TRECEREA LUI ALEXANDR MUȘINA

Alexandru Mușina 
(1 iulie 1054, Sibiu - 19 iunie 2013, Brașov)
poet, eseist, publicist și editor,
profesor universitar doctor

Vestea am aflat-o de la prietenul meu, tânărul poet ieșean, Cristinel C. Popa: poetul și universitarul brașovean Alexandru Mușina a murit azi, în Spitalul Județean Brașov, bolnav de hepatita C. Prea crud! Încă nu împlinise 60 de ani. În 1986 îi eram prezentat de către poetul Petru M. Haș. Eu eram tânăr, aveam 21 de ani și el mă întâmpina cu generozitate. Eram în anturajul scriitorilor Miruna Runcan, Vasile Gogea, Daniel Drăgan. Mi-a dat impresia unui solitar ironic deși  făcea parte din noua (pe atunci) grupare a optzeciștilor postmoderniști. Acum vreo câțiva ani, la o întâlnire cu studenții de la Litere din Cluj afirma că după 1990 se desprinsese de postmodernism, că descoperise un altfel de proiect. Eu cred că și l-a împlinit într-o oarecare măsură - o ”oarecare” fiindcă ar fi trebuit să trăiască măcar până la 100 de ani (iată! în acest caz... ce ar fi putut ieși!). Dar mereu poeții mor prea repede. Cum mor toți artiștii, cum mor sufletele fluturilor de o zi. Însă ziua lui Alexandru Mușina, și a lui, se revarsă în zilele altora, în zilele celor, nu doar care au reușit să îl cunoască, ci și în zilele celor care i-au citit cărțile (fără să aibă șansa de a-l întâlni) și într-ale celor care o să i le citească de acum înainte.
Dumnezeu să îl ierte și să îl odihnească!  

15 IUNIE 2013 - LA COMEMORAREA LUI MIHAI EMINESCU, A FOST LANSATĂ LA CLUJ-NAPOCA ”THE ENCYCLOPAEDIA OF OUTSTANDING ROMANIAN PERSONALITIES”

Întru comemorarea Poetului Mihai Eminescu, pe 15 iunie anul acesta, zi frumoasă de sâmbătă, la Casa Artelor, situată în ”Piața Unirii”din centrul Municipiului Cluj-Napoca a fost lansată ”Enciclopedia personalităţilor române deosebite” apărută  la Editura ”Risoprint”, cu sprijinul ENERGOBIT.

LANSAREA ENCICLOPEDIEI S-A DESFĂȘURAT ÎN PREZENȚA PREȘEDINTELUI ACADEMIEI ROMÂNE, DOMNUL IONEL HAIDUC,
A UNOR NUMEROȘI OAMENI DE CULTURĂ, UNIVERSITARI, SCRIITORI, ARHITECȚI, ARTIȘTI PLASTICI, MUZICIENI, MEDICI, JURIȘTI, ZIARIȘTI. 

Am avut deosebita onoare și bucurie să fiu cooptat în echipa de redactare a acestui adevărat monument cultural inedit și atât de necesar în zilele noastre. Figurez în lista co-autorilor alături de distinși și prestigioși academicieni, universitari și cercetători: Mircea Borcilă, Mircea Borglăzan, Liviu Botezan, Luca Căpățână, Octavian Căpățână, Constantin Crăciun, Daniel Crudu, Ioan Drăgan, Silviu Gongonea, Anca Hațieganu, Ion Istrate, Vasile Lechințan, Mircea Malița, Gheorghe Manolea, Radu Munteanu, Gelu Neamțu, Ion Pop, Doru Radosav, Gabriela Roman, Octavia Stoichița-Comșa, Corneliu Tarba, Mihai Tașca, Mircea Vaida-Voievod și regretatul Ioan Vădan.

ÎMPREUNĂ CU PREȘEDINTELE ACADEMIEI ROMÂNE,
DOMNUL IONEL HAIDUC

     

