BRÂNCUȘI LA TÂRGU JIU, AZI - NARCIS DAJU, LUMINIȚA BRÂNCUȘI, SORIN CĂLUGĂRIȚA

Avem aici 4 linkuri care trimit la ADEVARUL CU PRIVIRE LA STAREA DE AZI A MONUMENTULUI MEMORIAL ”CALEA EROILOR”  de la Târgu Jiu. Incredibil! Cum se încearcă în zilele noastre să se fure de pe un nonument dedicat jertfei supreme a tinerilor în primul Război Mondial. Autoritățile de azi ale orașului Târgu Jiu manifestă o îngâmfare și o aroganță fără seamăn, întruchipate, pe rând, de Sorin Lory Buliga, Ovidiu Popescu, Teodora Ciobanu și Adina Andrițoiu, aceasta din urmă devenind mascota contemporană a municipalității Târgu Jiu. La Centrul Municipal de Cultură și Artă ”Constantin Brâncuși” se minte cu nerușinare, se ocultează informații, se depozitează prostia. Prostia tronează și scuipă obraznică. Autoritățile se spală de ani de zile pe mâini de responsabilitatea pe care o au față de monumentul lui Brâncuși.
Prezint  mai jos intervențiile, pe aceste teme, din cadrul conferinței de presă pe care am organizat-o împreună cu doamna avocat Luminița Mincu Pătrașcu Brâncuși, strănepoata sculptorului și cu domnul Narcis Daju, directorul publicației GORJNEWS. în cadrul ZILELOR CONSTANTIN BRÂNCUȘI LA CRAIOVA, 16  martie 2013. De asemenea, prezint un fragment din emisiunea ORA ADEVĂRULUI realizată de moderatoarea Gabriela .Gângioveanu la postul de televiziune TV SUD de la Târgu Jiu, pe data de 21 martie 2013.

http://www.youtube.com/watch?v=ZIMn5mN9WeE

http://www.youtube.com/watch?v=e6dnx9R3olI

http://www.youtube.com/watch?v=imZFt3mOL1U

http://www.youtube.com/watch?v=OJGK0lBrd78

Luminiţa Brâncuşi: “Se refuză dialogul între autorităţi şi familia Brâncuşi”

interviu acordat de către doamna 
Maria Luminița Mincu Pătrașcu Brâncuși la Craiova, 
cu ocazia ZILELOR CONSTANTIN BRÂNCUȘI, 
prima editie, 16 martie 2013, la 56 de ani de la trecerea 
marelui sculptor la cele veșnice. Interviul a fost acordat tânărului jurnalist Cătălin Praja, de la publicația ”SĂPTĂMÂNA ÎN OLTENIA”

http://saptamana.net/articol/2503-luminita-brancusi-se-refuza-
dialogul-intre-autoritati-si-familia-brancusi#comments

Nepoata marelui sculptor român, Maria Luminiţa 
Mincu Pătraşcu-Brâncuşi, preşedinta Fundaţiei 
„Familia Brâncuşi“, s-a aflat la Craiova pentru 
a participa la o serie de activităţi culturale 
organizate cu prilejul Primei ediţii a „Zilelor Constantin Brâncuşi”, unde a acordat 
publicaţiei “Săptămâna în Oltenia” un scurt interviu în legătură cu manifestarea. Interlocutoarea nu s-a sfiit să facă referiri şi la muzeul Constantin Brâncuşi din 
Craiova, 
care, în opinia ei, şi-ar găsi locul la Târgu Jiu, dar şi la lipsa de comunicare 
între autorităţile statului român şi familia marelui sculptor.

Cătălin Praja: Cum vedeţi această iniţiativă de comemorare a lui Constantin Brâncuşi?
Luminiţa Brâncuşi: Din punctul meu de vedere, această iniţiativă este excepţională, păcat că
a trebuit să fie organizată separat de cea de la Târgu Jiu. Eu nu prea sunt de acord cu această împărţire a mediilor, însă probabil că la un moment dat se va găsi o soluţie de a uni Târgu Jiu cu Craiova şi Craiova cu Târgu Jiu şi pe toată lumea sub numele lui Brâncuşi.

C.P.: Ce impresie v-a făcut proiectul Consiliului Judeţean Dolj de a ridica un muzeu Constantin Brâncuşi?
L.B.: Este o iniţiativă interesantă dar, din câte am sesizat, există la momentul acesta
o hotărâre adoptată de Guvern în sensul în care s-ar organiza un muzeu Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu şi în care ar trebui aduse inclusiv lucrările de la Craiova, iar la Craiova lucrările
de la Târgu Jiu. În momentul acesta chiar nu mai înţeleg, de asta vă spun că, din punctul meu de vedere, această împărţire între Craiova, Târgu Jiu, Bucureşti este anormală.

ZILELE CONSTANTIN BRÂNCUȘI LA CRAIOVA,
EDIȚIA I - 16-17 MARTIE 2013
scriitorul VICTOR MARTIN, compozitorul MIRCEA SUCHICI,
 H.M., arhitectul și compozitorul CRISTIAN CIOMU,
avocat MARIA LUMINIȚA MINCU PĂTRAȘCU BRÂNCUȘI,
Prof. FLORIN ROGNEANU

C.P.: Ca descendentă a marelui sculptor, cum comentaţi lipsa exploatării operelor lui Constantin Brâncuşi precum o fac francezii?
L.B.: Bănuiesc că este mai mult o chestiune legată de bani. Acolo unde sunt bani de luat, sunt şi mulţi care sunt interesaţi. Foarte puţini dintre cei care conduc această ţară au fost interesaţi de a ţine o legătură foarte strânsă cu familia. Eu consider că familia ar fi fost în măsură să strângă toate aceste manifestări şi să pună la un moment dat punctul pe „i” şi să spună «nu dom’ne, facem o manifestare care să fie una singură pentru toată lumea!», nu să împărţim lumea artei. Nu avem de împărţit nimic, Brâncuşi este unul singur, al poporului român, nu este nici al meu personal, nici al familiei, nici al nimănui, este al tuturor.

