MONICA APOSTU, FIICA LUI VASILE STĂNESCU, FOST PRORECTOR COMUNIST AL INSTITULUI AGRONOMIC "DR. PETRU GROZA" DIN CLUJ-NAPOCA

   SOCRUL LUI SORIN APOSTU ESTE VASILE STĂNESCU, FOST PRORECTOR ROŞU AL INSTITULTULUI AGRONOMIC "DR. PETRU GROZA" DIN CLUJ-NAPOCA. PRIN FIRMA SOCRULUI SĂU SE DERULAU AFACERILE URÂTE ALE PRIMARULUI PENAL.  PRESA EVITĂ SĂ PRONUNŢE NUMELE SOCRULUI LUI SORIN APOSTU. OARE DE CE? IATĂ EXEMPLUL "ROMÂNIEI LIBERE":

România liberă, 17 noiembrie, 2011


http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/pentru-50-000-de-euro-nu-ma-dau-jos-din-pat-244960.html

 ONDINE GHERGUŢ

Dosarul Apostu. Călin Stoia aranja la telefon comisionul pe care trebuia să-l încaseze pentru obţinerea unor fonduri de la Guvern

"Pentru 50.000 de euro nu mă dau jos din pat"

17 Noiembrie 2011

 Primarul Sorin Apostu a încasat lunar şpăgile prin firma de avocatură a soţiei sale, Monica, şi prin firma de consultanţă a socrului său. Procurorii au mai descoperit că partenerul primarului, omul de afaceri Călin Stoia, promitea că intervine la Guvern pentru obţinerea unor fonduri pentru asfaltări.
Potrivit judecătorilor, şpaga primită de primarul Clujului, Sorin Apostu, era disimulată ca plăţi la firma de avocatură a soţiei sale, Monica Apostu. Plăţile se făceau lunar, imediat după ce firma care presta diverse servicii Primăriei Cluj încasa banii pe lucrări. Când reprezentantul firmei întârzia plata către cabinetul de avocatură, era sunat de soţii Apostu.
Potrivit motivării arestării primarului, „din analiza extrasului de cont reiese că firma lui Stoia Călin M. a obţinut contracte cu primăria şi virează lunar în conturile cabinetului de avocatură al Monicăi Apostu suma de 14.880 lei.
Pentru luna iulie 2011 însă, a virat numai 5.000 lei, ceea ce însemna că, la începutul lunii august, când a avut discuţiile cu soţii Apostu, el era „restant" la plată. Iată interceptarea telefonică, din care rezultă aceste lucruri:
Apostu Monica Undina: Să treci să mă vezi un pic.
Stoia Calin Mihai.: Da' am lipsit ultima lună, drăguţă.
A.M.U: Mersi mult. Eu mă gândesc că-i O.K. totu', da' să fiu şi eu O.K., CĂ EU ÎS ÎN URMĂ ŞI VREAU SĂ FIU O.K.
S.C.M.: S.C.M...... C-AM FOST PLECAT.
A.M.U.: M-AM GÂNDIT ŞI L-AM ÎNTREBAT PE ŞEFU' ŞI MI-O ZIS CĂ EŞTI PRIN ZONĂ ŞI SĂ TE SUN ŞI NO...
S.C.M.: Am venit eu, m-am întors efectiv, efectiv din ţări străine, luni...
A.M.U.: Da, da, da, atuncea l-am întrebat.
S.C.M.: Ieri am bolit, că eram bolnav, şi astăzi am venit, am venit până la... pe-aicea prin sud pe unde mai am eu prăvălii, şi vineri îs acasă.
A.M.U.: Bine, drăguţule, deci când ai chef şi timp mă suni, eu îs prin zonă până-n data de 16, dup-aia nu mai sunt.(...)
După aceste contacte telefonice, primarul Apostu şi Călin Stoia s-au întâlnit în cursul zilei de 5 august 2011, la un restaurant din Cluj-Napoca, întâlnire surprinsă de activitatea de supraveghere operativă, ce a fost urmată de virarea în contul Cabinetului de avocatură Apostu Monica Undina a sumei de 19.880 lei din partea SC T.T.SRL (viramente din datele de 9 şi 12 august 2011).
Este de remarcat faptul că, deşi în contactele sale cu învinuita Apostu M., inculpatul Stoia C.M. îi spune acesteia că o va căuta, întâlnirile au loc în realitate numai cu inculpatul Apostu Sorin şi, imediat după aceste întâlniri, se fac plăţi în contul cabinetului avocaţial.
Procurorii au ajuns la concluzia că Monica Apostu nu desfăşura nici o activitate de consultanţă şi că pe parcursul a patru luni a fost prezentă o singura dată la cabinet doar pentru câteva minute. De asemenea, Monica Apostu nu a avut întâlniri cu reprezentanţii societăţilor comerciale cu care are încheiate contracte de consultanţă, cu excepţia momentelor de remitere a facturilor, întâlnirile fiind fără excepţie la domiciliul său şi extrem de scurte, de ordinul minutelor.
De asemenea, din actele cabinetului de avocatură al învinuitei Apostu Monica rezultă că, singurii „clienţi" ai acesteia sunt societăţi comerciale aflate în relaţii contractuale cu Primăria municipiului Cluj-Napoca.