INTERVENȚIA MEA ÎN CADRUL EVENIMENTULUI A FĂCUT REFERIRE
LA ELANUL CREATOR DE CARE AU NEVOIE GENERAȚIILE ACTUALE

SMINTIȚII ÎȘI FAC AUTOPORTRETELE LA CENTRUL CULTURAL BRÂNCUȘI ȘI SE HLIZESC PSIHEDELIC RONȚĂIND DIN SINECURE

Bătuți de soartă și de prostie, ciudații funcționari superiori ai Centrului Cultural ”Constantin Brâncuși” s-au apucat, în bătaia soarelui din miezul lunii iunie, să-și mai bată și câteva cuie de căciulă în capete, în speranța că vor ieși mai bine în poze. Unul dintre ei, geniul orașului, își bate holșuruburi (cu inele de prindere de O7,8). În consecință, scoate limba și se strâmbă la cei care vizitează orașul și care îi admiră opera lui Constantin Brâncuși. Ia ciocanul și lovește cu îndemânare și hotărâre și își mai bate un cui în cap și își face autoportretul. Cum bate cuiul, cum scoate limba. Are trei cuie bătute în cap și seamănă cu un extraterestru de culoare verde. Cuiele sunt folosite ca antene - fiindcă prinde posturile străine și emisiile lui Agarici. Degeaba i-ai spune, degeaba l-ai ruga să-și dea pace și să nu își mai bată cuiele alea ruginite în cap (are infecție la creier - are tetanos la cap), el scoate limba și scuipă. Mă gândesc că dacă iau eu ciocanul hidraulic să-l ajut pe masochist să-și facă găurelele competente în cap să nu pozeze el verde spinalizat ca o broască râioasă. 

SEMNE ALE APOCALIPSEI LA TÂRGU JIU

”Şi s-au închinat balaurului, fiindcă i-a dat fiarei stăpânirea; şi s-au închinat fiarei, zicând: Cine este asemenea fiarei şi cine poate să se lupte cu ea?

Şi i s-a dat ei gură să grăiască semeţii şi hule şi i s-a dat putere...”

APOCALIPSA SFÂNTULUI IOAN TEOLOGUL

Tupeul găselniță al femeii întunecate 
de la cârma lugubrei 
instituții culturale - pentru pleonasmul lui satan 
care cotcodăcea 
în fața unor elevi de liceu 
pe ale căror fețe se putea citi 
groaza și spaimele - a fost că Brâncuși 
aparținea avangardei. 
Brâncuși nu a ținut de avangardă, 
iar asocierea lui, din punct de vedere cultural, 
cu avangarda 
denotă fie prostie și neinstruire 
fie prostie și neinstruire. 
Doamne apără și păzește! 
Trimite un călugăr al tău 
la Centrul Brâncuși de la Târgu Jiu 
să le citească din Vasile cel Mare 
și să se lepede de cel rău, să-și dea demisiile
 de acolo cu toții 
și să Te caute! pe Tine, Doamne!

Pe 12 iunie, anul curent, Adina Andrițoiu și colaboratorii săi, maimuțelele și papagalii, au socotit să organizeze un ”eveniment dedicat” lui Constantin Brâncuși. Și, pentru a ilustra nivelul de performanță al intelectualismului lor, au invitat-o pentru un recital pe cântăreața bucureșteană de jazz excesiv și psihedelic, Irinel Anghel. Dex explică termenul PSIHEDELIC astfel: ”adj.1. Referitor la psihedelism. 2. Care se caracterizează prin efecte de lumină, culoare, atmosferă sonoră etc.; care evocă viziuni, halucinații, vise produse prin drogare. Muzică psihedelică. Pictură psihedelică. – Din engl.psychedelic, fr. psychédélique.” Un înțeles dezvoltat în ultimele decenii plasează cuvâmtul în cauză în preajma semnificațiilor luciferiene. 

CLIK AICI PENTRU A VIZIONA ”SPECTACOLIL”

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=hi_MkQ3SYAg

De altfel, Irinel Anghel se comportă pe scenă precum personajele posedate de diavol descrise de Feodor Mihailovici Dostoievski. Nu departe de o interpretare corectă sunt și cei care o analizează din punctul de vedere al manualelor și tratatelor de psihologie și de psihiatrie. Interpretările acestei cântărețe sunt parcă decupaje ale orgiilor beatificării satanei. Nu e o originalitate aici. 

Irinel Anghel și-a făcut un model din cântăreața americană 

URMĂRIȚI  AICI IMAGINILE
ȘOCANTE DE LA TÂRGU JIU
imagini-socante-de-la-o-actiune

Diamanda Galás care a găsit să se exprime imitând manifestările posedaților în timpul exorcizării. Câteva titluri de piese interpretate de către aceasta sunt relevante: Burning Hell (Flăcările iadului). Birds of Death (Păsările morții), You Must Be Certaine Of The Deavil (Trebuie să fie toate ale Diavolului), Litanies of Satan (Litaniile lui Satan), Cunt (Pizda), Orders from the death (Ordinele morții) Sono L'Antichristo (Sunt AntiChristul).