"Acolo unde sunt bani de luat, sunt şi mulţi care sunt interesaţi. Foarte puţini dintre cei care
conduc această ţară au fost interesaţi de a ţine o legătură foarte strânsă cu familia.",
Luminiţa Brâncuşi

C.P.: Să înţeleg că nu a existat o legătură între Guvern, autorităţi şi familie?
L.B.: Cu mâna pe inimă pot să spun că într-adevăr se refuză acest dialog cu familia.
Noi am fost contactaţi acum datorită acestei aşa zise prime iniţiative, dar aceasta nu este o
iniţiativă primă, noi, Fundaţia Familia Brâncuşi am dat drumul acestui proiect în anul 1991.
Încă de la lansare am dat drumul proiectului de aducere a osemintelor lui Brâncuşi în ţară.
Am făcut multe cercetări şi am descoperit toate documentele care pot proba la un moment dat motivul aducerii lui în ţară, însă, datorită unei anumite persoane, care se erijează astăzi în
poziţie de conducător de proiect, suntem lăsaţi de o parte. Mai mult, eu sunt contactată de către cineva de la Ministerul Culturii în acest sens, însă de la Guvernul României nu mă contactează nimeni, cu toate că doamna îşi exprimă interesul ca Guvernul României să mă contacteze
pentru a purta discuţii, eu fiind în măsură la momentul actual să dau mult mai multe informaţii
decât poate da oricine la această oră.

C.P.: Unde credeţi că ar trebui aduse osemintele lui Constantin Brâncuşi?
L.B.: La Hobiţa, alături de mama lui. Adică dacă este să respectăm ceea ce el a lăsat cu
limbă de moarte, acolo trebuie adus.

C.P.: În ce stadiu se mai află astăzi Casa Memorială Constantin Brâncuşi?
L.B.: Impropriu zis casă. Este bine că există, pentru că dacă nu ar fi existat probabil ca nu
am fi avut nimic de la el. Această casă care este prezentată ca fiind Casa Memorială a lui
Constantin Brâncuşi, dar din informaţiile pe care le deţin această casă a fost realizată
cunoscându-se modelul de casă din vremea lui Brâncuşi. Casa este într-o stare bună,
deci nu există o problemă la această casă, există însă o intervenţie pe care încearcă
autorităţile
să o facă la această oră. Nu înţeleg de ce se promovează această casă ca fiind casa
în care s-a născut Brâncuşi. În Hobiţa toată lumea ştie că este de fapt casa unui anumit
Gogoiu. Din punctul
meu de vedere, o motivaţie a luării acelei case care astăzi este prezentată ca fiind
Casa Memorială şi o reconstrucţie a ei mi se pare o nebunie totală. Merg iarăşi
pe o idee falsă şi acolo unde apare o noţiune de bani, acolo sărim şi noi, hop, că
este vorba de Brâncuşi.

C.P.: Brâncuşi până acum nu prea a adus bani pentru România, a adus mai mulţi
pentru statul francez.
L.B.: Nu este adevărat. Brâncuşi a adus foarte mulţi bani şi pentru România, doar
că acei bani
au intrat în mâinile unora şi altora. Fiecare s-a îmbogăţit şi şi-a mai băgat în buzunar câte ceva.
Brâncuşi şi banii care puteau fi realizaţi de pe urma acestui nume au încăput pe mâinile altora.

LA TÂRGU JIU A RUGINIT ADINA ANDRIŢOIU

PROF. ZENOVIE CÂRLUGEA
A PRIMIT APROBAREA,
ÎN SFÂRŞIT,
DIN PARTEA PRIMARULUI
FLORIN CÂRCIUMARU,
SĂ SE OCUPE, ÎMPREUNĂ CU
ARHITECTUL
IULIAN CĂMUI ȘI CU
PROF. ION MOCIOI
DE AMENAJAREA SCULPTURILOR LUI
BRÂNCUȘI DIN
GRĂDINA CASEI BĂLĂNESCU.
ASTA DUPĂ CE A ATRAS
ATENȚIA ÎN PRESĂ
POETUL ALEX GREGORA
ȘI DUPA VIZITA,
ÎN LUNA FEBRUARIE,
LA TÂRGU JIU,
A DOAMNEI
ECATERINA ANDRONESCU
ȘI A MINISTRULUI CULTURII,
DANIEL BARBU.

Îmi  îngădui să anunț presa gorjeană, de aici, de la Cluj-Napoca, despre ceea ce nu o anunță nici primăria municipalității Târgu Jiu, nici Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” din orașul reședință de județ. Îi anunț pe această cale pe distinșii colegi jurnaliști din Târgu Jiu că administrația locală de la ei din oraș pregătește în mare taină un fel de simpozion național Brâncuși, în zlele comemorării sculptorului. După modelul verificat deja de experiența organizatorilor, aeastă rețetă va funcționa și în acest caz și presa va fi anunțată oficial cu vreo două zile înainte de eveniment.