Şpagă prin firma socrului

Anterior folosirii cabinetului avocaţial al soţiei, Sorin Apostu a folosit pentru încasarea şpăgii sub formă de consultanţă şi firma „T", unde asociat unic era socrul său şi unde soţia sa era jurist.

Potrivit motivării, datele financiare comunicate de societatea de consultanţă „T" la organele fiscale relevă că singurii clienţi ai firmei au fost societăţile „O.P. România", SC „C. România SA", „M.F.P.", firme care în perioada 2008-2009 au virat lunar sume de bani în conturile societăţii „T". Aceste plăţi, totalizând 200.000 lei, au coincis calendaristic cu perioada în care au intrat pe piaţa clujeană, firma „O". cu înfiinţarea a patru staţii de vânzare carburanţi, iar „C." cu deschiderea primului hipermarket, pentru care a fost necesară eliberarea de avize şi autorizaţii din partea Primăriei municipiului Cluj-Napoca.
Cât costă un contract din fondurile de rezervă ale Guvernului
Pe lângă firmele soţiei şi socrului său, contractele atribuite erau dijmuite şi de un apropiat al primarului, omul de afaceri Călin Stoia, arestat preventiv o dată cu primarul.
Călin Stoia se folosea de buna sa relaţie cu primarul clujean, Sorin Apostu, pentru a rezolva mici probleme - autorizaţii sau acte diverse - pentru cunoscuţi sau oameni apropiaţi ai săi. Relaţiile lui Stoia nu se limitau doar la primarul Apostu. Potrivit unor interceptări, Stoia i-a promis unui apropiat că va interveni pe lângă oameni din anturajul Guvernului României pentru a facilita câştigarea unui contract pentru construcţia de drumuri.

SORANA GEORGESCU-GORJAN: TIMPUL ÎN OPERA LUI DOMINIC STANCA

 

DOMINIC STANCA

Sorana Georgescu-Gorjan

TIMPUL ÎN OPERA LUI DOMINIC STANCA

 TIMP SCUFUNDAT ȘI UN CEAS DE HÂRTIE

În 2011 s-au implinit 85 de ani de la nașterea scriitorului Dominic Stanca și 35 de ani  de la plecarea lui din această lume.  La 22 septembrie a.c., la Muzeul Național al Literaturii Române s-a lansat studiul monografic Dominic Stanca de Livia Ciupercă. Pentru această ocazie am recitit cărțile lui Dominic din biblioteca mea.

Actorul, prozatorul și poetul Dominic Stanca a făcut parte din  vechea familie ardelenească Stanca, care a dat țării importanți oameni de cultură. Bunicul, Avram Stanca, preot prototop al Petroșenilor, a fost ctitor de biserici și întemeietor al învățământului în limba română în Valea Jiului. Tatăl, medicul Dominic Stanca, a scris minunatul roman Între două fronturi. 1914-1918, frescă exemplară a dramei românilordin Austro-Ungaria târâți într-un război fratricid. Unchiul  Sebastian a fost consilier eparhial, publicist, traducător, autor al unei monografii a Petroșenilor premiată de academie, iar unchiul Constantin, renumit medic ginecolog, a alcătuit un fermecător volum de memorii, Ingerul de pe cupolă. Fiii unchiului Sebastian s-au remarcat în domeniul dramaturgiei și poeziei – Radu Stanca – sau al publicisticii, memorialisticii și traducerilor – Horia Stanca.

Dominic scria la un moment dat „Eu nu am, nu am decât rădăcini”. Copilăria și adolescența petrecute la Cluj, Orăștie și Sibiu sau vacanțele la Petroșeni i-au consolidat aceste rădăcini și l-au făcut să tezaurizeze amintiri pe care le va imortaliza în scris. A închinat un întreg ciclu de poeme unei străzi din Orăștia copilăriei sale și locuitorilor ei. Mărturisea:  „În scrisul meu, eu creez și prezint o lume a mea, așa cum aș vrea eu să fie sau să fi fost”.

O febră tifoidă gravă la 19 ani i-a șubrezit organismul, iar neajunsurile din existență i-au subminat sănătatea. A fost actor, la început pasionat de meserie, apoi din ce în ce mai dezamăgit. Greutățile prin care a trecut, suportate cu discreție, l-au costat însă,  astfel încât la doar 50 de ani s-a săvârșit din viață.

A publicat puțin în timpul vieții. Mărturisea:  „Lucrez îngrozitor de încet și migălos.” „E foarte greu să scrii în limba română. E ca o stâncă în care trebuie să dăltuiești.” Au apărut postum la Editura Eminescu, prin devotamentul soției sale, Sorana Coroamă Stanca, un volum de proză, Timp scufundat (1981)  și o culegere a tuturor poemelor sale, Un ceas de hârtie (1984). Parcurgând scrierile sale în acest an comemorativ, m-a frapat prezența Timpului, ca element important în opera sa.

