! Semet cum Crestele Carpatilor!
O! Doamne! Pune Doamne Tu Ziua Nationala a Romanilor. Intr-o zi de primavara cum inspre slava Ta acest popor sa rasara mereu si sa Invie cum Iisus Cel Rastignit pe Cruce! Si sa-si aduca aminte Poporul de "cei de dinainte" jertfiti pentru cauza crestina si pentru libertate. De 1 Decembrie e zi de post de iarna in care ne glorificam eroii, spre pietate. E Ziua Marii Uniri. Asa sa si ramana. De Ziua noastra Nationala, insa, ar trebui sa iesim pe campuri la hore, sa jucam liberi cu mandrele, sa putem gusta din vinuri si din sarmale. In lumina Soarelui, sub Soarele Dreptatii! O! Doamne! Ce mare bucurie ar fi sa fie Ziua Nationala chiar de Sfintele Pasti. Fiindca in Istorie, poporul roman a aparat obrazul lui Christos. Fiindca in Istorie, adesea, numai minunile Ceriului au mai salvat destinul acestui popor.