MASCOTA ADMINISTRAŢIEI
GORJENE -
ADINA  ANDRIIŢOIU,
DIRECTOR AL CENTRULUI
MUNICIPAL DE CULTURĂ
"CONSTANTIN BRÂNCUŞI"

Mascota administrației locale Târgu Jiu, Adina Andrițoiu a fost văzută în Parcul Central, noaptea. în bătaia lunii, împreună cu subalternii săi pregătind marele secret, în mare secret. Mascota administrației locale Târgu Jiu este și mascota administrației județene Gorj și, în această dublă ipostază, se numește, cum toate se numesc acolo sub conducerea culturală a ei, Adina Andrițoiu. Ea și-a dat singură sarcina, și o va îndeplini cu obligatorie aroganță, fiindcă altfel nu va avea prestanță - sarcina de a organiza, în secret și în taină, această Organizare. Organizarea organizărilor Organizării! Nu cumva să afle o boabă Horia Muntenus de la Cluj pentru că intră Andrițoaica în panică. Să nu sufle nimeni nimic! Să se păstreze Omerta! 
Se vede că li s-a înșurubat bine în cap șmecherilor de acolo frica de adevăr. Legumele stau ca fierte acum și citesc ce am scris și se agită pițigăiate și nervoase. Le spun de unde știu eu - de la cineva din Craiova care a fost invitat la simpozion. Ce zic purtătorii de cuvânt? S-au învățat să mintă și să ascundă și să fure. Halal! 
Ceea ce se întâmplă în aceste zile la Târgu Jiu este vrednic de toată rușinea. Dar cui să îi poată fi rușine? Mascotei Municipale? Această mascotă umblătoare e o întruchipare de tablă, ciuruită puțin.
Iată dovada că Primăria Târgu Jiului nu a organizat în pripă Conferința Internațională ”Brâncuși, gorjeanul universal” în zilele de 18-19 februarie anul curent, ci a organizat-o, la fel, în taină. Să nu afle lumea, să se reunească de formă și să bifeze o acțiune conclavul complice al mascotei municipale din tablă puțin ciuruită. Puțin ciuruită dar ciuruită bine. Din tablă pe care s-a lăsat rugina și-i dă, așa, o imagine de tablă veche.  

RECTORUL UCB, DOMNUL MOISE BOJINCĂ.
DIN NEFERICIRE, O ADINA ANDRIȚOIU,
PE NUMELE EI ADINA ANDRIȚOIU
-  ARE MAI MULTĂ INFLUENȚĂ
ASUPRA PRIMARULUI MUN. TÂRGU JIU. 

Au anunțat presa pe data de 15 februarie, zi de vineri, ca va urma să debuteze un eveniment ”aniversar” Brâncuși pe data de luni, 18 februarie. Sâmbătă, 16 februarie, primeam telefon insistent din partea Rectorului Universității ”Constantin Brâncuși” să particip la eveniment, iar duminica, 17 februarie, mă suna sculptorul Paul Popescu, în aceeași temă pentru ca la prânz, în acea duminică, să primesc și invitația de participa la eveniment, invitație oficială remisă din partea Universității.

INVITAȚIA PRIMITĂ DE MINE CU O ZI ÎNAINTE DE DEBUTUL CONFERINȚEI INTERNAȚIONALE CU TITLUL NEFERICIT ”BRÂNCUȘI, GORJEANUL UNIVERSAL”
TITLU ALES (ÎN FAVOAREA OBEDIENȚEI FAȚĂ DE REGIONALIZAREA ROMÂNIEI),
DUPĂ URECHE, LĂUTĂREȘTE, ÎN TON CU LIMBARIȚA DE LEMN A COMUNISTOIZILOR DIN ADMINISRAȚIA GORJULUI 

Greșit!
Nu aveam cum să particip.
Încâlceala și încercările prostești de a oculta - manevre stupide pe care le imprimă tăblăraia ruginită administrației locale - contravin unui comportament firesc pe care îl necesită administrația locală. Au început să ruginească - funcționarii gorjeni. Le-au ruginit mințile, le ruginesc sufletele. Şi le este teamă să nu îi scuture cineva de rugină. Fiindcă s-au obișnuit cu ea, le place așa, să fie ruginiți, ei înșiși ruginiți și puțin ciuruiți, nu doar tabla de pe Poarta Sărutului de care își bat joc, ci și ei, cu sufletele lor cu tot. jumătate morţi, jumătate ruginiţi, jumătate ciuruiţi...

BRÂNCUȘI LA TÂRGU JIU

:INTERVIU  DESPRE BRÂNCUȘI ACORDAT LUI MARIUS BENȚA PE POSTUL TRANSILVANIA TUBE 

ALEX GREGORA - ”DE CE NU ÎL DOREȘTE TÂRGU JIU PE CONSTANTIN BRÂNCUȘI

POETUL ALEX GREGORA

Am adunat mai multe semne lumeşti privind susţinerea faptului că drumurile unui bătrâior străin, de prin iunie 1937, sus la cazărmi, la fântâna Sâmboteanu şi pe digul Jiului, în Grădina publică – relatate de V.G. Paleolog – au fost privite ca pe-o ciudăţenie şi nici n-au fost dorite de toţi locuitorii Târgu-Jiului. Oraş ce, în vechime, era cunoscut ca Târgul-Frăsinet şi Târgul cu Flori, conform celor scrise de AlexandruŞtefulescu în “Istoria Târgu-Jiului”, carte tipărită în 1906 la Tipografia Nicu D. Miloşescu, Furnisorul Curţii Regale. “Numirea de Frăsinet i s-a dat de la planta medicinală dictamnus fraxinella lângă care dorm în sara Ispasului sute de bolnavi veniţi din multe părţi ale ţării, pentru care i se mai zicea din bătrâni şi Târgul cu Flori. În anul I-iu de pelerinagiu, bolnavii dorm pe câmp lângă câte o plantă cu câte un fir, în anul al II-lea lângă o plantă cu 2 fire şi în anul al III-lea lângă o plantă cu 3 fire, socotindu-se timpul de 3 ani ca suficient pentru vindecare. Bolnavii au credinţa că dacă vor dormi în câmp inspirând noaptea mirosul acestei plante, dimineaţa se vor scula vindecaţi de orice boală ar fi coprinşi”- povestea Alexandru Ştefulescu.

