tag:blogger.com,1999:blog-11539359539572179932024-03-14T02:00:45.699-07:00HORIA MUNTENUSHORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comBlogger201125tag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-2597954808585308962013-11-11T06:44:00.000-08:002013-11-11T06:44:50.995-08:00NARCIS DAJU, UN JURNALIST DIN TARA LUI BRANCUSI, IN GHEARELE NEOFANARIOTE<span class="userContent">
Neofanariotii judetului Gorj, hamesiti, intr-un chip lamentabil,
pricopsiti cu un tupeu de cea mai joasa speta, isi fac de cap,
batjocorind si scuipand pe Constituti<span class="text_exposed_hide">...</span><span class="text_exposed_show">a
Romaniei si pe legile Republicii, fiindca au pus mana pe cutit, pe
hanger adica, lovind cu disperare, zicandu-si in barbi ca-si pot face
singuri legea. “Fa-te om de lume noua, sa furi closca dupe oua!” Acesta
e dictonul-lozinca unei grupari de tip terorist, care a pus mana pe
putere intr-un judet oropsit. Gasca si-a facut, basca, ideea ca poate
transforma municipiul Targu-Jiu intr-un nou Fanar. Indivizii care o
compun poarta chelii sau nu, dar isi aseaza pe crestete tichiile de
“margaritare”. Ospetele lor, chiolhanurile de cocalari cu pitipoance si
gagice bronzate, pe manele, aduna multa speranta si elan din toate
reziduurile unui oras in care tristetea si lacrimile romanilor nu se
mai sfarsesc. Speranta si elanul acestor arivisti catifelati, parveniti
cu papuci turcesti cusuti cu clopotei.<br /> Mistocarii cu lulele ce
si-au pus in gand? Sa-l aresteze pe singurul om de presa care mai
traieste in Gorj si le face probleme, cu pana lui, cu talentul sau, cu
pregatirea sa, avand curajul ca emblema. Ce si-au zis ei, gasca
zurbagiilor, gasca decibelilor lui Adi de la Valcea? Sa-l prinda la
ananghie pe ziaristul in cauza si sa-i infiga in spate, in noaptea fara
luna, hangerul pana la prasele. Ziaristul, Narcis Daju, ramas singur in
lupta cu aceasta hoarda, nu se bucura de solidaritatea de breasla a
obstei jiene, fiindca lasitatea, obedienta si mediocritatea morala,la
Targu-Jiu, bat tastele gazetelor si posturilor audio-TV, intr-o
mascarada ridicola. <br /> Nu stiu, insa, mizerabilii, cata putere de
lupta are Narcis Daju si nu stiu ei, inca, nesimtitii, ca demnitatea nu
poate fi invinsa.<br /> Se spune ca, la Carcacal, s-a rasturnat candva o
caruta cu prosti. Nu este, insa, chiar asa. Caruta respectiva se
rasturnase la Targu-Jiu. La Caracal, de fapt se rasturnase o caruta cu
plosti In caruta cu prosti rasturnata la Targu-Jiu, in mijlocul
orasului, pe cimentul amprentat, turnat de administratila locala in
urma cu vreo cativa ani, se aflau si cateva butoaie cu plosnite. Azi
prostii casca gura pe culoarele institutiilor de stat, in timp ce
plosnitele sug sangele locuitorilor hipnotizati de stresul jafului ca o
cangrena. Pentru ca, da, orasul Targu-Jiu, azi, pare cuprins de o
imensa cangrena. Orasul in care Brancusi isi proiectase monumentul
pacii si al linistii interioare a devenit orasul scandalurilor, al
dezmaturilor pe bani publici. Deasupra Mesei Tacerii, a Aleii
Scaunelor, a Portii Sarutului si a Coloanei Infinite, carduri de ciori
se aud croncanind. Ciorile isi lasa gainatul si, prin gainatul lor,
inoata prostii cu gurile cascate. Intr-o astfel de conjunctura,
incredibilul se produce la fiecare fractiune de secunda: la Targu-Jiu a
manca rahatul cu pofta nu este doar o datorie publica, ci si o imensa
placere a celor care coabiteaza cu prostia.<br /> <br /> De aproape un
sfert de secol, perioada de timp scursa de la revolutia din decembrie
1989, “punctul de varf al artei moderne”, Coloana fara Sfarsit e
blasfemiata si profanata. Dupa demantelarea ei, petrecuta in 1996, si
dupa restaurarea din 2000, Coloana suporta vitregiile dispretului,
inconstientei sau constientei crimiale, parca simbolic, sinteza a
tuturor bramburelilor si nascocirilor ciudatilor zurbagii care tulbura
cu smintelile lor o zona etnografica si geografica extraordinara a
Romaniei traditionale. <br /> Cu impunatoarea debandada a plosnitelor,
de care aminteam, se lupta Narcis Daju si ziarul sau, GorjNEWS, de
cativa ani incoace. Fireste ca gruparile infractionale au socotit ca
acest ziarist trebuie redus la tacere si, astfel, recurg la gesturi
extreme prin care sa-i fabrice dosare penale. Lui Narcis Daju, in
Romania statului de drept contemporan, i se insceneaza intr-un mod
absolutist si absurd procese penale, uzitandu-se falsuri si inventii,
cu o acuzare care frizeaza cel mai pur stil stalinist. <br /> La
intalnirea cu Istoria, tanarul jurnalist Narcis Daju are si va avea
mereu prestanta Cavalerului, in timp ce zurbagiii sunt si vor fi mereu
cu mintile tulburate de aburi. <br /> </span></span>HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-60252044653010823392013-09-29T22:12:00.001-07:002013-09-29T22:49:03.016-07:00TRĂDĂTORUL VICTOR PONTA, UN MARȚAFOI COCLIT PE LINIE MOARTĂ<span style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">Pe data de 11 septembrie, anul curent, anunțam </span>SFÂRȘITUL POLITIC AL LUI VICTOR PONTA,</b> <span style="color: #cc0000;"><b>pentru ca, după 10 zile, publicația germană ”Der Spiegel”, în articolul cu titlul ”</b><i style="font-weight: bold;">Roșia Montană, butoiul cu pulbere al României</i><b>” să scrie </b><i>”Orice s-ar întâmpla, cel mai probabil, guvernul nu va rezista în următoarele luni în actuala sa formulă”</i><b> și, după 13 zile de la anunțul meu, reputata firmă globală de consultanță Oxford Analytic să comunice considerațiile ei legate de decizia Guvernului Român în privința exploatației de la Roșia Montană care </b><i>”ar putea conduce la căderea Guvernului Ponta”. </i></span></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>În condițiile în care criza financiară ruinează România, țară care este pe ultimul loc în UE în topul averilor populației, peste 85% dintre români nemaireușind să acopere cheltuielile lunare din salariu - o țară cu resurse extraordinare în care sărăcia își bate joc de popor - ei bine, în această țară, premierul Victor Ponta conduce prin ordonanțe de urgență când </b></span><b style="color: #cc0000; font-size: x-large;">USL </b><span style="font-size: large;"><b style="color: #cc0000;">are 70 la sută în Parlament - numai 161 de ordonanțe de urgență fiind date în primele 14 luni de guvernare, cu o medie de 11,5 ordonanțe pe lună – sensibil peste media guvernărilor Boc și Ungureanu! Într-o țară al cărei premier își permite să își proclame mojicia în fața evidențelor, mințind să înghețe apele și sancționând cea mai importantă agenție de presă din lume - </b><i><b>„Cei de la Reuters au dat un titlu tâmpit”</b></i><b>. </b></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Da, în această țară, aflată în toiul furtunii, se preface acest marțafoi și se rățoiește, coclit, că el conduce și guvernează. </b></span><br />
<b style="font-size: x-large;"><span style="color: #cc0000;">În fapt, prin scandalul imens pe care l-a stârnit, acest reprezentant al firmei </span>RMGC<span style="color: #cc0000;"> (agent de vânzări și agent publicitar pe comisioane), prin neobrăzarea și îndârjirea pe care le manifestă, sfidând revoltele populare împotriva proiectului de înstrăinare a avuției naționale, prin felul în care destabilizează țara, în momente de grea cumpănă, de gravă încordare a relațiilor internaționale, în nesăbuința lui, săvârșește, prin </span></b><b><span style="font-size: large;">ÎNCĂLCAREA ORDINII CONSTITUȚIONALE, un </span><span style="font-size: x-large;">ATENTAT LA SIGURANȚA NAȚIONALĂ.</span></b><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: x-large;"><b>TRĂDAREA ELECTORATULUI</b></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">Cum a ajuns Victor Ponta să își aroge dreptul de a dispune de aurul și de rezervele metalelor rare ale României? Moștenind de la predecesori niște hârtii secretizate (”acord”, ”licență” - nu știm prea bine). De ce au fost secretizate dacă privesc avuția națională? - nu există o altă explicație decât aceea prin care o sumă de ”găști” politice, cu funcțiuni efemere în Stat, au avut la dispoziție prilejuri de a vinde, ca pe moșiile proprii, Țara, timp de peste 20 de ani. Însă unul dintre punctele forte prin care USL și Victor Ponta au ajuns să convingă peste șapte milioane de cetățeni, în anul 2012, a fost respingerea proiectului firmei </span>RMGC<span style="color: #cc0000;">. Promisiunile solemne în fața poporului erau că va fi salvată Roșia Montană. Minciuna a ieșit la iveală, nu mult după alegerile câștigate. Instalați arogant în fotoliile decizionale, Ponta, Șova et compania au reluat demersurile de aprobare a exploatării de către corporația ”canadiană”, împotriva voinței exprimate de electorat, împotriva principiilor guvernării, trădând Contractul social.</span></b></span><br />
<span style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">Nimic nu îl justifică, în ordinea unei democrații republicane, pe un oarecare demnitar efemer, în limitele unui mandat limitat, să se comporte ca un monarh absolutist din secolele medievale. Chiar dacă democrația românească nu a ajuns încă la manifestarea deplină, chiar la aproape un sfert de secol de la ieșirea dintr-un regim totalitar. Cu atât mai mult cu cât suntem, de aproape șapte ani, membrii ai Uniunii Europene. Și totuși, vrăjiți de ”conspirația aurului” cimpanzeii din jurul lui Victor Ponta s-au solidarizat în a-i susține sfidarea, nesimțirea și nerușinarea Minciunii, după un dicton neocriptocomunist, fixat în spațiul românesc de la 1989 încoace, după care ”una afirmi în campania electorală și alta faci când ajungi la Putere”. </span></b></span><br />
