 |
| NARCIS DAJU, directorul publicației GORJNEWS. Împreună, în anul 2012, am împiedecat un furt de un milion de Euro pe seama Coloanei Infinite pe care îl pregătiseră, minuțios, timp de un an, funcționarii Centrului de Cultură ”Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu. În anul 2011, Narcis Daju a reușit să învingă Consiliul Local Târgu Jiu și să împiedece acapararea drepturilor asupra Coloanei Infinite de către Fundația Româno-Americană ”INFINITUL”, condusă, printre alții, de Mihaela Geoană, soția liderului politic Mircea Geoană. În spatele acestei Fundații planau interesele lui Radu Varia,declarat, la Târgu Jiu, PERSONA NON GRATA, demolatorul din 1996 al Coloanei Infinite. |
Trebuie spus că Petru Popescu Gocan, pe care l-am cunoscut și eu, inițiind împreună diverse activități între 1994 - 1998, a fost arhivarul Academiei Române. Îmi vorbise Petru Popescu Gocan despre existența acestor cinci mese brâncușiene de la Târgu Jiu. Dar documentele care atestă această existență sunt scoase acum la iveală de către Alex Gregora.
Azi am vorbit pe telefon cu Alex Gregora - m-a sunat să îmi spună că mi-a trimis pe e-mail documentele și articolul său apărut în Gorjnews, rugându-mă să le public pe blogul meu și, evident, în filmul la care lucrez. Dezamăgit, mi-a relatat că domnița de la TVR București nu își finalizase materialul reportericesc până aseară, când ar fi trebuit să apară pe post. Speranța noastră este ca acest material al TVR să nu fie cenzurat - NU! nu vă faceți probleme: SE CENZUREAZĂ ȘI AZI. Cum a fost cenzurat pe 5 ianuarie filmul ”Mihai Viteazul” al lui Sergiu Nicolaescu, difuzat de PRO-TV, chiar în ziua incinerării rămășițelor pământești ale regizorului - cum e postată cenzurat pe un site capodopera cinematografică ”Andrei Rubliov” a lui Andrei Tarkovski. Iată! Ceea ce nu reușiseră comuniștii din URSS și RSR reușesc ”democrații” timpurilor noastre.
Revenind, de cele cinci mese brâncușiene de la Târgu Jiu s-a ales praful și pulberea. Furate sau ”înjumătățite”, aflându-se la nivelul speculației libertine și la cheremul vremurilor de sevraj.
Post coitum animal triste - după titlul filmului Brigittei Roüan.
Mesele sculptorului nu mai există. Distruse sau însușite, pierdute sau ascunse. Or sta, poate, în vreo temelie de vilă - mărturie că la Târgu Jiu administrațiile locale, cu locuitori cu tot, l-au cinstit și l-au iubit pe Brâncuși de la bun început până în ziua de astăzi.
Of! Ziua de astăzi - în care zi cei 12 angajați ai Centrului Cultural ”Constantin Brâncuși” (al cărui statut, la fondarea lui cu personalitate juridică proprie și alimentat de banii municipalității, cu buget ordonat de Consiliul Local Târgu Jiu, stipulează înființarea lui pentru îngrijirea și conservarea monumentului brâncușian), freacă mentă pentru ceaiuri și fac, sacadat, frecții picioarelor de la birouri, fredonând... Zi de iarnă contemporană în care gheața roade piatra de calcar a Porții Sărutului prin lintoul de plumb spart de timp și de indolența administrației. Idem, ziua de azi - în care zi Coloana Infinită rămâne profanată sub ochii de gură cască ai gardienilor publici și în indiferența generală. Zi de mijloc de ianuarie în care gerul taie respirațiile școlarilor. Zi în care toate se numesc HARA-BABURA. Harababura. Harababura din capetele înghețate, iarna, și slinoase, vara, ale funcționarilor publici jieni - bugetari pentru ale căror salarii s-au luat bani cu dobândă împrumut de la FMI. Ghici de ce pezevenghii respiră ușurați (se ușurează des de la ceaiuri, de la cafea și de la bere)? Ce mese brâncușiene? Mesele lor să fie întinse și încărcate de chiolhane pomădate cu manele. Și pentru a le reuși asta, ar vinde și pe mama lor, nu doar Coloana lui Constantin Brâncuși.