Chemat în ţară încă din 1935 de Aretia Tătărăscu – soţia primului-ministru Gheorghe Tătărăscu - prin mijlocirea sculptoriţei Militza Petraşcu, care realizase deja monumentul Ecaterinei Teodoriu – eroină a primului război mondial, Constantin Brâncuşi – celebru şi fără grija zilei următoare - îşi căuta poate un leac la boala ce nu-i da pace - de categoricădragoste faţă de meleagurile naşterii şi copilăriei. A dorit tot timpul să lase ceva nemaivăzut – “acasă, în limba română” - drept pentru care s-a apucat de treabă.

În calea marelui său proiect au stat mai întâi clădirile de pe traseul prelungirii străzii Grigore Săftoiu înspre B-dul C.A. Rosetti ce mărginea grădina publică. Pentru plata despăgubirilor de expropiere, Guvernul a alocat atunci suma de 5.000.000 lei, la insistenţele Aretiei Tătărăscu, ce îl înţelegea şi aproba pe Brâncuşi în toate.

Conform documentelor cercetate de Ion Mocioi, citate în “Brâncuşi, ansamblul sculptural de la Târgu-Jiu”, 1971, împotrivirile cetăţenilor au existat, unele cel puţin ferme, precum ale d-lor Vintilă şi Matici, proprietari ce obţinuseră în primă fază o anume deviere a Căii Eroilor. Sculptorul însă nu a acceptat situaţia de compromis. Rezolvarea corectă venind printr-un ordin al Ministerului de Interne, care s-a executat ferm. Cu toate căs-au dat bonusuri materiale - reactualizate!– nemulţumirile, în continuare, au făcut obiectul unor procese la tribunalele din Târgu-Jiu şi Craiova, fiind stinse în timp. Iar acţiunile în justiţie cu pricina ar fi interesante studiului imediat, dacă ar avea cineva interesul să le caute!

O altăsituaţie a acelor ani o povesteşte meşterul lăcătuş Rudolh Hann brâncuşiologului Ion Mocioi, de asemenea în volumul amintit: “Se mai începuse, în 1938, o lucrare mai sus de Masa festivă, de azi, în unghiul parcului unde se întâlneşte strada Tudor Vladimirescu cu Drumul naţional. Aceasta era iniţiată de Prefectura judeţului Gorj, care avea alt comitet şi folosea contribuţia populaţiei, donaţii şi alte venituri. Monumentul trebuia să se numească Eroismul gorjenesc şi să fie amplasat în acel loc, în faţa unităţilor militare, fiind dedicate Ecaterinei Teodoroiu, luptelor din 1916 de la Podul Jiului şi regimentelor locale. Pentru contribuţia populaţiei la aceasta, comitetul se ocupase cu mult mai înainte. În 1938 s-a făcut soclul de piatră de Dobriţa şi beton. Pe acel soclu trebuia să fie ridicată o statuie obişnuită, având chipul unui soldat. Această statuie-soldat a şi fost turnatădin bronz la unul din atelierele din Turnu-Severin, dar s-a pierdut în timpul bombardamentelor ce au avut loc pe Dunăre. Soclul din parc s-a distrus treptatşi mai ales în 1958”.

Întâmplarea din urmă, de distrugere totală a soclului, mi-a povestit-o şi bătrânul Ionel Buzuloiu, născut în anul 1934, care locuia pe actuala stradă Calea Bucureşti, în apropierea parcului Coloanei, într-o discuţie purtată de curând: “(…) Au fost nişte explozii înspre masa de dincolo de Coloană. Soldaţii au asigurat zona, pe noi ne-au pus pe burtă, la casele din jur au dat ordin să se deschidăferestrele şi au distrus un postament de beton de acolo.”

Iată de ce, proiectatul monument al Eroismului gorjenesc pus sub egida Prefecturii şi a militarilor garnizoanei a creat în acele timpuri o anumită discordie între sculptor şi oficialii oraşului. Dar şi unele zvonuri neadevărate, precum cel privind amplasarea unui vultur(!) pe Coloană, până la dezasamblarea schelei…

Şi tot supărări i-au adus lui Brâncuşi atacurile presei centrale faţă de ceea ce realiza el la Târgu-Jiu, a căror ţintă trebuiau să fie însă Aretia Tătărăscu şi Primăria locală ce au cheltuit banii pe asemenea lucrări. Pentru care, în septembrie 1938, hobiţeanul a plecat din ţară trist şi n-a aşteptat inaugurarea Ansamblului Monumental Calea Eroilor la 27 octombrie!

”Cam miroase a praf de puşcă” i-ar fi spus ucenicului-pietrar Ion Alexandrescu pe peronul gării. Într-adevăr, au urmat anii grei ai războiului, când armele cele mai moderne, funcţionând cu praf de puşcă, au provocat pierderi imense – moartea a milioane de vieţi omeneşti. La terminarea luptelor, Cortina de fier s-a tras… administrativ, de-o parte şi de alta a Europei. Iar România a avut neşansa să pice în zona roşie, comunistă…

În 1951, când sculptorul Constantin Brâncuşi a dorit să lase ţării sale atelierul şi operele de la Paris, s-a adresat în scris oficialităţilor regimului instaurat. Ar fi fost posibil ca, în alte condiţii politice, să se şi întoarcă să moară în România! Cu girul lui Mihail Sadoveanu, Academia R.P.R. l-a refuzat…

Am avutşansa să discut în ultima vreme cu mai multe persoane în vârstă, care au locuitşi atunci în apropierea parcului Coloanei fără sfârşit. Toate mi-au spus despre nepăsarea totală a oficialităţilor vis-à-vis de existenţa Ansamblului Monumental. Cu privire la tancurile ce-şi tăiau drum peste pajiştea de lângăColoană şi cum răsăreau acolo, peste noapte, corturile unor cetăţeni nomazi.