Blasfemia, expresiile și incantațiile drăcești au avut loc doar cu o zi înaintea Sărbătorii creștine a Înnălțării Domnului, sărbătoare pe care o celebrăm și în omagiul adus eroilor neamului. Ori, spectacolul grotest de la Târgu Jiu m-a șocat. Organizat pe banii Primăriei, a relevat instituționalizarea cultului lui satan. Desfășurat la Târgu Jiu, i s-a îngăduit lui satan să dănțuiască și să se zbenguie în preajma Monumentului funerar edificat de creștinul Brâncuși în memoria Eroilor Reîntregirii Țării. Explicația incultei Adina Andrițoiu, cum că în spectacolul respectiv jienii trebuiau să vadă alternative, este atât de obraznică încât rămâi perplex. Alternative la ce? La Bunul Dumnezeu? Monumentul brâncușian este lăsat de izbeliște, fără nici o șansă de a fi restaurat, în vitregiile pe care intemperiile și posedații de la Centrul Brâncuși le scuipă nu doar peste memoria lui Brâncuși și a tinerilor jertfiți în Întâiul Război Mondial, ci și peste Obrazul Bunului Dumnezeu. Îi rog pe cetățenii Municipiului Târgu Jiu să facă cele necesare pentru a-i lua pe angajații Centrului Brâncuși și a-i duce (fie și în căruță, legați fedeleș) la Mănăstirea Cernica pentru exorcizare. Tupeul găselniță al femeii întunecate de la cârma lugubrei instituții culturale - pentru pleonasmul lui satan care cotcodăcea în fața unor elevi de liceu pe ale căror fețe se putea citi groaza și spaimele - a fost că Brâncuși aparținea avangardei. Brâncuși nu a ținut de avangardă, iar asocierea lui, din punct de vedere cultural, cu avangarda denotă fie prostie și neinstruire fie prostie și neinstruire. Doamne apără și păzește! Trimite un călugăr al tău la Centrul Brâncuși de la Târgu Jiu să le citească din Vasile cel Mare și să se lepede de cel rău, să-și dea demisiile de acolo cu toții și să Te caute! pe Tine, Doamne!

P.S.

Rămân stupefiat că nu îmi pot prezenta, încă, filmul CALEA EROILOR - ISTORIA UNEI CAPODOPERE, la Târgu Jiu. A fost interzis acolo de către slujitorii luciferieni ai lui Agarici-măscăriciul."   

AISBERG - numărul 1/2013

După șapte numere dedicate în 2012 unor perosnalități ale culturii române care au ales calea întoarcerii la cultură și mit: Constantin Brâncuși, Nichita Stănescu, Emil Cioran, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Constantin Noica și Ciprian Porumbescu, revista murală Aisberg a ales raportarea la alt tip de repere tematice. Primul număr din 2013, dedicat Limbii române, a fost lansat vineri, 31 mai, la Brașov, în decorul etajului superior al Turnului Artelor. Conținutul revistei, însemnând articole semnate de Chris Samy, Aurel Ion Brumaru, Constantin Mărcușan, Alexa Gavril Bâle, Nicoară Mihali, Adrian Lesenciuc, Victor Bibicioiu, Theodor Codreanu și Lucia Dărămuș (dar și puncte de vedere ale universitarilor Hussain al Sharoufi din Kuweit și Jorge Luiz Antonio din Brazilia), poeme

ale lui Mihai Duțescu,Ana-Maria Susan, Cristinel C. Popa, Laurențiu-Ciprian Tudor, Mădălina Mogoșeanu și, in memoriam, poezie semnată de curând plecații în eternitate, poeții brașoveni George Pușcariu, Eugen Axinteși Ioan Suciu, a constituit subiectul lansării de la Turnul Artelor. Și, având drept temă Limba română, a fost firească prezentarea multilingvă, într-un spațiu în care s-au întâlnit în public reprezentanți a șapte spații culturale: Algeria, China, Franța, Maroc,România, Statele Unite ale Americii și Tunisia, provenind preponderent din mediul universitar, de la univeristăți importante, cum ar fi cele din New Mexico, din Guangzhou, din Marrakesh, Casablanca, Souissi, Gafsa,

Monastir, Sfax, Bourmedes, Batna sau Tlemcen. S-au adresat publicului scriitorul Adrian Lesenciuc, redactorul-șef al publicației, criticul Virgil Borcan și invitatul special, profesorul și scriitorul român din Statele Unite,Florentin Smarandache. Paginile-afiș ale revistei pot fi citite pe itinerariul Centrul Cultural Reduta– Casa Sfatului – Casa Mureșenilor – Poarta Ecaterina – Poarta Schei –Bastionul Tesatorilor – Bastionul Postavarilor – Turnului Lemnarului – Turnul Vânătorilor– Apeductul Chr. Kertsch – Turnul Funarilor – Turnul Artelor – Turnul Negru –Turnul Alb – Bastionul Graft – Biblioteca Județeană „George Barițiu”. 

Numărul 2 al revistei se va concentra asupra temei Modelul cultural european.