<span style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">Ce fel de partid social democrat poate fi </span>Partidul</b> <b>SOCIAL DEMOCRAT</b> <span style="color: #cc0000;"><b>dacă ”semnalizează stânga și o cotește la dreapta” și ce fel de partid de dreapta liberal națională poate fi</b></span> <b>Partidul</b> <b>NAȚIONAL Liberal</b> <b><span style="color: #cc0000;">dacă abdică de la valorile pe care le proclamă? </span></b></span><br />
<span style="font-size: large;"><b><span style="color: #cc0000;">Alianța turmentată de flăcările aurului și ale meschinăriei de joasă speță își secretă toxinele pestilențiale</span></b>. </span><br />
<span style="font-size: large;"><b>MAREA TRĂDARE ELECTORALĂ</b> <b><span style="color: #cc0000;">a </span>USL</b> <b><span style="color: #cc0000;">face ca această închegare nefirească, stupidă și perversă să nască uriașe convulsii sociale și să arunce în aer România.</span></b></span><br />
<span style="font-size: x-large;"><b><br /></b></span>
<span style="font-size: x-large;"><b>ÎNALTĂ TRĂDARE </b></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>În situația în care Victor Ponta a continuat politicile multor guverne precedente de a crea un regim discriminatoriu față de anumiți investitori, numiți, aberant, ”investitori strategici”,</b></span><br />
<span style="font-size: large;"><b>RMGC<span style="color: #cc0000;"> avea nevoie de trimiterea proiectului de lege în Parlament întrucât numai astfel putea obține ”dreptul” de expropiere a celor care nu vroiau să-și vândă </span></b></span><b style="font-size: x-large;"><span style="color: #cc0000;">proprietățile firmei</span></b><b style="font-size: x-large;"><span style="color: #cc0000;">. Nu a fost vorba despre nici o ”teamă” a lui Victor Ponta de a-și asuma ”responsabilitatea” semnării, la Guvern, a contractului între Statul Român și firma în cauză, ci de ceva absolut planificat: un contract pe care l-ar fi semnat Guvernul cu </span>RMGC <span style="color: #cc0000;">nu ar fi putut fi pus în aplicare din pricina celor care își au proprietățile pe teritoriul care ar fi trebuit aruncat în aer. De aceea </span>RMGC/ Ponta <span style="color: #cc0000;">a căutat o soluționare ”legislativă”. </span></b><br />
<b style="font-size: x-large;"><span style="color: #cc0000;">Șmecheria sa de premier care nu se poate ”opune” proiectului dar care îl ”propune” spre a fi </span>”votat negativ” <span style="color: #cc0000;">de deputatul Ponta în Parlament e un fiasco jalnic. Ilegala și neconstituționala ”Delegare” a dreptului de expropriere de către Parlament și Guvernul condus de Victor Ponta către o ”terță persoană”, cazul </span>RMGC,<span style="color: #cc0000;"> constituie un act de cedare a drepturilor Statului asupra teritoriului național. Așa cum am mai atras atenția, este vorba de un rapt teritorial cedat </span>RMGC. <span style="color: #cc0000;">Cum se poate numi acest lucru altfel decât</span></b><span style="font-size: large;"> </span><b style="font-size: x-large;">ÎNALTĂ TRĂDARE? <span style="color: #cc0000;"> </span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000;"><span style="font-size: large;">Intenția ca intenția dar această intenție a fost </span><span style="font-size: x-large;">înfăptuită</span><span style="font-size: large;"> prin aprobarea dată de către primul ministru și de miniștrii semnatari ai documentului trimis la Parlament. </span></span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000;"><span style="font-size: large;">Dovada este însuși proiectul de lege aprobat de Guvern care conține nu mai puțin de 7 derogări ale unor legi în vigoare și 13 încălcări ale Constituției (printre care accesul liber la justiţie, protecţia mediului înconjurător, menţinerea echilibrului ecologic, dreptul la proprietate, procedura exproprierii şi despăgubirile acordate de stat proprietarilor, contrasemnarea actului normativ de unii miniştri, exploatarea resurselor naturale). </span></span></b><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<span style="font-size: x-large;"><b>SUBMINAREA ECONOMIEI NAȚIONALE</b></span><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<b style="font-size: x-large;"><span style="color: #cc0000;">În calitatea sa de premier, Victor Ponta avea datoria să își onoreze promisiunile electorale, să desecretizeze acordul cu </span>RMGC<span style="color: #cc0000;">, să inițieze o anchetă a acestui caz copleșitor și să accepte o dezbatere civică legată de înființarea unei Companii Naționale de exploatare a zăcămintelor din subsolul României. Prin acceptarea condițiilor penibile fixate în defavoarea Statului Român, prin încurajarea unei exploatări păguboase interesului național, prin felul în care forțează Constituția, Legile și Parlamentul pentru a legifera jaful României, Victor Ponta se face vinovat de</span></b><span style="font-size: large;"> </span><b style="font-size: x-large;">SUBMINAREA ECONOMIEI NAȚIONALE.</b><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<b style="font-size: xx-large;">SE IMPUN VOINȚA POPULARĂ ȘI REVENDICĂRILE EI:</b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: x-large;">respingerea proiectului de lege impus de Victor Ponta;</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: x-large;"> </span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: x-large;">interzicerea mineritului pe bază de cianură în România;</span></b><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: x-large;">respingerea urgentă a acordului de mediu de către Guvern;</span></b><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: x-large;">răspunderea în fața legii și demiterea lui Victor Ponta, Dan Șova, </span></b><b><span style="color: #cc0000; font-size: x-large;">Rovana Plumb, Daniel Barbu și Gheorghe Duțu, urmate de anchetarea fiecăruia dintre ei; </span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: x-large;"><br /></span></b>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: x-large;">înscrierea Roșiei Montane pe lista de așteptare pentru </span></b><b><span style="color: #cc0000; font-size: x-large;">includerea în patrimoniul UNESCO;</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: x-large;"><br /></span></b>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: x-large;">interzicerea explorării și exploatării gazelor de șist pe teritoriul României. </span></b>HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-54488135174745591072013-09-21T22:35:00.002-07:002013-09-21T22:35:59.677-07:00PONTA ESTE ȘOCAT DE AMPLOAREA MANIFESTAȚIILOR ÎMPOTRIVA PROIECTULUI SĂU NECONSTITUȚIONAL. DACIANA SE LEAGĂ.. <h1 class="titlu_stire fleft" style="font-family: Arial; line-height: 24px; margin: 0px; overflow: hidden;" title="Gh. Iancu: Proiectul Rosia Montana, vadit neconstitutional si ilegal Interviu">
<span style="color: red; font-size: x-large;">Gheorghe Iancu: Proiectul Rosia Montana</span></h1>
<div>
<span style="color: red; font-family: Arial; font-size: x-large; line-height: 24px;"><br /></span></div>
<div>
<span style="color: red; font-size: x-large;"> </span><span style="color: red; font-family: Arial; font-size: x-large; line-height: 24px;">vadit neconstitutional si ilegal </span></div>
<h1 class="titlu_stire fleft" style="font-family: Arial; line-height: 24px; margin: 0px; overflow: hidden;" title="Gh. Iancu: Proiectul Rosia Montana, vadit neconstitutional si ilegal Interviu">
<b style="font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;"><br /></b></h1>
<h1 class="titlu_stire fleft" style="font-family: Arial; line-height: 24px; margin: 0px; overflow: hidden;" title="Gh. Iancu: Proiectul Rosia Montana, vadit neconstitutional si ilegal Interviu">
<b style="font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;">Proiectul guvernului privind <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/rosia-montana/" style="color: #355183; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-decoration: none;" title="Rosia Montana">Rosia Montana</a> ar trebui retras pentru ca este vadit ilegal si neconstitutional, afirma profesorul de drept constitutional, <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/gheorghe-iancu/" style="color: #355183; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-decoration: none;" title="Gheorghe Iancu">Gheorghe Iancu</a>, fost avocat al poporului.</b></h1>
<div class="descriere_main" id="content_font_resizable" style="font-family: Arial; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;">