Artistul se concentrează pe momente din trecutul țării, dedicând pagini memorabile clipelor astrale ale istoriei – răscoala  lui Horia (Roata cu șapte spițe), soarta lui Avram Iancu (Tulnicele Iancului). Evocă în balade personalitatea lui Ștefan cel Mare, anul 1907, figurile legendare de haiduci sau eroi,  ca Pintea sau Baba Novac. Pseudocronicile pline de umor pe care le scrie reînvie un trecut privit cu blândă ironie (Hurmuzul jupâniței, Sărbătorile boierului Melentie). Drumețiile prin zona cetăților dacice sau în Moldova mănăstirilor le consemnează într-un inspirat Itinerar dacic sau într-un Fum al pietrelor.

Din versurile cuprinse în volumul Un ceas de hârtie am selectat o serie legate de timp, de anotimpuri, de momente ale zile. Poetul avea premoniția sfârșitului timpuriu încă din tinerețe și versurile sale sunt pătrunse de melancolie. Îl fascinează seara, amurgul, toamna, liniștea. Cele mai numeroase poeme alcătuiesc ciclul Vesperale.

*** 

Poetul intuiește că „dincolo de zi,/ și dincolo de inimi/ timpul – ciorchine tânăr se coace.”(p.62)  Tot el afirmă: „Au crescut munții mari/ Prin rădăcinile lor ajungeau mai jos decât timpul.” (p. 528) „Se zice că timpul evocă subțire/prin liniștea noastră eternele spații” (p.507); „Osia lumii vântură timpul” (p.362); „ascult cum zornăie timpul prin albia ta de oțel.”(p. 62);  „Caut prin beznă timpul.” (p. 348) ; „[ei] privesc grăbitul timp cum se destramă.” (p.348) “Timp și volbură se-adună pe-o rămășiță de cetate.” (p.51)

Vorbește de „Apa sălcie a timpului” (p.361), de „scame de timp aurind pe înălțimi” (p.49), dar și de  „dinții lui Cronos cel devorant și hain” (p.82).

În altă parte găsim „Apele vremii prelinse” (p.368), dar și „Inima vremii s-a scurs” (p.369), „rugina vremii se desface” (p.54) sau „dinții vremii se usuc” (p. 175). Poetul aude „îmbătrânitul vremii vaer” (p.51), constată că „Vremea se face bătrână, și mai bătrână” (p.46) și că i se va „strecura printre degete” (p.455). Vede cum „Cuibează vremea-n grâne arse” (p.54).

Contactul cu vestigiile trecutului dac îl face să evoce „leșul unui ev tăiat de săbii” (p.48), sau să vadă cum „Veacul adastă surpat/între Mureș și flori” (p.44), cum „țipă mort un veac barbar” (p.50) și  „nesfârșite seve suie/ din veacul mort în veacul viu” (p.54). Simte îndemnul ca „la hotare de veac/ să se desferece de sub zăvoare/ inima-soare, /aurul dac” (p.43). Constată cum monumentelor străbune „o curgere blândă din veac le sporește lumina” (p.367) și conchide „Pacea-i așijderea din veac/ oasele zac,/ pietrele tac” (p.41).

Fugit irreparabile tempus, spunea Vergiliu. Pentru Dominic Stanca, „Numai anii – pești argintii – nu se-ntorc/prin albia serii uscată acuma” (p.23), „Viața nu e decât un pustiu / Anii dorm sicriu lângă sicriu.”(p. 494) și „Trec anii-n cârd, lovind cu aripi moarte” (p.25). Poetul îi vede „înnodați/ ca flăcări de vânt într-o barbă de zeu” (p.43) și socoate că „Anii lungi cari au trecut pe-aproape/ mi-au lăsat cenușe pe pleoape” (p.495), „Anii se îngroapă/ jocul nicidecum” (p.404). Își vede anii ca „grăunțe scuturate” (p.503) și simte că „anii s-au dus cu strigăt”(p.430).

   Poetul vede “Cum zilele curg în nisip și nimic nu durează” (p.514), cum „Vecia sporește/ c-un pas aninat între azi și trecut” (p.44). cum „Târziul azi se schimbă-n ieri” (p.15). Constată „Cuvintele mele, mereu mai puține/ se opresc între azi, între mâine”. (p.15)

Pentru poet, “Sclipește clipa – strop de soare” (p.48), iar „clipele sună ca un ceasornic pe drum” (p. 61). „Un ceas de hârtie în scurgerea orelor/ picură leneșă salcia clipele... ”  (p.4). „Orele-flăcări își deapănă schimbul”  (p.64) și „Adulmecă ora nespuse cuvinte”  (p.62). „Numai de jur împrejur răsuflarea tictacului simplu, tictacului pur ” (p. 24)

Pentru Dominic Stanca, zorii  sunt „zvâcniți ca niște coame de mânji”  (p.17), iar diminețile plumburii sunt „site prin care ziua se cerne”  (p.30). „Ziua mirată inundă câmpia”  (p.15) și „se mută dinspre șes înspre vânt” (p.61). „Vântul sălbatic rănește amiaza” (p.21). Poetul se vede pe sine „ca un amiaz timpuriu, fugar,/ plin de mirări și de fluturi” (p.20).