Se cunoaşte faptul că pe-atunci s-a pus în discuţie chiar dislocarea şi distrugerea operelor brâncuşiene ori cel puţin a Coloanei fără Sfârşit. Şi n-a fost destul! S-a mai pornit în grabă lotizarea parcului Coloanei şi s-au construit repede două case. Urmau altele, zeci… Nu s-a întâmplat, a fost un noroc, s-a produs un miracol şi cineva a rostit ”Stop!”. Nu ştiu însă dacă s-au deşteptat locuitorii oraşului, nu ştiu…

În anul 1965 , brâncuşiologul Barbu Brezianu este trimis la Târgu-Jiu ca să ia act de starea Ansamblului Monumental Calea Eroilor. Ceea ce el a constatat atunci, a inclus într-un raport de activitate pe care eu l-am găsit în arhiva bibliotecii Liceului Teologic din Târgu-Jiu, donată instituţiei de învăţământ de omul de cultură gorjean Petre Popescu Gogan, secretar şi arhivar al Academiei Române:

„RAPORT DE ACTIVITATE

Subsemnatul Barbu Brezianu, cercetător ştiinţific la secţia de artă modernă şi contemporană a Institutului de istoria artei al Academiei R.P.R., în baza delegaţiei nr.15/1965, m-am deplasat între 15 şi 20 iulie a.c. la Craiova, Corlate. Tîrgu Jiu, Hobiţa, Peştişani, pentru cercetări în legătură cu Brâncuşi.

La Tîrgu Jiu am cercetat arhivele oraşului unde am găsit planurile parcurilor în care sunt amplasate monumentele lui Brâncuşi, planuri întocmite în 1937 de arhitectul peisajist Friedrich Rehbuhn. Amplasamentul Coloanei nesfîrşite se prezintă şi astăzi într-o stare deplorabilă: un gard prefabricate stas, taie perspectiva monumentului, împreună cu o pancartă indicatoare înaltă, care în loc să fie aşezată lângă Coloană, se sprijină direct pe baza ei. O alee sprijinităde stîlpi de telegraf şi câţiva pomi piperniciţi, un rond cu petunii şi salviişi câteva bănci şi cutii de gunoi – formează peisajul din jurul monumentului –în timp ce proiectul Rehbuhn prevedea plantarea a cca 50 – 60 castani şi ulmi, 250 arţari şi brazi, armonios orînduiţi pentru a crea un fundal şi o cortinăverde în faţa cocioabelor – fără a dăuna bineînţeles cu nimic perspectivei Coloanei (Arh. Or. Tîrgu Jiu, dos. 118/1937, f. 7, 9).

Masa tăcerii poartă o denumire greşită (cu o nuanţă oarecum reacţionară) Masa Dacică, denumire care nu corespunde intenţiei creatorului şi care ar trebui înlocuită; iar cele 12 scaune din jur nu sunt orînduite la distanţele fixate de Brâncuşi nici între ele, şi nici faţă de masă – astfel cum se pot vedea în fotografiile executate de sculptor (vezi D. Lewis, Brâncuşi, Londra, 1957, pl.33).

Poarta sărutului, ale cărei dimensiuni nu sunt indicate cu precizie (de ex. grosimea stîlpilor este de 1,68, iar nu de 1,70) din cauză că nu a fost protejată împotriva intemperiilor, s-a deteriorat în mai multe locuri.

În comuna Peştişani, preotul satului, Ion Ilioniu, din propria lui iniţiativă a adunat diverse amintiri privitoare la Brâncuşi. Are o lingură de lemn de prun, sculpată dupăcîte pretinde în 1906 la Paris; de asemenea diferite documente, fotografii cărţi, reviste, stîlpi de casă amintind de motivul Coloanei nesfîrşite. Pentru eventualitatea că s-ar face o casă memorială, credem că acţiunea aceasta ar trebui sprijinită.

Barbu Brezianu, 6 august 1965.”

Alte comentarii ar fi, cred, de prisos şi ruşinoase pentru mulţi... A urmat o perioadă de linişte, până în 1990. Câteva amenajări, ici-colo, nu majore, o anume ordine şi ceva amatorism, să nu se supere tovarăşii. E-adevărat, nu s-a întâmplat ceva spectaculos, dar nici nu s-a distrus. S-a încercat o convieţuire cu genialitatea. Însă povara operelor lui Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu apăsa supărător grumazii oficialităţilor locale. Până după Revoluţie, când le-a bătut la uşă Radu Varia – aventurierul ce, cu voie şi fără voie, între 1996 – 2000, a pus la pământ Coloana fără Sfârşit. Cu mare greutate s-a reuşit reînălţarea monumentului, iar gorjenii au sărbătorit de la mic la mare şi s-au minunat. Destui s-au găsit între ei care să-şi făcă şi semnul crucii însoţit de “Doamne-ajută!”, să spere ca întregul Ansamblu să fie restaurat în condiţiile cele mai bune. Nu s-a întâmplat! Aventurieri de la noi şi din lumea largă au pus la cale împărţirea prăzii rezultate în urma unor lucrări de mântuială. Iată de ce, în prezent, prin Poarta Sărutului pătrunde apa, aleile grădinii publice şi parcului Coloanei au fost acoperite cu un amestec de… nămol canadian, ca şi cum al nostru n-ar fi fost la fel, s-au pus şi nişte trepte ca să nu o ia la vale şi s-au plantat copăcei tanzanieni. Plus alte – multe – prostii!