<br />Cea mai grava incalcare a Constitutiei consta in transferul unei atributii a statului catre o entitate privata in vederea exproprierii terenurilor necesare exploatarii miniere. Totodata este incalcata si legea de organizare a guvernului potrivit careia executivul este cel care aproba licentele, a explicat profesorul Iancu intr-un interviu acordat <b style="margin: 0px; padding: 0px;">Ziare.com</b>.<br /><br />Prof. Iancu apreciaza ca noua <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/politica/comisie/" style="color: #355183; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-decoration: none;" title="comisie">comisie</a> speciala constituita pentru Rosia Montana are ca singura menire ingroparea responsabilitatii guvernului: "Cand vrei sa ingropi o actiune, sa nu mai ai niciun fel de responsabilitate, transferi problema unei comisii. Si cu cat comisia e mai mare, e mai greu sa gasesti vinovatul, ca doar nu poti sa-i tragi la raspundere pe toti."<br /><br />Fostul avocat al poporului considera ca singura iesire din aceasta situatie este ca "guvernul sa inceapa sa guverneze sa isi asume responsabilitati".<br /><br /><b style="margin: 0px; padding: 0px;"><i>Este constitutional ceea ce vrea sa faca guvernul in chestiunea Rosia Montana?</i></b><br /><br /><b style="margin: 0px; padding: 0px;">Este vadit neconstitutional.</b> Prin acest <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/rosia-montana/proiect-stiri/" style="color: #355183; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-decoration: none;" title="proiect">proiect</a> de <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/politica/lege/" style="color: #355183; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-decoration: none;" title="lege">lege</a> guvernul incearca sa pacaleasca Parlamentul, daca nu cumva acesta se lasa pacalit, pentru a transfera unele atributii ale statului unei companii private, in vederea exproprierii terenurilor necesare exploatarii miniere.<br /><br />Nu ai voie sa faci o asemenea operatiune de trecere a atributiilor constitutionale ale statului catre o entitate privata. <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/ccr/" style="color: #355183; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-decoration: none;" title="CCR">CCR</a> s-a pronuntat deja cu privire la o lege care trecea unele atributii ale Ministerului Justitiei catre Camera de comert si industrie a Romaniei, in legatura cu incasarea si stabilirea unor taxe, si a stabilit ca asa ceva este neconstitutional.<br /><br />(In 10 decembrie 2009, Curtea Constitutionala a stabilit neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Legii camerelor de comert din Romania nr.335/2007 si a Legii nr.26/1990 privind registrul comertului, adoptata in noiembrie 2009 cu avizul negativ al ministerului Justitiei - n.red.).<br /><br />In al doilea rand, discutam despre un contract care este supus aprobarii legii. Chestiunea aceasta nu tine atat de mult de materia dreptului constitutional, e drept. S-au mai vazut asemenea acte juridice aprobate prin lege, recent chiar Memorandumul <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/rompetrol/" style="color: #355183; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-decoration: none;" title="Rompetrol">Rompetrol</a>. CCR a respins sesizarea in acest caz. Si acolo au existat vreo doua sau trei "gauri" neconstitutionale, dar, ma rog, aceasta a fost decizia Curtii.<br /><br /><b style="margin: 0px; padding: 0px;"><i>Dar poate un astfel de contract sa fie aprobat prin lege?</i></b><br /><br />Poate, pentru ca guvernul sa scape de raspundere. <b style="margin: 0px; padding: 0px;">Cand vrei sa ingropi o actiune, sa nu mai ai niciun fel de responsabilitate, transferi problema unei comisii.</b> Si cu cat comisia e mai mare, e mai greu sa gasesti vinovatul, ca doar nu poti sa-i tragi la raspundere pe toti.<br /><br /><b style="margin: 0px; padding: 0px;"><i>O comisie speciala a fost creata acum. Vedeti rostul acestei comisii?</i></b><br /><br />Da, dupa cum v-am spus, pentru pasarea responsabilitatii. Atributiile sunt ale cuiva si responsabilitatea este legata de acele atributii. <b style="margin: 0px; padding: 0px;">Orice om poate sa vada in legea de functionare si organizare a guvernului ca acelea sunt atributiile guvernului. Sigur, legea nu interzice ca el sa le transfere parlamentului. Comisia aceasta este o disipare de atributii si, implicit, de raspundere.</b><br /><br /><b style="margin: 0px; padding: 0px;"><i>Care ar fi fost calea fireasca?</i></b><br /><br />Licentele de exploatare sunt contracte, incheiate de <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/politica/guvern/" style="color: #355183; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-decoration: none;" title="guvern">guvern</a> cu un privat, aprobate prin hotarare de guvern. Punct. Asta e tot. Nu mai exista nicio alta aprobare. <b style="margin: 0px; padding: 0px;">Constitutia nu interzice ca Parlamentul sa aprobe asfel de contracte, dar este ilegal pentru legea spune clar ca guvernul aproba licentele.</b><br /><br /><b style="margin: 0px; padding: 0px;"><i>Unde este iesirea din acesta situatie, din acest cerc vicios?</i></b><br /><br /><b style="margin: 0px; padding: 0px;">Iesirea ar fi ca guvernul sa inceapa sa guverneze sa isi asume responsabilitati</b>. Dar atrag atentia guvernului ca exista un articol in Constitutie, 135, care vorbeste despre atributiile autoritatilor publice intr-un stat. Acolo este prevazuta obligativitatea guvernului de a actiona pentru protejarea mediului si mentinerea echilibrului ecologic.<br /><br />Asadar contractele, licentele trebuie corelate cu obligatiile rezultate din art 135. Si mai este un articol care prevede dreptul cetateanului la un mediu sanatos. <b style="margin: 0px; padding: 0px;">In raport cu aceste prevederi, guvernul nu si-a facut datoria.</b><br /><br /><b style="margin: 0px; padding: 0px;"><i>Ce ar trebui facut cu acest proiect de lege?</i></b><br /><br />Trebuie reluat si regandit cu mare atentie.<br /><br /><b style="margin: 0px; padding: 0px;"><i>Ar trebui respins prin vot sau retras?</i></b><br /><br />Este vorba tot de responsabilitate. Guvernul, in orgoliile sale, nu o sa vrea niciodata retragerea. Si atunci prefera respingerea de catre Parlament pentru a avea un argument in fata celor care doresc proiectul. <b style="margin: 0px; padding: 0px;">Guvernul e prins intre ciocan si nicovala si nu vrea sa scoata el castanele, impinge Parlamentul sa le scoata.</b><br /><br /><b style="margin: 0px; padding: 0px;"><i>Din punctul de vedere al constitutionalistului, cum se vede dualitatea lui <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/victor-ponta/" style="color: #355183; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-decoration: none;" title="Victor Ponta">Victor Ponta</a> - ca<a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/politica/premier/" style="color: #355183; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-decoration: none;" title="premier">premier</a> promoveaza proiectul, ca <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/politica/deputat/" style="color: #355183; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-decoration: none;" title="deputat">deputat</a> il respinge?</i></b><br /><br />Asta nu tine de dreptul constitutional, ci de cei 7 ani de acasa. Daca ai acceptat calitatea de premier, nu faci asa ceva. <b style="margin: 0px; padding: 0px;">Daca nu ai invatat ce trebuie in cei 7 ani si faci asa ceva, e posibil sa nu mai aiba oamenii incredere in tine si devii un dictator, apar germenii dictaturii.</b> Ori ai o solutie, ori alta. Nu conteaza cate calitati ai, esti un singur om, cu un cap si o gandire.<br /><br /><b style="margin: 0px; padding: 0px;"><i>Care credeti ca este marea miza de la Rosia Montana?</i></b><br /><br />Metalele grele, rare si scumpe care exista acolo, nu atat aurul. In special Wolframul, am inteles ca sunt 20 de g la tona de steril, ceea ce inseamna foarte mult la nivel mondial. Exista si Vanadiu.<b style="margin: 0px; padding: 0px;">Pentru asemenea metale redeventa e 0%. La aur, redeventa e 6%, dar aurul nu prea mai exista acolo.</b><br /><br /><b style="margin: 0px; padding: 0px;"><i>Adica acele metale grele sunt oferite gratis?</i></b><br /><br />Cam asa. In alte state se procedeaza asa: se exploateaza, compania isi recupereaza cheltuielile, iar din ceea ce ramane 80% trece la stat si 20% la companie. Si atunci sa ne miram ca la noi este o asemenea duplicitate?<br /><br /><b style="margin: 0px; padding: 0px;"><i>Suspectati un act de coruptie?</i></b><br /><br />Nu pot sa spun eu asa ceva. <b style="margin: 0px; padding: 0px;">Cred ca e vorba mai mult despre necunoastere, graba, ingamfare</b>. Daca e coruptie se va ocupa DNA. Dar mai e ceva. Tatal meu se trage din zona aceea. Eu ii cunosc pe acei oameni. <b style="margin: 0px; padding: 0px;">Sa nu se apuce nimeni sa privatizeze motii, ca nu stiu ce se va intampla</b>. Sunt oameni linistiti pana cand sunt deranjati in treburile lor. Sunt oameni care merg pe o singura cale, pe calea lor.<br /><br /><b style="margin: 0px; padding: 0px;"><i>Dar pare ca localnicii sustin exploatarea</i></b><br /><br />Faptul ca apar pe la televizor tot felul de oameni cu sindicate facute pe picior nu inseamna nimic.<b style="margin: 0px; padding: 0px;">Nimeni nu spune ca la Rosia Montana nu trebuie facut nimic, ca nu trebuie realizate locuri de munca pentru oamenii aceia, dar nu in halul acesta, adica neconstitutional si fara protejarea echilibrului ecologic.</b><br /><br />Sa se faca ceea ce scrie in Constitutie. Hai sa retragem aceasta lege vadit neconstitutionala si sa ne consultam cu specialistii. Dar stiti care e tristetea? <b style="margin: 0px; padding: 0px;">La guvern si la <a class="user_liveshow_homepage" href="http://www.ziare.com/politica/parlament/" style="color: #355183; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-decoration: none;" title="parlament">parlament</a> nu prea mai exista specialisti adevarati. Acolo sunt mai mult cei care au lipit afise si s-au remarcat in alegeri.</b></div>
HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-88908961801758609892013-09-18T07:34:00.000-07:002013-09-18T07:34:42.160-07:00DECLARAȚIA BISERICILOR MAGHIARE ÎN LEGĂTURĂ CU PROIECTUL MINIER GOLD CORPORATION DE LA ROȘIA MONTANĂ<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Bisericile istorice din Transilvania sunt puternic împotriva punerii în aplicare a proiectului minier "Roșia Montană Gold Corporation" susținut de Guvernul din România și împotriva proiectului de lege care ar permite punerea în aplicare a acestui proiect minier cu încălcarea legislației în vigoare și a prezentei Constituții. </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Poziția comună a bisericilor noastre este aceeași cu cea exprimată cu zece ani în urmă. Mediul natural al lui Dumnezeu, patrimoniul creat, construit şi cultural al Pământului dăruit oamenilor au fost create pentru fiecare dintre fiii oamenilor. Este de datoria noastră de a apăra toate aceste valori de orice impact direct pentru mai multe secole. În plus, biserici, cimitire și alte construcții din patrimoniul local sunt proprietatea bisericilor. </b></span><b style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: x-large;">Dorim să se renunțe la acest proiect iar noi nu vom accepta o schimbare forțată a locației lor. Constituţia României prevede dreptul la un mediu sănătos şi natural, precum şi taxa de cetăţeni şi instituţii cu privire la protecţia mediului. Inviolabilitatea drepturilor de proprietate privată și libera alegere de reședință este, de asemenea, asigurată.</b><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>În plus, facem trimitere la angajamentul clar al Parlamentului European din 2010, de a interzice la nivel european tehnologiile de exploatare minieră cianurifere (ciántechnológiás).</b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Pe baza celor de mai sus, suntem șocați de faptul că Guvernul de România a aprobat și prezentat Parlamentului un proiect de lege pentru a promova deschiderea unei exploatări cu tehnologie pe bază de cianură. Avem obiecții împotriva adoptării ilegale a proiectului de lege și punerii lui în aplicare deoarece, astfel, se va ajunge la distrugerea naturii, se va încălca proprietatea privată și distrugerea rezistenței culturale.</b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Facem apel la guvern să retragă iniţiativă! Dacă acest lucru nu se întâmplă, apoi invităm membrii Parlamentului României ca, la votul decisiv, să respingă acest proiect de lege. </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>În formularea protestului, suntem conștienți de faptul că demararea proiectului minier va lăsa mulți rezidenți și persoane dezavantajate social. Prin urmare, facem apel la Guvernul României pentru a lua măsurile de combatere a șomajului și a altor probleme sociale în zonă.</b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Dumnezeu ne-a lăsat mediul înconjurător şi viitorul nostru; stă în dreptul oamenilor să își schimbe gândurile rele și să le vină mintea la cap!</b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Transilvania, 16 septembrie 2013 </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Arhiepiscopul Jakubinyi György, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia </b></span><br />
<b style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: x-large;"><br /></b>
<b style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: x-large;">Episcopul Kató Béla al Bisericii Reformate din Transilvania</b><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Episcopul Bálint Benczédi Ferenc al Bisericii Unitariene din Ungaria</b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Episcopul Csűry István al Eparhiei Bisericii Reformate Királyhágómellék</b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Episcopul Schönberger Jenő, Episcopia Romano-Catolică de Satu Mare</b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Episcopul Böcskei Lászlo - Episcopia Catolică de Nagyváradi </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Episcopul Adorjáni Dezső Zoltán, al Bisericii Evanghelice Luterane din România</b></span><br />
<a href="https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=8&cad=rja&ved=0CFIQFjAH&url=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Ferdely.ma&ei=oLU5UvjPF8zQsgarnYDQAw&usg=AFQjCNFtQpvgK_moUwGhaGMJX0v3y4Kpkw&sig2=VG5IHH07_ikfCizb9eV4dA&bvm=bv.52288139,d.Yms" style="color: #660099; cursor: pointer; white-space: nowrap;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: x-large;"><span style="font-weight: bold;">Erdély</span>.<span style="font-weight: bold;">ma</span></span></a><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><a href="http://erdely.ma/dokumentum.php?id=149533&cim=egyhazkozi_nyilatkozat_a_verespataki_banyaprojekttel_kapcsolatban" target="_blank">http://erdely.ma/dokumentum.php?id=149533&cim=egyhazkozi_nyilatkozat_a_verespataki_banyaprojekttel_kapcsolatban</a></b></span><br />
<b><span style="font-size: x-large;"><br /></span></b>
<b><span style="font-size: x-large;"><a class="cim" href="http://erdely.ma/dokumentum.php?id=149533&cim=egyhazkozi_nyilatkozat_a_verespataki_banyaprojekttel_kapcsolatban" style="background-color: white; color: #b40000; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; margin: 0px; padding: 0px; text-decoration: none;">Egyházközi nyilatkozat a verespataki bányaprojekttel kapcsolatban</a></span></b><br />
<span style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">Erdélyi magyar történelmi egyházaink határozottan ellenzik a „Roșia Montană Gold Corporation” verespataki bányaprojektjét és Románia kormányának célirányos törvénytervezetét, amely az alkotmány és a hatályos jogszabályok ellenében lehetővé tenné ennek megvalósítását.</span><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><span style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">Egyházaink közös elvi álláspontját tíz évvel ezelőtt kifejeztük és azt változatlanul fenntartjuk. Természeti környezetünket Isten teremtette, épített és másfajta kulturális örökségünket a környéken élő mindenkori emberek hozták létre utódaik számára. Mindezen értékeket kötelességünk megvédeni bármilyen közvetlen rombolástól és évszázadokra kiható veszélyforrástól. Ráadásul templomaink, temetőink és más helybeli örökségeink egyházaink tulajdonát képezik, amelyekről nem kívánunk lemondani, ugyanakkor eredeti állaguk és helyszínük erőszakos megváltoztatását sem tudjuk elfogadni.</span><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><span style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">Románia alkotmánya előírja az egészséges és természetes környezethez való jogot, valamint az állampolgárok és az intézmények kötelességét környezetünk védelmét illetően. A magántulajdonhoz való jog sérthetetlenségét és a lakhely szabad megválasztásának lehetőségét szintén az alkotmány biztosítja. Mindezek mellett 2010-ben az Európai Parlament is egyértelműen állást foglalt a ciántechnológiás bányászat európai szintű tiltása érdekében.</span><br />
<span style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">A fentiek alapján megdöbbenve vettük tudomásul, hogy Románia kormánya a közelmúltban jóváhagyta és a parlament elé terjesztette a bányanyitást elősegítő törvény tervezetét. Tiltakozunk a természetrombolás, a magántulajdon megsértése, a kulturális értékek rombolása ellen, ami a jogszerűtlen törvénytervezet elfogadásával és végrehajtásával bekövetkezne. Felszólítjuk a kormányt, hogy vonja vissza a kifogásolt kezdeményezését! Amennyiben erre nem kerül sor, akkor felkérjük Románia parlamentjének tagjait, hogy az ügydöntő szavazáskor utasítsák el ezt a törvénytervezetet.</span><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><span style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">Tiltakozásunk megfogalmazásakor tisztában vagyunk azzal, hogy a bányaprojekt beindításához sok helyben lakó, szociálisan hátrányos helyzetű embertársunk fűzött fokozott reménységet, ezért felszólítjuk Románia kormányát, hogy foganatosítson célirányos intézkedéseket a környék munkanélküliségének és más szociális problémáinak megoldására.</span><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><span style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">Isten óvja környezetünket és jövőnket; bírja jobb belátásra az ezeket veszélyeztető emberi tényezőket!</span><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><span style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">Erdély-szerte, 2013. szeptember 16.</span><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><b style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">Jakubinyi György</b><span style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">, a Gyulafehérvári Római Katolikus Főegyházmegye érseke</span><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><b style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">Kató Béla</b><span style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">, az Erdélyi Református Egyházkerület püspöke</span><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><b style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">Bálint Benczédi Ferenc</b><span style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">, a Magyar Unitárius Egyház püspöke</span><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><b style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">Csűry István</b><span style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">, a Királyhágómelléki Református Egyházkerület püspöke</span><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><b style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">Schönberger Jenő</b><span style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">, a Szatmári Római Katolikus Egyházmegye püspöke</span><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><b style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">Böcskei László</b><span style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">, a Nagyváradi Római Katolikus Egyházmegye püspöke</span><br style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;" /><b