Poetul mărturisea: „Dintre cuvinte aleg înserarea” (p.18). Și într-adevăr nenumărate versuri îi sunt închinate. Spre exemplificare cităm: „Ziua coboară smerit” (p.366); „Ning umbrele serii tăcut” (p.367); „Ziua se închide ca o floare în glastră” (p.11); „Brâul de aer al serii cădea/ rece pe tău” (p. 428); „Cu șuier albastru amurgul coboară” (p.11); „Acum din toate mai păstrez amurgul” (p.18)

Vede Noaptea ca pe „un flutur/cu margine de ghiață” (p.125) sau ca pe „un liliac cu aripile sparte” (p. 437). O percepe „ca un țipăt imens” (434) și i se pare că „Noaptea  sună” (p.345)

Dominic Stanca preferă toamna, dintre toate anotimpurile și i se pare că o și aude:

 „Sună întomnarea, sună/ peste toate urmele” (p.430) „Glasul toamnei din adânc se aude” (p. 440) „Își sună toamna primele fireze” (p. 474) „Toamna  sună trist din faldurile ei” (p. 430)

Timpul, pe care Dominic l-a evocat în felurite moduri, nu a fost darnic cu el. Coasa lui Cronos l-a atins în plină maturitate creatoare. Și nu pot să nu amintesc că la 15 ani scria:

„Aidoma cu cerul sânt/ Mă frâng peste-un imens pământ/ Mă cheamă vânt, m-alungă vânt/Am cincisprezece ani și cânt.”(p.440)

Iar peste ani prevedea:

„Mă sting treptat, treptat

Voi fi curând un cer întunecat.” (p.33)

PRIMARUL PENAL SORIN APOSTU

   IL ANUNT PE ACEASTA CALE PE

NEFERICITUL SORIN APOSTU, 



GINERELE   

BOLSEVICULUI  VASILE STANESCU, SATRAPUL ROSU AL INSTITUTULUI AGRONOMIC "DR. PETRU GROZA" DIN CLUJ-NAPOCA, 
PE
INFRACTORUL SORIN APOSTU, DE FAPTUL CA VOI DEPUNE PE NUMELE LUI O PLANGERE PENALA LA PROCURATURA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA, IN VEDEREA TRAGERII LA RASPUNDERE PENALA, PENTRU INFRACTIUNEA GRAVA DE NERESPECTARE SI NEAPLICARE A UNEI SENTINTE JUDECATORESTI DEFINITIVE SI IREVOCABILE, CEEA CE ARE EFECTE PENALE. 
DE ASEMENEA, IL ACUZ DE NERESPECTAREA ORDINII CONSTITUTIONALE DIN ROMANIA.
   
Acest infatuat arogant, agramat si CLEPTOMAN, va avea de dat socoteala pentru bicisnicia sa consecventa in a face rau. Idiot remarcabil, si-a permis ani in sir sa jecmaneasca municipiul Cluj-Napoca, mai rau ca pe vremea fanariotilor. A organizat un sistem de jaf si mita pe care l-a dus la cote inimaginabile.
Protectorul tampitilor, si-a batut joc ani in sir de clujeni, dandu-si ochii peste cap pana cand i s-au intepenit ca la broscoii spinalizati.
Si-a pus angajații  sa ma discrediteze si sa ma ponegreasca. 
http://www.youtube.com/watch?v=cCvolx33Y-Y

http://www.youtube.com/watch?v=jMPhJ5nDv7w

http://www.gandul.info/news/aventurile-financiare-ale-primarului-sorin-apostu-edilul-din-cluj-acuzat-ca-a-luat-mita-chiar-si-haine-pentru-sotia-sa-8958482

STALKER

Adesea atingem cu pleoapele norii

Unii dintre noi - cei desfigurați
Unii dintre noi - cei ajunși fără vlagă
Unii dintre noi - cei care nu am murit atunci.

Bătăliile au devenit amintiri și în colțul buzelor
În loc de firul subțire de sânge s-a prelins doar firav și timid un surâs -
Cum peste ciorchinii de struguri în vie se lasă în toamnele aurii diminețile bruma.


Dacă ștergem cu pleoapele norii
Cum domnișoarele menajere în vârstă praful mobilelor
Cum ploaia parbrizul automobilului
Cum ceața ferestrele caselor părintești.


Unii dintre noi am pierdut de mult din memorie
Încrederea și puterea de a spera.
Se aud locomotivele zbierând dincolo - în nopțile friguroase
Se lovesc peste dalele de piatră ale străzii
Toate cele vechi.


Uneori se crapă de ziuă. Pare că vin diminețile.
Un manechin atârnă în vitrina de vis-a-vis
Și parcă așteaptă pe cineva care se lasă prea mult așteptat
Să vină să-i ungă pleoapele cu tinctură.