Petru Popescu Gocan depozitase, în secret, documente importante, în arhiva Bibliotecii Liceului Teologic din Târgu Jiu. Spre tainică păstrare în fața vandalilor neocomuniști. În cercetările sale, începute acum vreo două luni, curiozitatea cărturărească a poetului Alex Gregora le-a ”re”-descoperit. Documentele sunt de o însemnătate specială. Aceste declarații culese în cercetarea intreprinsă în anul 1965 de brâncușiologul Tretie Georgescu Paleolog, fiul celuilalt mare brâncușiolog, Vasile Georgescu Paleolog, prietenul și biograful lui Constantin Brâncuși - au o valoare inestimabilă. Iată că aceste INEDITE sunt prezentate aici, după ce ele au fost publicate în GORJNEWS.
Mulțumim ALEX GREGORA!
STAREA PĂSĂRILOR DE PRADĂ
 |
| ALEX GREGORA, un poet în apărarea lui Brâncuși: ”La Târgu-Jiu genialul sculptor nu este acasă. Ciudatele învăluiri în staniol ale numelui său, chiar pe-o stea pe care tot precupeţul calcă, sunt în măsură să nu ne ducă departe. Se integrează chiar nepăsării ce ţine de îngrijirea operelor Ansamblului Monumental. Când, iată, a venit toamna, urmează iarna, prin plafonul Porţii Sărutului va pătrunde din nou apa!” |
În eseul „Tradiţie şi universalitate în arta lui Brâncuşi”, Ionel Jianu consemnează următoarea afirmaţie aparţinând marelui sculptor: „La ce bun să ciopleşti munţii ca să faci din piatra lor cadavre sau un bifteck furios?”. Prin intermediul aceluiaşi important critic de artă, ce a avut bucuria să-l cunoască pe Constantin Brâncuşi, s-a păstrat o altă zicere, adusă în atenţie de doamna Sorana Georgescu-Gorjan într-un articol recent – „Quand je serai mort, les vautours me dechireront” – publicat inclusiv în nr.2, noiembrie-decembrie/2012, al revistei „Confesiuni”, ce apare la Târgu-Jiu, din care cităm: „Aceste vorbe, rostite de Brâncuşi şi relatate de Pierre Schneider în 1962, au fost traduse de Ionel Jianu prin cuvintele <
În acest context, potrivim în continuare câteva documente, găsite în arhiva donată de omul de cultură Petre Popescu-Gogan bibliotecii Liceului Teologic din Târgu-Jiu, privind starea operelor brâncuşiene de la noi.
DECLARAŢIE
Subsemnatul, D. Micu Gh. Marcu – medic veterinar, domiciliat în Tg.Jiu, str. Eroilor, nr. 39, declar că în vara anului 1938 sculptorul Const. Brâncuşi, care locuia în casele de pe str. Victoriei, nr.2 a folosit nişte pietre vechi de moară utilizate drept pavaj, pentru nişte mese de grădină.Acestea erau în număr 3 – 4 mese, alcătuite astfel, o piatră de moară drept bază, un bolovan drept picior şi o altă piatră de moară drept tablă.
Mai declar că însuşi maestrul Brâncuşi înainte de a le face mi-a spus într-o conversaţie: „ce-ai zice dacă aşi face nişte mese din aceste pietre pe care călcăm”? Ss/D.Marcu, 2.II.1965, pentru conformitatea copiei
DECLARAŢIE
Subsemnata Victoria Roşianu, născută Bălănescu, declar prin prezenta că în grădina fostei noastre case părinteşti din Tîrgu-Jiu Reg. Oltenia, str. Victoriei 2 au fost 5 mese din piatră de moară aranjate de sculptorul Brâncuşi, care a fost oaspetele tatălui meu, în perioada cînd s-a executat ansamblul arhitectonic din oraş – adică masa păcii, portalul şi coloana.
Mesele au fost aranjate de Brâncuşi în înţelegere cu tatăl meu căruia i-a cerut într-o zi să accepte o surpriză din partea lui cerîndu-i şi 2– 3 oameni, puţin ciment. Pietrele de moară proveneau de la moara bunicului meu. Pietrele rotunde au fost zidite în curtea casei.
Mesele aveau următoarea amplasare:
1.În faţa casei – faţa din str. Victoriei în aceeaşi linie cu teiul – o bucată
2.Trei bucăţi în faţa ceardacului principal din piatră
3.O bucată în faţa de nord a casei între ceardacul de lemn şi colţul casei. Masa a fost distrusă, adică partea de sud spartă de un camion în 1944.
Celelate patru bucăţi au fost întregi pînă în 1954 cînd am plecat definitiv din imobil şi oraş.
Ss/Roşianu Victoria, 28.II.1965, Buc., pentru conformitatea copiei
În continuare prezint alte trei declaraţii aparţinând unor locuitori ai oraşului Târgu-Jiu ce confirmă existenţa meselor de piatră. În condiţiile vremurilor acelea, cu un anume… dezgheţ cultural, după ce a fost pusă în pericol însăşi existenţa Coloanei fără Sfârşit! Se poate îndoi cineva cu privire la faptul că ele n-ar descrie realitatea?