style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">Adorjáni Dezső Zoltán</b><span style="background-color: white; color: #294456; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px;">, a Romániai Evangélikus–Lutheránus Egyház püspöke</span>HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-64592309751485040662013-09-17T01:33:00.001-07:002013-09-17T01:33:10.767-07:00VICTORIȚA PONTA, ACEASTĂ PICĂTURĂ DE NEANT ȘI FILIPINEZA EI, DANA ȘOVA<span style="color: #cc0000;">”<b style="font-size: x-large;">Minerii” de la Roșia Montană au ieșit la suprafață, Victor Ponta și Dan Șova se ascund în subterane de frica mulțimilor. Nu va dura mult și cele două cârtițe vor trebui să iasă la suprafață, ”salvate” de RMGC și transferate din România la Tel Aviv Assuta Hospital - Facultatea de Medicină - unde li se va face, în premieră mondială, sub atenta supraveghere a camerelor de luat vederi ale principalelor televiziuni din întreaga lume, un transfer de testicule. Operația va fi scurtă și se așteaptă ca Dan Șova să rămână puțin răgușit. În ceea ce îl privește pe pacientul național Victor Ponta, acesta ar putea rămâne, în urma operației, cu un accent ușor filipinez. Este de așteptat ca Vienna Philharmonic Orchestra să fie interesată de sopranul Victorița Ponta și de mezzosopranul Dana Șova. Dar la fel de interesate de prestațiile ”CEI DOI INTERPRETE” sunt și cei din structura RMGC... </b></span>HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-27547789513565311722013-09-12T19:40:00.001-07:002013-09-13T06:12:05.563-07:00LUI VICTOR PONTA TREBUIE SĂ I SE CEARĂ DEMISIA!<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>În ciuda faptului că, la Parlament, comisiile au respins proiectul de aprobare a exploatării RMGC, Victor Ponta exercită presiuni pentru ca acest proiect (”la care ține foarte tare” - conform declarației partenerului său de coaliție, Crin Antonescu) să fie validat, împotriva rațiunii și împotriva voinței populare. De altfel, Victor Ponta a avut, și manifestă în continuare, un comportament ciudat, schizoid, dar insistent, de promovare și de validare a proiectului RMGC, manifestând o batjocură de nedescris la adresa Instituțiilor sacre ale Culturii Naționale (Biserica și Academia), față de cercetători și oameni de știință ai Institutelor abilitate, față de opinia publică românească și străină, trezind uriașe suspiciuni de corupție. </b></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Comportamentul lui Victor Ponta a devenit autarhic, absolutist și dictatorial, încercând, prin orice mijloace, acapararea deciziei într-un chip totalitar, astfel încât să poarte acțiuni anticonstituționale, să atenteze la integritatea teritoriului național, prin cedarea unui rapt teritorial unei companii private care funcționează în România ilegal și abuziv. În loc să dispună o anchetă asupra activităților acestei companii, în calitate de prim-ministru, Victor Ponta acționează în sensul afirmării intereselor oculte ale companiei, menținând secrete documentele care au legătură cu raportul dintre statul român și activitățile ei. Victor Ponta încalcă legile țării și se plasează într-un cadru anticonstituțional și antinațional în vederea săvârșirii unor acte de subminare a economiei naționale. </b></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Victor Ponta, în calitate de premier, a determinat Guvernul să dea undă verde proiectului RMGC, în ciuda multitudinii de ilegalități care caracterizează existența și funcționarea acestei firme.</b></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Lui Victor Ponta trebuie, imperios, să i se ceară demisia!</b></span><br />
<div>
<br /></div>
<div>
<div>
<b>"Institutul Geologic al României, institutut național de cercetare-dezvoltare în domeniul geologiei, geofizicii, geochimiei și teledetecției, iși reiterează poziția cu privire la necesitatea continuării demersurilor pentru relansarea mineritului in România. În paralel IGR, prin rezoluția adoptată de Consiliul Științific, for de referință în domeniu, își menține poziția cu privire la proiectul Roșia Montană, care, în etapa actuală, nu întrunește condițiile pentru acordarea avizului de mediu.</b></div>
<div>
<b>Institutul Geologic al României, prin specialiștii săi, își exprimă disponibiliatatea de a contribui prin studii la fundamentarea corectă a oricaror decizii pe care Parlamentul și Guvernul României le pot lua cu privire la proiectul Rosia Montană ca și la alte proiecte din domeniul resurselor minerale". </b></div>
<div>
<b>”Exploatarea resurselor nu trebuie să se facă cu orice preț. Ca cetățean responsabil și informat, nu aș sacrifica în nici un caz patrimoniul cultural în favoarea proiectului. O exploatare cu ignorarea intereselor cultural-istorice, de mediu sau sociale, este de neimaginat, iar România este semnatara unor acorduri specifice la nivel european și mondial, care trebuie respectate.” Dr.Ștefan Marincea-Director General al IGR</b></div>
</div>
<div>
<a href="http://www.realitatea.net/institutul-geologic-al-romaniei-exploatarea-de-la-rosia-montana-nu-intruneste-conditiile-de-mediu_1268384.html#ixzz2eiTs9D4V" target="_blank">http://www.realitatea.net/institutul-geologic-al-romaniei-exploatarea-de-la-rosia-montana-nu-intruneste-conditiile-de-mediu_1268384.html#ixzz2eiTs9D4V</a></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b>Președintele PDL, Vasile Blaga, a declarat că revenirea proiectului privind Roșia Montană în comisia mixtă a Parlamentului nu este decât încă o dovadă a incompetenței guvernului condus de Victor Ponta, întrucât cele mai importante comisii parlamentare au respins deja legea. </b></div>
<div>
<a href="http://www.ziare.com/vasile-blaga/stiri-vasile-blaga/rus-parlamentul-sa-se-pronunte-pe-rosia-montana-blaga-usl-a-respins-proiectul-deja-in-comisii-1256633">http://www.ziare.com/vasile-blaga/stiri-vasile-blaga/rus-parlamentul-sa-se-pronunte-pe-rosia-montana-blaga-usl-a-respins-proiectul-deja-in-comisii-1256633</a></div>
HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-47622607381505430182013-09-12T07:22:00.002-07:002013-09-12T07:22:59.560-07:00Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice: 24 argumente ‘contra' proiectului Roşia Montană. Niciun argument ‘pentru'.<br />
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Comunicatul cadrelor didactice din Academia de Studii Economice București reiterează atitudinile manifestate și anterior, încă din 2002, împotriva proiectului RMGC. Acest ultim comunicat este intitulat ”24 argumente ‘contra' proiectului Roşia Montană. Nici un argument ‘pentru'.” - și demonstrează științific barbaria și prostia guvernanților care își doresc și avizează proiectul. </b></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTukE5e4DNUYcRbWJCRbj62lCAj5wCQ2nWciF6a_Y2V6EdLh0LJC12N5ecrdVWuKWFneHRbBZkmABM7UXk9eIXn9ykOeWZQP2a9eb_jB6RZjfrRJsSeAyickAoALgBD-r2MJ9bfPl-fho/s1600/JOS+MASCA+PONTA.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTukE5e4DNUYcRbWJCRbj62lCAj5wCQ2nWciF6a_Y2V6EdLh0LJC12N5ecrdVWuKWFneHRbBZkmABM7UXk9eIXn9ykOeWZQP2a9eb_jB6RZjfrRJsSeAyickAoALgBD-r2MJ9bfPl-fho/s400/JOS+MASCA+PONTA.jpg" width="265" /></a></div>
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Hilar este că Ponta se uită la Șova, ca în oglindă, și îi face declarații de inteligență. Doi proști ajunși stau în fruntea țării și iau decizii și hotărăsc asupra vieților și destinelor oamenilor. Doi proști, doi proști. Dar ei sunt proștii supremi. În jurul lor sunt alți proști, proști care aplaudă și se împopoțonează cu prostovănii. Unul dintre ei exultă: ”Am înfrânt!” - acesta se numește PROSTĂNACUL și se constituie ca izvor de drept pentru funcțiunile Prostalăilor conducerii superioare de partid și de stat. </b></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Au pus mâna pe Putere: proști, prostovani și prostănaci, prostalăi și ciocoflenderi... și acum sunt la festinul cerșetorilor (ca în filmul lui Buñuel, ”Viridiana”): moace și tâmpi cu sticlele de cianură pe mese și cu ochii migdalați! Prostime manelizată, turmentată cu cianurită - cufurită...</b></span><br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnRL0fb0fHWEbaXoVnoqkd7vBdpJk3E4XFlCTmZuSNVVLYjjBruYE2KkrkvulPuliWpz14hSydm7If7nBsBigmfVPpep9hfrQyDSOMUxProqnt8hF4JIILVN1M-349jKABQ88ZN1TLyTE/s1600/guvernul+tradarii.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnRL0fb0fHWEbaXoVnoqkd7vBdpJk3E4XFlCTmZuSNVVLYjjBruYE2KkrkvulPuliWpz14hSydm7If7nBsBigmfVPpep9hfrQyDSOMUxProqnt8hF4JIILVN1M-349jKABQ88ZN1TLyTE/s320/guvernul+tradarii.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Adăugaţi o legendă</td></tr>
</tbody></table>
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Stau ca hâzii, tălâmbi și nu le vine să creadă, nu... și au așa un fel de mahmureală cianurată și au aere de cianurabili... și se hlizesc și se lustruiesc unul pe celălalt... și molfăie și adulmecă gălbejeala auriferă și stau ca somnambulii pe etajere, ca niște mocofani blegiți de inutilitatea nimicurilor lor stupide. </b></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Stau ca proștii ... ce să facă? răspunde câte unul la un celular roz, de damă, roz ca bijuteria de pisică... </b></span><br />
<span style="font-size: large;"><span style="color: #cc0000;"><b>Trece soarele pe cer, prostul suprem primește de la Șova răvașe. </b></span></span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="font-size: large;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5BpYrQatQHEjtBg2v6Q129j27EK41ZKHZhVWcWFpWFfUcvqYoIIPfFdwDIeARzeTFCUKAXrnr0lSTzzHWqMj-rdvP1EOM3V96Vmda2y4yOd71k0XRUmVijPrMPKv75LyyA0EtCKu1uIs/s1600/PONTAUR.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5BpYrQatQHEjtBg2v6Q129j27EK41ZKHZhVWcWFpWFfUcvqYoIIPfFdwDIeARzeTFCUKAXrnr0lSTzzHWqMj-rdvP1EOM3V96Vmda2y4yOd71k0XRUmVijPrMPKv75LyyA0EtCKu1uIs/s320/PONTAUR.jpg" width="320" /></a></span></div>