AJUNGE CU PRIGONIREA LUI PAUL GOMA!

”NU SUNT ROMÂN, DACĂ PLEȘIȚĂ E ROMÂN”
PAUL GOMA

Scriitorul Alexandru Petria a devenit motorul unei acțiuni pentru recâștigarea 
drepturilor care i se cuvin, de la Bunul Dumnezeu, în mod firesc, scriitorului Paul Goma. Au trecut peste două decenii de la răsturnarea ordinii sociale în România și a dictaturii comuniste și, cu toate acestea, unui român izgonit din patria sa, de către regimul roșu, i se refuză întoarcerea la Sinele țării sale. Paul Goma manifestă și azi o demnitate extraordinară. Verticalitatea sa uluiește și se manifestă și azi: refuză să ceară cetățenia română de la Statul Român, în considerația că Statul este obligat să repare uriașa greșeală săvârșită prin alungarea scriitorului din țară. Nu Goma trebuie să ceară cetățenia, ci Statul, azi democratic, trebuie să i-o redea! Cum trebuie să o redea tuturor celor aflați în această situație, de prigoniți și de exilați. Paul Goma nu a renunțat la cetățenie. I s-a furat. Paul Goma este român și Statul trebuie să recunoască acest lucru! Atât Paul Goma, cât și poporul român, resimt, cu durere, indiferența ocupanților funcțiilor Statului în fața unei asemenea nedreptăți. Paul Goma rămâne, în continuare, un prigonit. Aceasta e consecința direcției și sensului amețitoarelor Reforme democratice? Asta să înțelegem? 
Demersurile poetului Liviu Ioan Stoiciu, această scrisoare a lui Alexandru Petria, semnată de oameni ai artelor din România - semnată, iată! și de către Constantin Dobre, liderul Revoltei minerilor din Valea Jiului, din anul 1977 - TREBUIE LUATE ÎN CONSIDERARE DE CĂTRE PARLAMENTUL ROMÂNIEI!
Gândirea de tip medieval a acestor neofanarioți care s-au erijat în „clasă politică” trebuie să înceteze! AJUNGE CU PRIGONIREA LUI PAUL GOMA! Dacă oficialitățile Statului, și birocrația consecventă în prostia ei, au nevoie de o ”cerere” din partea lui Paul Goma în vederea reacordării cetățeniei, iată! această cerere o semnează acești oameni.


Reproduc aici, textul și scrisoarea (pe care am semnat-o și eu) adresată Parlamentului României de reacordare a cetățeniei române lui Paul Goma, scrisoare care se găsește pe blogul scriitorului Alexandru Petria.  (http://alexandrupetria.wordpress.com/2011/10/10/fostul-lider-ar-minerilor-din-1977-semneaza-pro-paul-goma/).

Fostul lider ar minerilor din 1977 semnează pro Paul Goma!



Mi-a parvenit:
„Abia acum aflu de aceasta initiativa publica pentru redarea cetateniei romane dlui Paul Goma si membrilor familiei domniei sale. In ultimile 10 zile m-am aflat in spital pentru o inte rventie chirurgicala in zona gatului urmare a unui accident rutier in luna iunie 2011.
Rog initiatorul acestui demers public sa adauge si numele meu pe lista semnatarilor. Sper sa nu fie prea tarziu!
Cu multumiri,
Constantin Dobre
organizator si conducator al revoltelor mineresti din Valea Jiului, Lupeni, august 1977”

Scrisoare deschisă către Parlamentul României. Paul Goma nu merită cetăţenia română?
Scriitorul Paul Goma a împlinit, în 2 octombrie 2011, 76 de ani. Este o parte a istoriei noastre. Un veritabil erou în viaţă.
Societatea românească are o datorie uriaşă faţă de această personalitate. Nici până în prezent nu i s-a redat cetăţenia română, retrasă de regimul comunist în 1977, după ce a fost expulzat din ţară.
Nu este destul că despre dizidenţa sa se vorbeşte în manualele de istorie şi in Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. E nevoie şi de un gest concret. De redarea efectivă a cetăţeniei.
Parlamentul României are căderea morală să iniţieze o lege pentru reglementarea situaţiei lui Paul Goma. Este ştiut că celebrul disident doreşte cetăţenia română, însă nu vrea s-o solicite formal, pe considerentul că n-a cerut să-i fie retrasă. Actualmente are statut de apatrid.
E timpul să se repare o nedreptate incalificabilă. Paul Goma onorează România.
Text redactat de Alexandru Petria

Semnatari:

Victor Rebengiuc, Liviu Antonesei, Liviu Ioan Stoiciu, Daniel Cristea-Enache, Adrian Suciu, Dan Mircea Cipariu, George G Asztalos, Marius Rizea-Manea, Iulian Sîrbu, Vasilica Ilie, Ştefan Doru Dăncuş, Emil Druncea, Gabriel Bădică, Adrian Deliu, Vasile Baghiu, Ioan-Victor DRAGAN, Sorina Ivaşcu, Vasile Daniel Ionuţ, Otilia Ţigănaş, Jeanette Carp, Gabriel Klimowicz, Ioana Popa, Steluţa Roşca Stănescu, Sorin Roşca Stănescu, Anamaria Pop, Liliana Cimpeanu, Marius Ştefan Aldea, Cristina Nemerovschi, Silvia Petre-Grigore, Petre Violetta, Marius Ghilezan, Dragomir Cristian Cosmin, Flori Bălănescu, Oana Moisil, Luminita Mesesan-Gabrilaki, MIHAIL-SORIN GAIDAU, Mihail Vakulovski, Gr. Arsene, Ion Marin Almăjan, Victoria Stoian, Laszlo Alexandru, Aurelia Vlasin, Rosu Sanziana, Rosu Elena, Rosu Marian, Rosu Andrei, Mariana Pasincovschi, Nicoleta Balaci, Andrei Bădin, Florin Ispas, Mircea IVĂNOIU, Marius Mina, Andrea Hedeş, Loredana Ioncică, Ileana Ene Giuşcă, Mircea Drăgănescu, George Strunga, Nicolae Scurtu, Ţeavă Gheorghe, Liviu Drugă, Andi Bob, Ioan Suciu, Maria Sava, Nick Sava, Săsăran Ioan, Cristian Tiberiu Florea, Mihai Goţiu, Iulian Capsali, Vasile Ernu, Radu Vancu, Iulia Ralia, Sanda Văran, Aliona Grati, Marcel Ion Fandarac, Simona Murgoci, Daniela Lungu, Sabin Gherman, Magda Ursache, Petru Ursache, Nicolae Coande, InimaRea, Sorin Mărculescu, Mircea Popa, Mihnea Paraschivescu, Viorica Niscov, Alexandru Platon, Sorin Gîrjan, Mihai Rădulescu, Marian Popa, Nicolae Eremia, Virgil Diaconu, Teodor Cristescu, Cîrnicianu Cristina, Nicolae Manolache, Luminita Dejeu, Mari Giu, Octavian Capatina, Daniel Rameder, Doina Uricariu, Liviu Dimitriu, Paul Alexandru Drogeanu, Andreea Drogeanu, Ovidiu Simonca, Serban Anghel, Constantin-Andrei Rusu, Mircea Otinescu, Gabriel Radu, Pompiliu Comşa, Mugur Grosu, Adrian Stasek, George Chiriac, Norbert Matei, Mircea Bostan, Vasile Cornea, Vladimir Dumitru, Ileana Enache, Lucian Comino, Mihai Rogobete, Tudor Anton, Lucian Piuca, Aida Minerva Tanasescu, Al.Florin ŢENE, Cati Minecan, Sorin Bocancea, Dragos Minca, Ovidiu Stanomir, Adrian Scurtu, Doru Beldiman, Șerban Tomşa, Babalic Elena Mirela, Doina Drăguţ, Andreas-Rudi Chiru, Adela Motoc, Gina Cecilia Pistol, Sorin Militaru, Grigore L. Culian, Horia Pătraşcu, Nora Kallos, Diana Iepure, Dragos Varga, Adrian Georgescu, Vladimir Tescanu, ANA EDELMAN, JOHANN H. EDELMAN, Gheorghe MINEA, Gabriela Stoica Mărculescu, Miron Scorobete, Claudiu Şular, Gh.Dogaru, Oana Dumitrescu-Corbeanu, Mircea Pricăjan, Christine-Marie Turcu, Adrian David, Daniela Sitar-Taut, Şerban Foarţă, Claude Karnoouh, Vasile Constantin, Gabriel Daliş, Ion Pop, Ioan Groşan, Codin Olariu, Gh. Buzatu, Stelian Rotariu, Lenuţa Puşcaş, Ovidiu Nimigean, Alexandru Moraru, Mihai Iliescu, Ana Ilisescu, Tiberiu Farcas, Nicolae Poteras, Marcel Enache, Mircea Tuglea, Viorica Nişcov, Alexandru Vakulovski, Carmen Ene, Vitalie Brega, Kiddy Gavrila, Constantin Ţuţuianu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Radu Gheorghe Grozea, Ioana Lupaşcu, Julien NICOL, Camelian Propinatiu, Aleksandar Stoicovici, Sorin ILIESIU, Oana Catalina Bucur, Anatol Petrencu, Ion Simuţ, Petarlecean Vladiana, Alexandra Svet, Andrei Oancea, Mihaela Cartis, Theodor Nicola Fronea, Alexandru Fronea, Victoria Railean, Mihnea Blidariu, Sorin Roiban, Marius Mihalache, Viorel Cucu, Stefanescu Roselina Daniel, Mircea Dinutz, Cătălina Bălan, Călin Platon, Octav Pelin, Vasile Soimaru, Monica Fackelmayer, Victor Lite, Paul Spirescu, Adrian Botez, Dinu Simon, Rodica Lăzărescu, Sorin Ciurel, Lucian Vintan, Cornel Galben, Adriana Cocu, Daniel Vighi, Theodor Orăşanu, Cristi Cimpineanu, Florentina Borgovan, Igor Ursenco, Nina Corcinschi, Aurel Opiatră, Horia Muntenus, Ovidiu Banu, Dana Banu, Bogdan Creţu, Maricel Tilibasa, Florin Hălălău, Monika Lungu, Livia Zmeu, Florin Carlan, Carmen Hariton, Cucos Oleg, Anca Nicoleta Georgescu, Ioan Caprosu, Chris Tanasescu, Moni Stănilă, Cotelea Alexei, John Enache, Ion Coja, Radu Millea, Mihai Istratescu, Micael Nicolas, Eugen Radu, Viorel Savin, Gabi Bota, Johanna Russ, Lucian Tanase, Emilia Dănescu, Mihai Carabet, Dana Tapalagă, Nicolae Josan, Lora Josan, Doru Josan, Cătălin Josan, Ruxandra Josan, Ghenadie Brega, Dorel Andrieş, Doina Dziminschi, Vasile Dan, Nicolae Turtureanu, Florin Staicu, Stefan Maris, Dragos Dumitrescu, Mihai FLOAREA, Corina Rădulescu, CASSIAN MARIA SPIRIDON, Ion Barbu, Andrei Alexandru, Mariana Pasincovschi, Ludmila Pasincovschi, Alexandru Pasincovschi, Nicolae Pasincovschi, Cezar Cozma, Maria Cozma, Elena Fornea, Cristina Sfeclă, Simona Ionescu, Marilena Rotaru, Janina Lungu ,Anton Stanciu,Aurelia Comsa,Romica Balan,Dan Florin Chiritescu,Stan Gradinaru,Neculai Danu,Catalin Antohi,Mihaela Antohi,Vivi Antohi, Andrei Antohi, Vasile Gogea, Florin Dochia, Mihaela Rameder, Viorel Banu, Radu Afrim, Ciprian Birtea, Mihai Şomănescu, Liviu Mihaiu, Chiritoiu Anamaria-Cristina, Barbieru Ioan Bogdan, Alexandru Pecican, Radu Rizescu, Maia Martin, Florin Puşcaş, Mircea Duţiu, Antoniu Poienaru, Petru Juravlea, Daniel Onaca, Cristina Boscaneanu Stoianovici, Radu Ulmeanu, Luminita DUCA-SANDA, Jamal Curbisa, Mihaela Mihai, Cristian Donciu,Ion Olaru Calieni, Stan Petrescu, Bogdan Muresan, Ion Cristofor, Alexandru Vaida, Nichita Danilov, Miruna Munteanu, Roxana Ştiubei, Argentina Gribincea, Romeo-Valentin Musca, Constantin Boncescu, Ana Maria Ciceala, Gheorghe Grigurcu, George Arion, Felicia Feldriorean, Ioan Scorobete, Nedeea Burcă, Ruxandra Anton, Radu Humor, Dumitru Troanca, Alexandru Ovidiu Vintila, Octavian Mihaescu, Marin Ifrim, Angela Baciu, Margareta Chicu, Silvia Codreanu, Petru Ionescu, Constantin Dobre