DECLARAŢIE
Declar că toţi cei care vorbeau despre aceste mese afirmau că le-a construit sculptorul Constantin Brâncuşi.
Ss Stănoiu Paula, Tîrgu-Jiu, 9.2.1956
*
DECLARAŢIE
Ss/A.Aposteanu, 9.II.1965, pentru conformitatea copiei
*
DECLARATIE
Ss/Şerbănescu Corneliu, 9.II.1965, Tîrgu-Jiu.
Ultimul document aparţine lui Tretie G. Paleologu care justifică pentru ce s-a implicat în inventarierea meselor brâncuşiene din grădina casei Bălănescu, fostă Gănescu. Se poate observa bătaia de joc în care omul de cultură a găsit lucrările, ignorate, descompletate şi batjocorite. De asemenea, T.G. Paleologu scrie cum a solicitat ad-hoc un minim sprijin autorităţilor vremii, ca să pună la loc una dintre mese, cu câţiva muncitori luaţi de la Întreprinderea de Gospodărire Orăşenească!
RECONSTITUIREA CELOR 5 MESE
COMPUSE DE BRÂNCUŞI
1.Vezi memoriul lui Tretie G. Paleologu la Institutul de Istoria Artelor al Academiei R.P.R. şi la Consiliul Artelor Plastice din CSCA, depus în noiembrie 1964.
2.La data de 9.II.1965, Organizaţia PMR a raionului Tg.Jiu a dispus ca IGO să dea 4 oameni pentru a reconstitui experimental una din mesele brâncuşiene din Grădina Casei de oaspeţi PMR construită de Gănescu, trecută sub numele familiei Bărbulescu ca monument istoric şi proprietatea familiei Bălănescu pînă în 1950.
Subsemnatul T.G. Paleologu, cu şeful de secţie IGO, Brelea Ionşi muncitorii Gancea Ilie, Băicoiu Constantin, Percea Ion şi Pădure Ion am montat una din mesele desfăcute. Am făcut 5 fotografii ale mesei. Am adunat în aceeaşi zi declaraţii de la martorii ing. Şerbănescu Corneliu, Dr. Ana Aposteanu, Dr. Micu Gh. Marcu, laboranta Stănoiu Paula, ing. Victoria Roşianu, Directoarea Muzeului din Tg.Jiu, Elena Udrişte mi-a citit fişa pe care a făcut-o despre acest monument istoric în 1962 la adresa Direcţiei Monumentelor Istorice din Bucureşti. Vezi alăturat, anexele 7a, 7b, 7c, 7d, 7e, ss
În lumea aceasta a noastră, de la începutul de mileniu trei, multe dintre lucrările realizate de Constantin Brâncuşi s-au vândut cu zeci de milioane de dolari. Peste tot în lume semnele lăsate de sculptor - cât a fost viu pe pământ - sunt păstrate cu grijă. Ca exemplu, Muzeul de Artă din Craiova, alături de câteva opere brâncuşiene, păstrează şi un aparat foto, un creion, o cutie, un ecorşeu, un scaun colţar, o scrisoare.
 |
| ”Mai răsărită din zăpadă se observa întâia masă a tăcerii, ce nu l-a satisfăcut pe Brâncuşi, înlocuind-o cu actuala. Lucrarea aceasta a fost rătăcită un timp prin Parcul Central, apoi a stat în Parcul Coloanei, cineva aducând-o în grădina casei ce l-a găzduit pe Brâncuşi.” - Alex Gregora |
 |
”Aici este de găsit doar o plăcuţă
de marmură,cu o indicaţie scrisă şters,
despre faptul că Brâncuşi –
artistul de geniu al omenirii –
a trecut pe-acolo.
Nimic însă despre cele cinci mese de piatră
realizate în acel loc…
Mai aud că bucăţi din ele au fost duse la
o instituţie muzeală, ori că s-au transportat
prin nişte curţi, ceea ce n-ar fi de mirare!
Sunt convins că în condiţiile în care s-ar înfăptui predicţia maiaşă amintită la începutul acestui articol, lucrările de piatră şi metal – atâtea câte s-au păstrat – realizate de Brâncuşi la Târgu-Jiu ar rămâne. Oamenii, nu!” - Alex Gregora |
Starea păsărilor de pradă ce s-au lăsat peste operele de piatră de la Târgu-Jiu ale sculptorului este foarte gravă. Păsările toate neînchipuindu-şi vreodată că nepăsarea oamenilor acestor meleaguri va tinde să nu-şi găsească măsură undeva în lume...