<span style="font-size: large;"><span style="color: #cc0000;"><b>Ponta e doctor și se holbează la răvașe până când Dan Șova face pipi pe el. De ce face pipi pe el? - îl întreabă Victor Ponta pe inteligentu'... dar Șova nu poate decât să exclame de plăcere... face pipi cu acid cianhidric și are un fel de orgasme cianhidrice... și se transfigurează. Și Ponta rămâne uimit și vrea să facă și el pișu pe el... și să delireze și să se ducă trilu liru în Parlament cu deliru'... </b></span></span><br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjk5rcymJ7QX_Antot_9UqjE9XahNj4gxr8aRjTLyB4ZIFvPC3L0ERf9b0ANv4r1_f5t9mTVbvAPEx5h1ashL1twLZCfQeEd-x0U6Zix4iSEWMZ3Tmnbg9JfUMufy5osTcWiANaxkexLmw/s1600/sova.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="236" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjk5rcymJ7QX_Antot_9UqjE9XahNj4gxr8aRjTLyB4ZIFvPC3L0ERf9b0ANv4r1_f5t9mTVbvAPEx5h1ashL1twLZCfQeEd-x0U6Zix4iSEWMZ3Tmnbg9JfUMufy5osTcWiANaxkexLmw/s320/sova.jpg" width="320" /></a><span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Stau ca proștii în fața blocului și fumează din pastilele cu cianură... bagă Ponta în gură tot ce prinde, tot ce găsește pe jos, tot ce apucă. Ponta bagă în gură toate prostiile, toți scuipații, toate flegmele, dar nu lui i se face rău ci lui Șova care vomează de i se întorc ficații în gură... îi apare splina pe vârful limbii, între buze dar și-o suge repede, singur, ca la Yoga, cum și-o sug ăia ai lui Bivolaru' ca pe un mentosan. Ponta bea flegme cu nesațiu... cum Bivolaru' limonada... îi scârțâie ochii lui Ponta... Șova stă turtit în banca lui, trist și gălbejit cam cum era Ponta în vremurile lui bune.</b></span><br />
<br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><span style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"><b>Public aici </b></span></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><span style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"><b>Comunicatul</b></span></span><br />
<strong style="border: 0px; color: red; font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: x-large; margin: 0px; padding: 0px;">Grupului pentru Salvarea Roşiei Montane </strong><strong style="border: 0px; color: red; font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: x-large; margin: 0px; padding: 0px;">din Academia de Studii Economice București</strong><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><span style="background-color: white;">Prof.dr. Afrodita Iorgulescu</span><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" /><span style="background-color: white;">Prof.dr. Alexandru Isaic-Maniu</span></b></span><br />
<h1 style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"><span style="color: red; font-size: x-large;">24 argumente ‘contra' proiectului Roşia Montană. Niciun argument ‘pentru'.</span></strong></h1>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8ncsyzuGCS5GT1_5hNSceGgDvhABgRnwHesr048zheh-S7TjFTXonTJII-WPpsPde7OTAv8honN_04GV8-8qDGtxlyLo2r5OtkP9XJe6uw6Q6avm5JyCithAjYziKxJZEwlWb1Cp_KzI/s1600/revolution.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="242" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8ncsyzuGCS5GT1_5hNSceGgDvhABgRnwHesr048zheh-S7TjFTXonTJII-WPpsPde7OTAv8honN_04GV8-8qDGtxlyLo2r5OtkP9XJe6uw6Q6avm5JyCithAjYziKxJZEwlWb1Cp_KzI/s320/revolution.jpg" width="320" /></a></div>
<span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">Cadrele didactice din Academia de Studii Economice îşi menţin opoziţia exprimată şi anterior cu diferite ocazii, încă din 2002, faţă de proiectul companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC pe scurt):</span><strong style="border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;">Proiectul minier Roşia Montană este nefezabil, imoral şi trenează de prea mult timp, blocând alte iniţiative economice în zonă. Pentru 216 locuri de muncă în medie pe an şi câteva zeci de milioane de dolari pe an, nu merită să distrugem durabil zona.</strong><br />
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
Proiectul se prezintă astfel, conform RPP (Raportul de Prezentare a Proiectului, rezentat in dec. 2004): perimetrul licenţei de exploatare este de 2388 ha (pag. 9); se vorbeşte de 218 milioane tone total minereu măcinat în cei 1+17 ani de viaţă a minei, de 261 milioane tone de steril în cei 1+17 ani, se vor prelucra (măcina) 13 milioane tone minereu în medie pe an, cu un conţinut de aproximativ 1,52 grame aur/tonă şi 7,47 grame argint/tonă. Proiectul va afecta 4 munţi: Cetate şi Cârnic în primii 7 ani, apoi şi Orlea şi Jig; carierele se vor extinde la adâncimi cuprinse între 220 şi 260 metri sub nivelul topografic actual; reziduurile obţinute din prelucrarea minereului vor forma un iaz de decantare cu suprafaţa de 299,8 ha, care va avea un baraj de 185 m înălţime la 2 km de oraşul Abrud, în locul actualului sat Corna. Se prevede posibilitatea ca o eventuală carieră la Bucium să aducă reziduurile tot în acest iaz de decantare. Proiectul, a cărui zonă industrială are suprafaţa totală de: 1376,17 ha , în Certificatul de urbanism nr. 68/20.08.2004 şi 1346,2 ha ( la pagina 21 in RPP), va afecta 4 sate din cele 16 câte are comuna Roşia Montană, cel mai afectat fiind satul Roşia Montană. Proiectul va afecta 960 familii (adică 2064 persoane) din cele 1362 familii (reprezentând 3865 persoane) câte erau în 2002 în comuna Roşia Montană (şi ne plângem de depopularea Munţilor Apuseni, n.a.); până în prezent (2010) au fost cumpărate de către RMGC 77% din proprietăţile care cad în zona Proiectului. Este prevazută în Proiect o zonă protejată, care va fi în jurul centrului istoric, şi va cuprinde 140 case (din care 33 sunt monumente istorice). 9 case monument istoric ar trebui declasificate, câteva biserici şi cimitire ar trebui mutate. Proiectul va afecta importante ecosisteme terestre şi acvatice. Principalele probleme vor fi zgomotul si vibraţiile produse de puşcări şi de operarea celor maxim 23 camioane de transport rocă şi minereu de 150 tone (la vechea exploatare aveau 15 tone). Instalaţiile vor lucra 365 zile pe an, 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Graficul proiectului ar fi: Perioada de construcţie (2-3 ani), Perioada de exploatare de 17 ani, Perioada de închidere a activităţilor miniere (2 ani).</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_CI9pnGFSzlYp373UIkqvdNLuUjrC4Qbjo3XKZ31yfXLnfry__KN7uwfTe980ZCz5L3QSsxsTStXZeogx_qyTXnU0F5f0YrWTOmI7WF_jc5eWv8DBLUTzl2EecVIEJsXN0ZthNyY3TrY/s1600/a.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_CI9pnGFSzlYp373UIkqvdNLuUjrC4Qbjo3XKZ31yfXLnfry__KN7uwfTe980ZCz5L3QSsxsTStXZeogx_qyTXnU0F5f0YrWTOmI7WF_jc5eWv8DBLUTzl2EecVIEJsXN0ZthNyY3TrY/s320/a.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
Am văzut că în Programul de Guvernare 2009-2012 - cap. 17 " Energie şi Resurse Minerale", la sfârşit, scrie: „Realizarea unei strategii naţionale pentru valorificarea<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />resurselor minerale non-energetice şi reevaluarea proiectului Roşia-Montană".</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
Noi am reevaluat, cu obiectivitatea meseriei, proiectul Roşia Montană şi nu am găsit niciun argument ‘pentru' proiect, doar argumente 'contra'; contra proiectului şi contra oficialităţilor de la diferite nivele care au avizat cu superficialitate şi inconştienţă vinovată dezvoltarea acestui proiect în timp, sfidând legile ţării, specialiştii, populaţia locală, opinia publică. Le prezentăm în continuare.</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">1) Asocierea dintre Minvest, care a exploatat falimentar la Roşia Montană, şi Gabriel, o companie obscură, fără experienţă în minerit, creată special pentru România, care nici nu are ca obiect în profilul său exploatarea, este un prim argument contra proiectului RMGC (Proiectul, pe scurt).</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Compania Gabriel Resources Ltd., Gabriel pe scurt, înfiinţată în 1996, este o companie de "explorare şi dezvoltare", nu de operare ( adică de exploatare), care a făcut explorări doar în România. Asocierea cu Minvest (statul român) în 1997 în compania mixtă RMGC (în final, Gabriel 80%, Minvest 19,3 %), i-a permis obţinerea licenţei de exploatare nr. 47, fără a trece prin concurs public de ofertă.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Această asociere ridică multe semne de întrebare şi ar trebui investigată de organele abilitate. Această asociere explică totul în povestea Proiectului.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Să amintim că Normele privind aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, la Art. 58 şi Art. 62 alin. (1) prevăd evaluarea capacităţii financiare şi a capacităţii tehnice a ofertantului. Evaluarea capacităţii financiare are în vedere bonitatea financiară, sub aspectul indicatorilor privind lichiditatea globală, solvabilitatea patrimonială, rata profitului brut şi rentabilitatea financiară. Evaluarea capacităţii tehnice are în vedere dotarea tehnică, sub aspectul utilajelor şi al personalului de specialitate, specifice activităţii miniere, şi experienţa acestuia în desfăşurarea de asemenea activităţi . Ce capacitate financiară şi tehnică avea Gabriel de a fost invitată la asociere?</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