Scrisoarea a fost publicată iniţial aici

http://alexandrupetria.wordpress.com/2011/10/03/scrisoare-deschisa-catre-parlamentul-romaniei-paul-goma-nu-merita-cetatenia-romana/#comments

Tomas Tranströmer - După moartea Cuiva - Efter Någons Död - After a Death - Apres la mort de quelqu'un

Tomas Tranströmer,
 Premiul Nobel pentru Litratură,
2011 

După moartea Cuiva (Efter Någons Död)
în limba română de Horia Muntenus



Dacă existența a fost un șoc
Ea și-a lăsat în urmă coada lungă de cometă orbitoare.
Ne ține înlăuntrul zâmbetului. Ea face imaginile tv de zăpadă
Și se așează în picături de îngheț pe firele de curent aeriene.


Se poate aluneca mai departe încet schiind în iarna soarelui
În această sită dacă atârnă câteva frunze
Seamănă cu paginile rupte din cartea veche de telefon
Numele înghițite de frig.


Este încă frumos să aud inima cum bate
Dar de-atâtea ori umbra pare mai vie decât trupul
După cum un samurai neînsemnat
Lângă armura sa din solzi negri de dragon șade alături.




Efter Någons Död

Det var en gång en chock
som lämnade efter sig en lång, blek, skimrande kometsvans.
Den hyser oss. Den gör TV—bilderna suddiga.
Den avsätter sig som kalla droppar på luftledningarna.

Man kan fortfarande hasa fram på skidor i vintersolen
mellan dungar där fjolårslöven hänger kvar.
De liknar blad rivna ur gamla telefonkataloger—
abonnenternas namn uppslukade av kölden.

Det är fortfarande skönt att känna sitt hjärta bulta.
Men ofta känns skuggan verkligare än kroppen.
Samurajen ser obetydlig ut
bredvid sin rustning av svarta drakfjäll.