LINKURILE REVISTEI: 

http://ascedu.ro/

ttp://primavarapoetilorfagaras.wordpress.com/2013/01/23/revista-murala-aisberg-nr-ciprian-porumbescu/

BRAȘOV.
 CENTRUL CULTURAL REDUTA - SEDIUL REVISTEI AISBERG

Bună dimineața,

Am plăcerea de a vă invita să participați la secțiunea plenară a conferinței 'Redefining Community in Intercultural Context' RCIC'13, organizată de Departamentul de Științe Militare și Manageriale/ Academia Forțelor Aeriene 'Henri Coandă' din Brașov, în parteneriat cu Centrul pentru Studii în Comunicare al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București și cu European Society for Transcultural and Interdisciplinary Dialogue (ESTIDIA) din Malmo, Suedia, respectiv cu sprijinul Asociației pentru Cercetare și Educație 'Henri Coandă' și al Centrului Cultural ”Reduta” din Brașov.

Evenimentul va avea loc în data de 13 iunie, începând cu orele 16.00 la Centrul Cultural Reduta și va consta în prezentarea filmului documentar 'Un arbore la mijloc de lumi - Constantin Brâncuși', realizat de Horia Muntenus (care va fi prezent la manifestare), urmat de deschiderea festivă, de cuvintele adresate de oficialități locale (din partea Consiliului Județean și a Consiliului Local al Municipiului Brașov), de susținerea lucrărilor invitaților în secțiunea plenară de către profesorii/cercetătorii Nicoleta Corbu (Facultatea de Comunicare si Relații Publice/SNSPA, București), Mariselda Tessarolo (Universitatea din Padova, Italia) și Maria de Sao Jose Corte-Real (Universidade Nova, Lisabona, Portugalia), precum și de un program folcloric susținut de ansamblul 'Poienița'. 

Filmul documentar 'Un arbore la mijloc de lumi', produs de scriitorul și regizorul clujean Horia Muntenus, s-a bucurat de un important succes, obținând, printre altele, premiul I pentru cel mai bun multiplicator de informație culturală europeană din Transilvania de Nord în 2010. 

Nicoleta Corbu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice și al Centrului de Cercetare în Comunicare din SNSPA, este autor/coautor a numeroase lucrări în domeniul comunicării (dintre care amintim foarte cunoscuta 'Istorie a comunicării'). A coordonat proiecte de cercetare și și-a focalizat interesul cercetării pe identitatea europeană și pe sfera publică europeană. Va prezenta lucrarea Attitudes and Economic Expectations During the European Crisis.

Mariselda Tessarolo, un foarte cunoscut profesor și cercetător italian din domeniul comunicării interpresonale, artistice și culturale, este autor al unor lucrări importante, cum ar fi 'La poesia tra individuo e societa', 'La comunicazione interpersonale' sau 'Moda e comunicazione', apărute la prestigioase edituri italiene. În prezent este director al Centrului interdepartamental de cercetare a familiei din cadrul Universitatii din Padova. Va prezenta lucrarea Ethnicity and Pluralism: The Basics of Conflict.

Maria de Sao Jose Corte-Real este un cercetător portughez cu largă recunoaștere internațională, absolventă a studiilor masterale și doctorale în domeniul științelor muzicale la Colombia University (SUA). A realizat studii în domeniul etnomuzicologiei în Portugalia, Statele Unite și Mozambic. Este membra a numeroase asociatii stiintifice si profesionale, dintre care amintim International Council for Traditional Music/ UNESCO. Va prezenta lucrarea Music, social cohesion and Citizenship: Omnis Civitas Contra Se Divisa Non Stabit.

Ansamblul 'Poienița' al Centrului Cultural Reduta, cu un 

palmares internațional impresionant într-o activitate de peste 50 de ani, având ca preocupare permanentă valorificarea frumuseții dansului și portului popular românesc, este condus din 1995 de cunoscutul profesor Benone Pepine, un împătimit al folclorului românesc.

 Cu consideratie,

          Adrian Lesenciuc,

                                                 organizator

UN URIAȘ REGIZOR CONTEMPORAN: MEXICANUL ALEJANDRO GONZALES INARRITU

TRILOGIA  MORȚII

I - AMORES PERROS (2000)
clik  MORES  PERROS clik AMORES PERROS  clik  AMORES PERROS
http://seriale-gratis.ro/blog/amores_perros_2000_iubiri_si_caini/2013-04-09-4169
http://seriale-gratis.ro/blog/amores_perros_2000_iubiri_si_caini/2013-04-09-4169


II - 21 GRAME (2003)
clik 21 GRAMS CLIK 21 GRAMS
http://www.dvideo.ro/21-grams-21-de-grame-2003-online-subtitrat/

http://www.dvideo.ro/21-grams-21-de-grame-2003-online-subtitrat/

III - BABEL (2006)

CLIK   BABEL   CLIK BABEL   CLIK.html
http://filmehd.net/babel-film-online-subtitrat-romana.html
http://filmehd.net/babel-film-online-subtitrat-romana.html
     Regizorul Alejandro González Iñárritu