Istoria lui Gabriel (din Rapoartele sale anuale):<span style="background-color: transparent;"> </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjxuhrHSrpaJD6frypIPpvAQF4g99VPScKlnNzZi8I82rthwPSZ0bxdbk9h2TbjWTWruSvjuL_zPU6EQ0_NIa5LPpl-Qzt0NkXDPM4vVqE2OyBd6aJjn8I4AijD95RUvi46fb27jqEuGzU/s1600/rosia-montana-cristi-vasile2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjxuhrHSrpaJD6frypIPpvAQF4g99VPScKlnNzZi8I82rthwPSZ0bxdbk9h2TbjWTWruSvjuL_zPU6EQ0_NIa5LPpl-Qzt0NkXDPM4vVqE2OyBd6aJjn8I4AijD95RUvi46fb27jqEuGzU/s640/rosia-montana-cristi-vasile2.jpg" width="360" /></a></div>
<blockquote style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px 0px 0px 20px; padding: 0px;">
- La data de<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"> 4 septembrie 1995</strong> a fost semnat un contract de cooperare între Regia Autonomă a Cuprului Deva (actuala Companie Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest" - S.A. , Minvest in continuare) şi Gabriel - pe atunci Starx Resources Ltd. (?) - pentru explorări în iazul de decantare de lângă Gura Roşiei.<br />- Pe<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"> 28 mai 199</strong><strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">6</strong>, compania Starx Resources Ltd., reactivată, încorporează compania Gabriel Resources Limited („Gabriel Jersey") ; compania părinte, Starx Resources Ltd., a fost rebotezată „Gabriel Resources Ltd." („Gabriel") - simbol GBU pe bursa din Vancouver; preşedinte al Gabriel este Vasile Frank Timiş.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Pe 17 dec. 1996, Gabriel intră într-o înţelegere cu Gabriel Jersey. La adunarea generală extraordinară din 27 martie 1997, Gabriel a obţinut acordul acţionarilor pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Pe 11 aprilie 1997, Gabriel a scos 15.000.000 acţiuni pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Ca rezultat, acţionarii lui Gabriel Jersey care şi-au vândut acţiunile au devenit acţionarii majoritari ai lui Gabriel. Aceasta tranzacţie, prin care controlul companiei părinte (Gabriel) trece la acţionarii subsidiarei (Gabriel Jersey) este contabilizată ca o preluare inversă (reverse takeover).<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- Pe<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"> 7 iunie 1997</strong>, Gabriel a intrat, prin subsidiara Gabriel Jersey, într-un Contract de încorporare şi Articol de Asociere cu Regia Autonomă a Cuprului Deva („Regia Deva") şi trei acţionari minoritari: CARTEL BAU - S.A., FORICON - S.A., COMAT TRADING - S.A., care au dus la formarea companiei mixte Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold") (actuala <span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span> Montana Gold Corporation - RMGC); proprietăţile incluse în înţelegerea „Romanian Properties" sunt Roşia Montana şi Bucium. Gabriel a contribuit cu US$ 357.000 pentru capitalizarea initială a lui Euro Gold. În ACTUL ADITIONAL Nr. 3/1998 al Euro Gold , se scrie: „ Regia se obligă, conform Legii Minelor, să obţină licenţele de explorare şi exploatare pentru perimetrele care fac obiectul acestei societăţi. Regia se obligă să transfere societăţii aceste licenţe de explorare, dezvoltare şi exploatare în termen de 7 zile lucrătoare de la obţinerea lor" (Mon. Of. Partea a IV-a, Nr. 3290/1998).<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- Pe<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"> 26 iulie 1997</strong>, s-a format Deva Gold S.A., printr-un Contract de Încorporare şi Articole de Asociere între Castle Europa Ltd. (acţionar principal Vasile Frank Timiş) (60%), Regia Deva (38,5%) şi aceleaşi trei companii miniere controlate de stat (?) CARTEL BAU - S.A., FORICON - S.A., COMAT TRADING - S.A. (1,5%) (proprietăţile incluse în înţelegere sunt Certej-Săcărâmb şi Zlatna-Hanes - n.a.). "Regia este de acord ca, în conformitate cu prevederile Legii minelor (care nu apăruse încă la data aceea -n.a.), să transfere societăţii licenţele de explorare (exploatare) pentru perimetre pe care societatea le consideră necesare pentru dezvoltarea proiectului, perimetre arătate în preambulul contractului, cât mai repede cu putinţă, în termenul prevăzut de lege." (Mon. Of. Partea a IV-a, Nr. 3339/1998).<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- Pe<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"> 8 dec. 1997</strong>, Gabriel a făcut o înţelegere cu acţionarii lui Castle Europa Ltd. (the „Castle Europa Agreement") să achiziţioneze tot capitalul lui Castle Europa pentru 5 milioane acţiuni şi o plată totală de US$425.000. Castle Europa este o companie privată cu 3 acţionari. Tranzacţia este de tipul „related party transaction", deoarece Preşedintele lui Gabriel (Frank Timiş n.a.) este acţionar principal al Castle Europa. Conform cu „Castle Europa Agreement", Gabriel va împrumuta Castle Europa Ltd. cu US$ 355.000, pentru ca aceasta să-şi plătească contribuţia sa de capital pentru cei 60% în Deva Gold.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- În<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"> 26 martie 1998</strong>, Gabriel a achiziţionat Castle Europa S.A., adăugând astfel alte două proprietăţi în România. Gabriel are deci 4 proiecte în România, toate în patrulaterul de aur: Roşia Montană, Bucium, Certej-Săcărâmb, Zlatna-Hanes. Activităţile lui Gabriel au loc în două companii mixte cu Regia Deva: Euro Gold Resources S.A. şi Deva Gold S.A. Prin subsidiarele sale, Gabriel Resources (Jersey) Limited, Gabriel deţine 65% din Euro Gold, care a fost stabilit cu focus pe Roşia Montană şi Bucium, iar prin Castle Europa Ltd., Gabriel deţine 60% din Deva Gold, care a fost stabilit cu focus pe Certej-Săcărâmb şi Zlatna-Hanes.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- Pe<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"> 16 martie 1998</strong> este publicată Legea Minelor nr. 61, care spune printre altele: „Explorarea se realizează pe baza unei licenţe exclusive..."(Art. 9(1), „Licenţa de explorare se acordă pentru o durată de maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult 3 ani..." (Art. 9 (3)), „Exploatarea minieră se realizează pe baza unei licenţe exclusive ..." (Art. 10 (1)), „Licenţa de exploatare se acordă pentru maximum 20 ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani." (Art. 10 (4)), „Prevederile licenţei ramân valabile pe toată durata acesteia" (Art. 11 (2)), „ În limitele unui perimetru de exploatare autoritatea competentă poate acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenţei, dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru unele resurse minerale, cu acordul titularului."(Art. 15).<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- Prin H.G. nr. 808 /13.11.1998 s-a înfiinţat Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest" - S.A., cu sediul în Deva, din Regia Autonomă a Cuprului Deva.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- În<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"> 1999</strong>, Gabriel şi-a mărit participarea la Euro Gold în proiectele sale la Roşia Montană şi Bucium de la 65 % la 80%, ca rezultat al terminării studiului de fezabilitate. Gabriel a „fost capabil" să extindă mărimea celor 4 licenţe minerale existente pentru a acoperi arii cunoscute de mineralizare, adiţionale". În 1999 Gabriel a achiziţional 2 proiecte noi, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti, având acum 6 proiecte în Patrulaterul de Aur al României.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- În <strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">1999</strong>, au fost emise Licenţe de exploatare lui Minvest S.A. (Minvest) (fosta Regia Deva) ca titular şi lui RMGC ca şi companie afiliată - pentru proiectul Roşia Montană- şi lui Deva Gold ca şi companie afiliată - pentru proiectele Certej, Zlatna şi Bolcana. Contractele de licenţă de exploatare prevăd că Minvest va transfera titlul pentru proiectul Roşia Montană lui RMGC şi titlul pentru proiectele Certej, Zlatna şi Bolcana lui Deva Gold, respectiv, în momentul în care compania predă un studiu de fezabilitate pozitiv (cine l-a verificat ?- n.a.) , un plan de dezvoltare, un studiu de impact asupra mediului şi un plan de închidere lui Minvest; Agenţia Nationala de Resurse Minerale va trebui să consimtă la transferul contractelor de licenţă de exploatare.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- În <strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">1999</strong>, au fost emise Licenţe de explorare lui RMGC ca titular pentru proiectul Bucium şi lui Deva Gold ca titular pentru proiectul Băiţa-Crăciuneşti.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- În<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"> 2000</strong> ( sau 1999 ?) , se modifică denumirea societăţii din EURO GOLD RESOURCES - S.A. în<span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">ROSIA</span> MONTANA GOLD CORPORATION - S.A. (RMGC în continuare) (www.<span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">rosia</span>montanagoldcorp.com )<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />În decursul anilor <strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">1999-2001</strong>, cele 6 licenţe au fost transferate către RMGC sau Deva Gold respectiv, Minvest rămânând companie afiliată în cazul licenţelor de exploatare (un fel de „preluare inversă").<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- În <strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">15 februarie 2000</strong>, Gabriel a anunţat o restructurare a corporaţiei, care va avea ca rezultat divizarea potofoliului existent de proiecte de resurse minerale în două companii publice separate, Gabriel şi European Goldfields. În 13 iunie 2000 s-a terminat reorganizarea lui Gabriel, în sensul că a fost creată noua companie European Goldfields Ltd. (www.egoldfields.com ); Gabriel a transferat lui European Goldfields proiectele sale de la Certej, Zlatna, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- În <strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">2003</strong> Frank Timis pleaca de la Gabriel, dupa ce si-a primit partea. </blockquote>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjp_-AvizVYBti_5hBKVqN7wzfn9Mb_8tPk7iW5Vsp1JWsATNtXH-46lf1CgeOO5fwRF1nP4cSKJgXU7NXjeF-EPHyKfUGMh5VRJNlDPVCKu4yZ8GU-TM0KuQg3NaHTe3o7wcEyR3nedS0/s1600/protest-bruxelles.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjp_-AvizVYBti_5hBKVqN7wzfn9Mb_8tPk7iW5Vsp1JWsATNtXH-46lf1CgeOO5fwRF1nP4cSKJgXU7NXjeF-EPHyKfUGMh5VRJNlDPVCKu4yZ8GU-TM0KuQg3NaHTe3o7wcEyR3nedS0/s400/protest-bruxelles.jpg" width="300" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Adăugaţi o legendă</td></tr>