After a Death (Efter Någons Död)

translated by Robert Bly


Once there was a shock
that left behind a long, shimmering comet tail.
It keeps us inside. It makes the TV pictures snowy.
It settles in cold drops on the telephone wires.


One can still go slowly on skis in the winter sun
through brush where a few leaves hang on.
They resemble pages torn from old telephone directories.
Names swallowed by the cold.


It is still beautiful to hear the heart beat
but often the shadow seems more real than the body.
The samurai looks insignificant
beside his armor of black dragon scales.

APRES LA MORT DE QUELQU'UN

en française par Antoine Zygfryd
Mars 2011

Ce fut un choc
Suivi par l'immense queue d'une comète scintillante et blême.
Qui nous héberge.Brouille les images télévisées.
Et se dépose en gouttes froides sur les conduites aériennes.


On passe encore à ski dans le soleil d'hiver
Entre des bouquets d'arbres où le feuillage perdure
Et rappelle les feuilles arrachées à un vieil annuaire.
Le nom des abonnés dévoré par le froid.


Il est encore agréable de sentir son coeur battre
Mais souvent l'ombre paraît plus réelle plus réelle que le corps.
Le samouraï paraît insignificant
à côté des écailles de dragon de son armure noire.


http://www.youtube.com/watch?v=iK58QSOR5xg&feature=results_video&playnext=1&list=PLADB6803DD77E3710

Après une mort - poèmeApres la mort de quelqu'un (Efter Någons Död)

Traduit (de l'anglais) par Sylvie Braibant
06.10.2011


Une fois il y eut un choc
Qui laissa derrière lui une longue, miroitante queue de comète.
Cela nous fit rester à l’intérieur. Cela mit de la neige dans les images de la télévision.


Cela mit des gouttes glacées sur les fils du téléphone.
L’on pouvait encore passer lentement à skis sous le soleil d’hiver
A travers des broussailles dans lesquelles s’accrochaient quelques feuilles.


Elles ressemblaient à des pages arrachées de vieux annuaires téléphoniques.
Les noms avaient été avalés par le froid.


C’est encore beau d’entendre un cœur battre
Mais souvent l’ombre semble plus réelle que le corps.
Le samouraï semble insignifiant
Derrière son armure d’écailles noires de dragon.

PRESĂ ASERVITĂ

JURNALISTUL DAN BADEA

   ”De multe ori am fost indus în eroare şi vândut chiar de şefii mei, pentru bani sau alte avantaje. Am rămas însă jurnalist de investigaţii, chiar dacă ziarele centrale, dar şi televiziunile private au încăput pe mâna mafiei politico-financiare autohtone”.
”Nu m-am lăudat niciodată cu activitatea mea de disident anti-comunist, am invocat-o doar aluziv, în câteva rânduri, ca argument pentru buna mea credinţă, pusă, de tot atâtea ori, sub semnul întrebării.”

IONUȚ ȚENE, traseist politic (PNG, PDL),
angajat al cabinetului de protocol al primăriei Cluj-Napoca,
(Funar, Boc, Apostu)
patron de presă ”independentă”, „editorialist”  (3+1)

„Din păcate, peste 95% din mass media româneşti trec azi prin cele mai grele momente de după 1990, pentru că au încăput pe mâna unor mafioţi.” (Dan Badea)

”Am fost lăudat, înjurat, dat în judecată, jignit, numit "securist", "agent CIA", "omul lui SOV", bătut, ameninţat, disponibilizat etc. etc. Până şi pe acest blog, cu un număr redus de cititori, m-au ajuns ameninţările unora... 
Am trecut însă peste toate.
Personal, deşi

am cam obosit predicând în pustiu,  n-am renunţat încă şi nu cred că voi renunţa. Sunt un jurnalist obişnuit, care nu apare la televizor, nu are exerciţiul retoricii, nu face jocuri politice şi se străduieşte să rămână cât mai anonim posibil pentru un om dedicat presei de investigaţii. Deocamdată m-am refugiat pe acest blog unde imi mai dau, din când în când, cu presupusul despre ceea ce ni se întâmplă. Sper că va veni o vreme în care opinia publică va exclude tonomatele din presă, iar patronii vor fi obligaţi să-i lase pe profesionişti să-şi facă meseria.”
http://badeadan.blogspot.com/2009/10/europa-libera-imi-recunoaste-statutul.html


- „Faptul ca ați organizat Festivalul Cântarea României pentru ecran, ca ați fi inventat expresia „Epoca de aur", ca ați fost membru important comunist?”

- „Prostie, minciună. Eu nu mai polemizez cu minciunile care s-au debitat despre mine. Am fost și țigan, și evreu. Mi s-a scris numele cu doi „l". (Octavian Paler - din ultimul interviu) http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-05-09/octavian-paler-ultimul-interviu-pentru-cotidianul-nu-ma-tem-de-dumnezeu-ci-ma-tem-de-absenta-lui.html