Recent s-au incheiat lucrarile Simpozionului "Centenarul Brâncuşi-Pasărea Măiastră“, in organizarea Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (al carei presedinte este prof. dr. Victor Craciun), impreuna cu UNESCO – Comisia Naţională UNESCO – România, Academia Româna – Fundaţia Naţională a Oamenilor de Stiinţă şi Artă, Primăria Sectorului 6 Bucureşti, Consiliului Judeţean Dolj, Primăria municipiului Târgu – Jiu, Universitătea „Constantin Brâncuşi” – Târgu Jiu, Primaria comunei Peştişani – Hobiţa. Manifestarea CENTENAR BRÂNCUŞI - PASĂREA MĂIASTRĂ (1910-2010) i-a invitat pe Acad. Eugen Simion, Acad. Mihai Cimpoi, Prof. dr. Paul Rezeanu, prof. dr. Ion Mocioi, scriitorul Constantin Zărnescu, prof. dr. Nicolae Georgescu, Ion de Hondol, prof. dr. Adrian Gorun, sculptorul Remus Botar, prof. dr. Nicu Vintilă, Nadia Pandrea, Prof. dr. Tudor Nedelcea, Sorana Georgescu Gorjan, Mircea Deac, conf. dr. Adrian Crăciunescu, prof. dr. Simona şi Aldo Palleschi, Nina Stănculescu, Ştefan Stoiculescu, prof.dr. Dumitru Preda, Viaceslav Samoşkin, prof. dr. Nicoleta Diaconu, Viorel Cosma, conf. dr. Ardian Kuciucu, Gheorghe Anca, Dr. Petrit Mavrov, Ruxandra Garofeanu, Pavel Ţugui, Cristiana Crăciun, Gheorghe Ştefan Samoilă, prof. Irini Nameschi şi dr. Kopi Nameschi, gen. (r.) dr. Mircea Chelaru, Jacqueline Delauney, Prof. dr. Lucian Gruia, Lori Buliga, Dan Lupescu, Ioana Daniela Crăciunescu, Virgil Moldovan ş.a. prof. dr. Paul Rezeanu, prof dr. Tudor Nedelcea, Dr. Petre Gigea Gorun, Ptof.dr. Dan Lupescu, prof. Narcisa Mândrulescu, scriitorul Ilarie Hinoveanu, Conf. univ. dr. Liviu Andrei, Prefectul Judeţului Gorj, Ing.dr. Ion Călinoiu, Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Dr. Florin Cârciumaru, Primarul Munuicipiului Târgu Jiu, Prof. dr. Adrian Gorun, Rectorul Universităţii „Constantin Brâncuşi“, Ion Mocioi, Lori Buliga, Petre Răcănel, Adrian Crăciunescu, Ştefan Stănculescu şi altii, printre care m-am numarat si eu, in calitate de autor al cartii “Dincolo de Brancusi” si al filmului documentar artistic “Un arbore la mijloc de lumi: Constantin Brancusi”.
In cadrul acestor intalniri, desfasurate intre 22-26 septembrie la Bucuresti, Craiova, Arcani, Hobita si la Targu Jiu a fost avansata si ideea proiect a Ligii pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni de a realiza la Paris un monument dedicat lui Constantin Brancusi. Presedintele acestei ligi, prof. dr. Victor Craciun a anuntat ca Liga a intreprins si intreprinde actiuni pentru ca osemintele marelui sculptor sa fie dezgropate din mormantul sau, in care au fost ingropati si Natalia Dumitrescu si sotul ei Alexandru Istrati, pentru a fi reinhumate intr-un mormant separat care sa fie amenajat in acelasi cimitir parisian, Montparnasse. Intr-o interventie a mea, mi-am exprimat parerea ca ramasitele pamantesti ale lui Constantin Brancusi sa fie aduse in tara, in cimitirul de la Hobita, acolo unde artistul dorea sa fie ingropat langa mormantul mamei sale dragi. Daca din marea nefericire a Istoriei, aceasta dorinta a sa nu a putut fi infaptuita din pricina regimului comunist care i-a refuzat-o, cum i-a refuzat si donatia operelor aflate in atelierul sau de la Paris, e pacat ca acum, la douazeci de ani de la Revolutia din Decembrie 1989, sa nu incercam sa ii indeplinim dorinta. Parerea domnului profesor Victor Craciun este insa alta, aceea ca la Hobita mormantul lui Constantin Brancusi nu ar fi vizitat de nimeni. Dimpotriva, noi credem ca tocmai in aceste momente de grea cumpana in care se afla valorile romanesti, intr-un moment de degradare a imaginii Romaniei, pentru poporul roman si pentru imaginea sa in lume gestul de a aduce in tara osemintele celui mai mare sculptor al secolului XX ar fi un act de demnitate si de reinaltare spirituala, nu doar prin implinirea dorintei lui Constantin Brancusi ci si pentru renasterea culturala de care avem atata nevoie.
Il rog pe domnul profesor Victor Craciun sa isi reconsidere aceasta actiune cu privire la deshumarea si reinhumarea lui Brancusi si sa se solidarizeze cu actiunile poetului si eseistului Laurian Stanchescu, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, care nu cu multa vreme in urma, la Targu-Jiu lansa si initia o campanie de strangere de semnaturi pentru a aduce in Gorj osemintele lui Constantin Brancusi, declarand ca va face toate demersurile necesare pentru a convinge autoritatile din Franta pentru a reusi ceea ce si-a propus. Reprezentantii Consiliului Judetean Gorj l-au asigurat ca va avea din partea lor tot sprijinul.
Un poem epic despre razboiul lui Arctinos din Milet, relateaza ca osemintele lui Achile si Patrocle au fost aduse in sanctuarul apolinic de pe Insula Serpilor, Insula Alba, Leuke, patria lor originara, de catre zeita Thetis.
Osemintele Voievodului-Martir Constantin Brancoveanu au fost aduse in tara pe ascuns de sotia sa, Doamna Maria, in 1720 si ingropate in biserica Sf. Gheoghe-Nou din Bucuresti. Eftimie Murgu, stins din viaţă la Budapesta, în data de 8 mai 1870 a fost înmormântat în cimitirul Rerepesy dar osemintele lui au fost aduse în ţară în 1932 şi reînhumate în cimitirul de la Lugoj. Ca urmare a dorintei testamentare a episcopului Greco-catolic Ioan Inochentie Micu Klein (mort la Roma), luptator pentru cauza romanilor ardeleni, osemintele i-au fost aduse in Romania si inhumate la Blaj, pe 16 octombrie 1997. Ramasitele pamantesti ale lui Nicolae Titulescu au fost aduse din Franta la Brasov in anul 1992. Au fost aduse in tara ramasitele pamantesti ale savantului etnomuzicolog Constantin Brailoiu, stins la Geneva la 20 decembrie 1958, "doborât de muncă şi de dorul nestins pentru ţara pe care o părăsise".
Este o datorie a noastra a aduce osemintele lui Constantin Brancusi in tarana patriei sale, in cimitirul in care isi dorm somnul de veci stramosii sai si parintii sai si romanii sai hobiteni. Si-a trait viata in exil si in suferinta departarii de tara. E vremea sa il aducem pe Constantin Brancusi ACASA!