Un timp s-a bătut… vorba-n piuă cu campania de înscriere a Ansamblului în Patrimoniul UNESCO. Ca o soluţie salvatoare nepriceperii celor ce conduc destinele unui oraş însemnat de Brâncuşi cu o parte din genialitatea sa. Când scriu aceste rânduri am impresia că s-a îngheţat comunicarea pe marginea situaţiei operelor monumentale realizate de Constantin Brâncuşi la Târgu-Jiu, la toate nivelurile. O bănuială ar fi aceea că, totuşi, se pregăteşte ceva. Poate o altă ţeapă de un milion de euro, ca în cazul aşa-zisei restaurări cu un zero în plus! - a evaluatorului Dănilă. Ce nu s-a limpezit încă: a fost ori nu a fost? aceasta fiind întrebarea.

Înspre finalul anului trecut, am publicat mai multe documente descoperite în aceeaşi arhivă a omului de cultură Petre Popescu-Gogan aflată în biblioteca Liceului Teologic din Târgu-Jiu. Toate confirmau că Brâncuşi a realizat mai multe mese din piatră în grădina casei Gănescu-Bălănescu din Târgu-Jiu. Adăpostit fiind de proprietar.

Le ştiam, le ştiau şi alţii. Multă vreme nu te puteai duce să le vezi, întrucât în respectivul imobil se cazau oaspeţii oraşului, activiştii P.C.R., cei veniţi de aiurea, având funcţii importante.

Din păcate, nici în prezent lucrurile nu stau altfel. Ciocoii de la centru tot acolo chefuiesc… Însă eu m-am îngrozit de ceea ce a fost să văd: din mesele realizate de Constantin Brâncuşi cu pietre de moară mai sunt doar câteva fragmente şi acelea acoperite de gunoaie! De aceea, am scris şi am luat atitudine, şi mi-am dus prietenii să vadă şi ei, poate nu ştiam eu bine, poate mă înşelam. Am vorbit la televiziunea naţională şi m-am dus din nou la faţa locului în scurt timp. Nu s-a mişcat ceva. Şi, după cum observ, nici nu se va mişca!

Dintr-o scrisoare a lui Ion Pogorilovschi trimisăîn anul 1998 lui Nicolae Diaconu, aflu ce planuri măreţe avea importantul brâncuşiolog cu acea zonă de lucrări aparţinând lui Constantin Brâncuşi: „(...) De multă vreme proiectez o repunere în valoare a pietroaelor lui Brâncuşi de acolo– şi cred că am găsit tonul. În sinea mea le văd, parcă luminate de gândurile mele dedicate lor, în grădina Institutului de studii Brâncuşi, plasat în clădirea aferentă. La deschiderea Institutuluise va organiza şi o ingenioasă şi de răsunet expoziţie de sculptură Brâncuşi în aer liber, printre bolovanii grădinii. Sculpturile lui, în confruntare„consonantistă” cu concreţiunile naturale mângâiate cândva de el. Un loc unicalşi de râvnit pentru o expoziţie de acest fel care, filmată, ar putea interesa mapamondul şi ar aduce grădina în atenţia generală. O clipă m-am gândit sădedic articolul primarului oraşului…”

Trei sferturi de veac nu i-au fost de-ajuns Târgu-Jiului să-l aprecieze pe Brâncuşi pentru ceea ce el a realizat. O bună parte a locuitorilor s-au arătat neinteresaţi şi nici n-au… apăsat îndeajuns unde trebuia. Adaosul de nepricepere al oficialităţilor ar putea primi acum un cuvânt rostit cândva sculptorul la adresa bârfitorilor săi…

Printr-o eroare, între 1937 – 1938 s-a întâmplat ca genialul artist gorjean să se întoarcăla ai lui. Le-a lăsat de-atunci Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana fărăSfârşit, opere nepereche în lume. Oare de ce nu-l doreşte Târgu-Jiul pe Constantin Brâncuşi?

ALEX GREGORA 

CONSTANTIN BRÂNCUŞI

Alb – ca veşmintele sale –
Zăpezile vin pe Masa Tăcerii –
Adolescenţi cu buze crăpate
Sărută Poarta – o ating
Şi-i mângâie piatra.

Carul mare îl plimbă pe Cer
(Cerne o Fecioară făină)
Brâncuşi e morarul de Vreme
E iarnă şi poetul stingher.

CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ ”BRÂNCUȘI, GORJEANUL UNIVERSAL

Unde, în România sau în lume, să fi fost vreodată organizată o Conferință internațională și ea să fie anunțată presei și publicului vinerea pentru a debuta lunea? Incredibilul, însă,  s-a produs: Adina Andrițoiu, personalitatea mascotă a administrației locale Târgu Jiu, a reușit această performanță de excepție, zicem noi. Să bată Adina Andrițoiu din palme și, peste noapte, Conferința internațională să se aranjeze ca prin farmec. Este, fără îndoială, un lucru magic, nu de ici de colo. Iată de ce, nici eu, nici Narcis Daju, nici Andra Dumitrescu, nu am reușit să o înțelegem de la bun început. Și nici acum, fiindcă nu ne poate duce capul pe acolo pe unde îi fuge ei mintea. 
Dar să o prezentăm pe această domnișoară cititorilor noștri, ajunsă fată bătrână în postura de director al Centrului Municipal de Cultură ”Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, fiindcă păsărica-i mălai visează și papucii îi dansează. Zis și făcut, și-a luat inima-n dinți și ciocanul între gură și dantură și s-a instalat cu voie de la primărie șefă-n parcul de lângă prefectură. O să cităm pentru asta din publicația ”Obiectiv Gorj” din articolul cu titlul 

Adina Andriţoiu şi porcăria de la Centrul Brâncuşi:http://obiectivgorj.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=1132:adina-andrioiu-i-porcria-de-la-centrul-brancui&catid=35:observator

”Adina Andriţoiu este de puţină vreme director al Centrului de Artă şi Cultură “Constantin Brâncuşi”. După o perioadă de şase luni de interimat şi încă o parodie de concurs, iată că un alt necalificat se instalează în fotoliul confortabil de la Centru, pe bani publici şi lipsă de responsabilitate, aşa cum se petrec lucrurile de ani buni încoace. Organizat pe şest, cu dedicaţie şi cu o comisie jenantă, formată din persoane care nu au nicio calificare în cultură, concursul a fost ceea ce se prevedea din start – un simulacru! Conducerea Primăriei Târgu Jiu reuşeşte încă o dată să-şi înscăuneze un subordonat, după criterii numai de ea ştiută. În orice caz, nici pe departe, cele de competenţă în managementul cultural! Dacă „specialiştii” i-ar fi citit C.V.-ul protejatei, ar fi văzut că experienţa sa în cultură este nulă. Iată cum, de-a lungul timpului, lucrurile au mers din rău, în mai rău… iar memoria lui Brâncuşi a ajuns bătaia de joc a edililor.
(...)
O fostă secretară… cu pretenţii de director
Aşa a început interimatul Adinei Andriţoiu. Fosta secretară de la Fibrocim, după un stagiu fragil în presă, la ziarul Marianei Medrega, promovată de preşedintele Călinoiu ca purtatoare de cuvânt a Consiliului Judeţean, recunoscută pentru gafele sale, Adina Andriţoiu devine… director interimar! Abordând o faţă umilă şi, părând că nu vrea să deranjeze pe nimeni, Adina Andriţoiu şi-a început activitatea, voiajând la Strasburg, ca reprezentant al primarului şi, mai apoi, în Statele Unite, la un training pe probleme de gestionare informatică a Bibliotecii Judeţene. Nu se ştie ce a făcut prin America, dar la Strasburg n-a scos o vorbă! Cum a reuşit Andriţoiu să “convingă” un primar şi un preşedinte de Consiliu Judeţean de ce “performanţe” anume este capabilă, rămâne un mare mister (sau nu!). Analizându-i activitatea de la Centrul Brâncuşi, în afară de plimbări, n-a făcut mai nimic! Despre restaurarea monumentelor nu se aude nimic, iar despre hoţia pusă la cale de cuplul Dănilă-Popescu nu a suflat o vorbă. În schimb, concursul aranjat pe şest, pentru ocuparea postului de director al Centrului, l-a promovat din prima, cu puţin peste nouă! A fost la un pas de perfecţiune! (Probabil, pentru unii, e chiar foarte bună!!) Situaţia semănă cu cea a unui orb, care susţine un examen oral pentru obţinerea permisului de conducere în faţa unei comisii compuse din surzi. Comisia formată din Gheorghe Porumbel, recunoscut pentru incultură, cu o facultate făcută la bătrâneţe şi pus de Mischie la conducerea Ansamblului „Doina Gorjului”, Traian Pătrăşcoiu, un inginer respectabil, dar specializat în implozii şi produse refractare, care nu prea au de-a face cu Brâncuşi, Monica Vlădoianu, recunoscută pentru balamucul din patrimoniul cultural Gorj, şi directorul Dumitru Hortopan, de la Muzeul Judeţean Gorj, despre care nu se poate spune mare lucru, a validat postarea Adinei Andriţoiu în funcţie. Probabil, criza de nervi a purtătoarei de cuvânt a Primăriei, care “nu mai vrea să audă nimic despre Brâncuşi sau Centru” nu este întâmplătoare…

Nimic nu s-a schimbat în ultimii 12 ani la Centrul Brâncuşi. În bine! După cum se vede treaba, lucrurile merg din ce în ce mai prost şi nu ar fi de mirare în condiţiile în care îl dă pe Brâncuşi pe mâna oricărui necalificat, conducerea Primăriei să numească director la Centru... pe şoferul primarului. Bătaia de joc de la Centrul Brâncuşi e… totală! Primăria Târgu Jiu, în frunte cu primarul, are o mare problemă privind gestionarea actului cultural, fie din neştiinţă, fie din rea intenţie. Orice semidoct poate fi considerat om de cultură, iar orice valoare ignorată. Există semnale că Adina Andriţoiu este principalul consultant pe probleme culturale al lui Florin Cârciumaru. În aceste condiţii, ar trebui să şi-l ia şi pe Alexandru consilier de presă. Ultima convocarea a Consiliului Cultural Consultativ a fost făcută chiar de directoarea Centrului Brâncuşi, statutul Consiliului devenind pentru edil un fel de hârtie igienică. O astfel de atitudine te trimite direct la zicala cu scroafa care s-a suit în copac”.

P.S. Prezenţa lui Sergiu Nistor şi a lui Victor Opaschi la conducerea Ministerului Culturii, cunoscuţi ca susţinători fervenţi ai lui Radu Varia, ar face posibilă şi înregimentarea acestuia. Mare ar fi mirarea de nu vor fi promovaţi, şi Varia, şi acolitul său Ovidiu Popescu …  Deja se discută despre înfiinţarea unui Centru Brâncuşi, la nivel naţional, ce ar urma să fie condus de “brâncuşiologul” Radu Varia! Lucrurile sunt încă neclare, dar cum Ansamblul monumental “Calea Eroilor” se află la Târgu Jiu, iar Coloana Infinită îl atrage ca un magnet, este foarte posibil să-l revedem în curând. Încă din luna noiembrie anul trecut, tot face valuri. În plan mondial, i se spune “o autoritate în materie de Brâncuşi”, iar la Edinburg, la Royal Scottish Academy, a vorbit despre viaţa şi opera sculptorului, dar despre asta au vorbit şi Buliga, şi Popescu, şi altii... Lucrurile acestea se întâmplă graţie concursului şi complicităţii mai marilor din Administraţia locală şi de la nivelul Ministerului Culturii, care continuă să ascundă adevărul despre Varia!

Aici trebuie spus că personajul RADU VARIA este lupul care o păpase pe Adinuța Roșie atunci când venise să demoleze Coloana Infinită, în anul 1996. Dar, după o vreme, Varia vomase și Adinuța se prăvălise din stomacul hâtrului direct în conacul Familiei Tătărăscu, din Parcul Central Târgu Jiu. Câtă vreme rătăcise prin intestinele balenei, fusese unsă cu toate alifiile acizilor grași și sărurilor ce-l determinau pe musiul obez să eructeze. Așa, spălată de unturi, unele maronii, altele gălbui, Adinuța, care freacă menta, azi, la Centrul Brâncuși, a învățat pe de rost acele propoziții atât de importante care au uluit lumea gorjenească adunată să caște gura. Iată ce le zice fata cu carice:
”Acolo este vorba de exfolierea lacului de protecție. În anumite zone sunt pete vizibile pe unul din modulele de la mijlocul Coloanei și pentru ca intemperiile să nu atace stratul care se află dedesubt, trebuie să se facă o relăcuire”.
Savantă foc, intemperiile ataca stratul de dedesubt, pe cel de deasupra nu îl atacă, noi nu știm de ce dar ea trebuie să știe, nu ne poate explica, asta e altă poveste, e greu să înțelegem, nu e atât de ușor. Da stratul de-supt. 
Vițica dacă suge vaca muge. Conferința internațională. Visul Andrițoaicei, să organizeze o astfel de conferință. 

JURNALISTUL  NARCIS DAJU:
Legea 544/2001, art. 19, obligă instituțiile publice “să informeze în timp util mijloacele de comunicare în masă asupra acțiunilor publice organizate de acestea” 

Domnule Primar, 
Domnule Președinte al Consiliului Județean, 
Domnule Prefect, 
Subsemnatul Daju Narcis, ziarist și președinte al Grupului de Acțiune în Interes Public, având în vedere preocupările mele constante din ultimii ani de a propune spre dezbatere publică probleme reale legate de administrarea și punerea în valoare a Ansamblului Sculptural “Calea Eroilor”, prin prezenta petiție vă solicit să aprobați includerea mea pe lista celor care vor ține discursuri în data de 19 februarie a.c., în Sala Maură a Palatului Administrativ, în cadrul Conferinței Internaționale “Brâncuși, gorjeanul universal”. 
Titlul alocuțiunii mele este “Probleme de actualitate în administrarea și punerea în valoare a Ansamblului Sculptural... ”. 
Față de prezenta cerere, solicit răspuns scris, într-un termen rezonabil, la adresa contact@gaip.ro. 
Am formulat această cerere astăzi, 15 februarie a.c., pentru că abia astăzi am aflat, din presa locală, despre organizarea acestui eveniment. Astăzi a fost mediatizată pentru prima dată conferința internațională. Am adresat această cerere primarului, președintelui Consiliului Județean Gorj și prefectului deoarece din relatările de presă nu rezultă instituția organizatoare. Mai mult, pe niciunul dintre site-urile instituțiilor publice pe care le conduceți nu există vreun anunț în legătură cu acest eveniment. 
Deși Legea 544/2001, art. 19, obligă instituțiile publice “să informeze în timp util mijloacele de comunicare în masă asupra acțiunilor publice organizate de acestea”, până în momentul elaborării acestei cereri Ziarul de Investigații GORJNEWS nu a primit niciun fel de comunicat de presă, mail, anunț sau orice alt tip de înștiințare. 
Președintele Grupului de Acțiune în Interes Public, 
Narcis Daju 
 GRUPUL DE ACȚIUNE ÎN INTERES PUBLIC Târgu Jiu, O.P. 6, C.P. 5, Gorj 

MODERATORUL CONFERINȚEI - SCRIITORUL VASILE VASIESCU, COLABORATOR AL PUBLICAȚIEI ”GORJNEWS”, CONDUSĂ DE NARCIS DAJU. 


La conferința Internațională o să participe Premierul Victor Ponta, Ministrul de Externe Titus Corlăţeanu, Ministrul Culturii Daniel Barbu, Ministrul delegat pentru învăţământ superior Mihnea Costoiu, precum şi Andrei Marga, în calitate de preşedinte al Institutului Cultural Român, senatorul Ecaterina Andronescu, Mitropolitul Olteniei – brâncușiologii Zenovie Cârlugea, Paul Rezeanu, Cristian Robert Velescu, Matei Stârcea Crăciun, precum și academicianul Ion Dogaru, Ilie Berindei, președintele Comunității românilor din Elveția,  sculptorii Valeriu Martin Jabinschi și Ion Bolocan de la Chișinău.