</tbody></table>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">2) Faptul că Gabriel a obţinut licenţa de exploatare 47 la Roşia Montană prin transfer premeditat, nu prin licitaţie, că a explorat, nu a exploatat prin această licenţă, că afirmă fals în toate documentele că aceasta este licenţa de exploatare pentru proiectul RMGC, şi că în baza acestei licenţe a lansat de două ori (2002 şi 2004) procedura de obţinere a acordului de mediu, contrar legii (pentru că nu are licenţă de exploatare pentru proiect), şi statul roman aprobă tacit, sunt argumente foarte puternice contra proiectului.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />S-a adoptat Legea minelor nr. 61 la 5 martie 1998. Prin H.G. nr. 808 /13.11.1998, s-a înfiinţat Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest"-S.A., cu sediul în Deva, din Regia Autonomă a Cuprului Deva. Minvest a cerut la ANRM o licenţă nouă, sub prevederile legii nr. 61. ANRM i-a eliberat licenţa de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, judeţul Alba, nr. 47/1999 (Licenţa 47 pe scurt), aprobată de Guvern prin H.G. Nr. 458 din 10 iunie 1999, publicată în M.O. Partea I, Nr. 285/21.VI.1999.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Licenţa a fost transferată de la Minvest către RMGC (înregistrată în registrul comerţului nr. J/01/443 din 30 noiembrie 1999, cod fiscal nr. R9762620) prin Actul adiţional nr. 3 şi Ordinul ANRM Nr. 310/9.10.2000, publicat în M.O. Partea I, Nr. 504/13.X.2000; art. 2 din Ordinul Nr. 310 spune: „Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest" - S.A. va rămâne companie afiliată în condiţiile stabilite în licenţă." - deşi nu există noţiunea de „companie afiliată" în Legea minelor. Conform înţelegerilor, Minvest prin Roşiamin a continuat exploatarea minei existente de mici dimensiuni (400.000 tone minereu anual), în carieră deschisă, cu aurul scos prin cianurare la Baia Mare, până în 2006, când mina a fost închisă ca nerentabilă, iar RMGC (Gabriel) a facut explorare pentru Proiect.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Licenţa 47 este deci pentru exploatarea veche, închisă în 2006. Conţinutul licenţei 47 este secret, dar este clar că în 1999 nu se ştiau prevederile proiectului RMGC, care s-au conturat abia în 2001. Totuşi, în toate materialele, RMGC şi Gabriel afirmă că au licenţa de exploatare pentru proiect, ceea ce este fals.</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">3) Neîncrederea că autorităţile din România pot să gestioneze corect un astfel de proiect este un argument forte împotriva Proiectului, căci înseamnă că nu are nici cine să ia măsuri drastice, dacă prevederile Proiectului vor fi încălcate</strong>. Neincrederea vine din următoarele fapte:<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Perimetrul iniţial de circa 1200 ha al Licenţei de exploatare 47/1999 deţinută de RMGC prin transferrul din 2000 de la Minvest a fost modificat de către ANRM, în interesul RMGC, de 3 ori: mărire, în 1999, la aproximativ 2000 ha şi, în 2001, la 4282 ha şi micşorare, în 2004, la 2388 ha, ceea ce este ilegal, deoarece Legea Minelor 61/1998, spune la Art. 11 (2) „ Prevederile licenţei rămân valabile pe toată durata acesteia, în condiţiile existente la data încheierii", iar Legea Minelor 85/2003 spune la Art. 60 (1):„Prevederile licenţelor de explorare şi/sau exploatare aprobate de Guvern rămân valabile pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate". De remarcat că de fapt s-a urmărit mărirea perimetrului nu pentru exploatare, ci pentru explorarea care s-a făcut ilegal prin aceasta licenţă. Prin modificari repetate ale perimetrului licenţei 47, el a ajuns să fie perimetrul noului Proiect (al viitoarei licenţe de exploatare), nu al exploatării curente, încheiate în 2006.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Urmările modificărilor aduse perimetrului au fost foarte grave; ele au avut efectul dominoului:</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjaobLYprJcouzOg2rdXcRH6JLDIXmGdCHiuwXzB21RIkKD7n8Nuo0nyBq8ZEm2cjstbpxOY_tm9CBN_BWEdpQ-FJUBgtONVS3jR_uVxvE0xJOpJl-y-J5-9I6nFEN-rVAN5C8uzgc6t3E/s1600/1236574_10151661789439296_2054994711_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjaobLYprJcouzOg2rdXcRH6JLDIXmGdCHiuwXzB21RIkKD7n8Nuo0nyBq8ZEm2cjstbpxOY_tm9CBN_BWEdpQ-FJUBgtONVS3jR_uVxvE0xJOpJl-y-J5-9I6nFEN-rVAN5C8uzgc6t3E/s320/1236574_10151661789439296_2054994711_n.jpg" width="320" /></a></div>
<blockquote style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px 0px 0px 20px; padding: 0px;">
- toată zona localităţii Roşia Montană (şi anume pe suprafaţa maximă de 4282 ha, între 2001 şi 2004) a fost supusă unui program agresiv de explorări, în ciuda faptului că din anul 2000, prin Legea nr. 5, localitatea se află pe lista monumentelor istorice protejate;<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- au fost începute prematur şi deci ilegal săpături arheologice în scopul descărcării de sarcină arheologică începând cu 2001.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- consiliul local al localităţii Roşia Montană a modificat prematur în 2002, deci ilegal - la rândul său- PUG-ul şi PUZ-ul pentru localitate, la cererea RMGC, în favoarea Proiectului, neautorizat încă, încălcând astfel Art. 41 (2) din Legea 85; mai mult, noul PUG prevedea termene pentru mutarea populaţiei din zona afectată de Proiect anii 2003 şi 2004, termene care au fost presiuni psihice la adresa populaţiei ; Curtea de Apel Alba a constatat la 23 ianuarie 2008 în mod irevocabil nelegalitatea Hotărârilor de Consiliu Local Roşia Montană prin care, în iulie 2002, s-au votat planurile de urbanism ale comunei Roşia Montană, localitatea fiind astfel declarată zonă industrială, exclusiv rezervată proiectului minier propus de Gabriel Resources.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- modificarea planurilor urbanistice, la rândul ei, a dat suport RMGC să înceapă strămutarea/relocarea , ilegală, a populaţiei din zona Proiectului nou (neaprobat încă) începând cu 2002; RMGC a achiziţionat 77% din case (prin strămutare) în zona industrială, în aria protejată şi în zona tampon (procesul de cumpărare a fost suspendat în febr. 2008); s-a contribuit astfel la depopularea Munţilor Apuseni, în contradicţie cu eforturile Guvernului îndreptate contra depopulării Munţilor Apuseni.</blockquote>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEbtqJPyq8he2r5s3TqGHl2e8wpaEiyzyc9xxjHTNx3Q3RcqD9nPXzVYJtHbQoWQ8rVtkuE7DfwPBvN7dilKl0gr-sNmxBgSH0bk51vo41LXPV0md3q0valWaVeV9lWmZwEZGuPqVU7rM/s1600/1236940_10151661789274296_494376337_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEbtqJPyq8he2r5s3TqGHl2e8wpaEiyzyc9xxjHTNx3Q3RcqD9nPXzVYJtHbQoWQ8rVtkuE7DfwPBvN7dilKl0gr-sNmxBgSH0bk51vo41LXPV0md3q0valWaVeV9lWmZwEZGuPqVU7rM/s400/1236940_10151661789274296_494376337_n.jpg" width="266" /></a></div>
<span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">In Decembrie 2004, autorizaţia de mediu a Minvest pentru exploatarea de mici dimensiuni de la Roşia Montană a expirat, dar exploatarea a continuat, iar Licenţa 47 nu a fost anulată.</span><br style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;" /><span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">Proiectul Roşia Montană trebuia să aibă o licenţă de exploatare proprie, şi nu avea, la data depunerii celei de a doua cereri pentru eliberarea acordului de mediu (14.12.2004). Licenţa de exploatare nr. 47/1999, care stă la baza Memoriului de prezentare a Proiectului Roşia Montană depus la APM Alba în data de 14.12.2004 în vederea obţinerii acordului de mediu - era pentru mina veche, de mici dimensiuni (500.000 tone minereu anual) , de la Roşia Montană, nu pentru proiect, care a fost definitivat în 2001.</span><br style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;" /><span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">Pentru a obţine o nouă licenţă de exploatare, RMGC are nevoie, printre altele, de "studiul de impact asupra mediului si bilanţul de mediu, după caz, întocmite în condiţiile legii" (Legea 85/2003, Art. 20 (1) alin. c)), iar pentru a începe activităţile miniere prevăzute în licenţă are nevoie de "acord de mediu": (Legea 85/2003, Art. 22 (1) „Inceperea activităţilor miniere prevăzute în licenţă se autorizează în scris de către autoritatea competentă, în termen de până la 180 de zile de la intrarea în vigoare a licenţei, după prezentarea de către titular, cumulativ, a următoarelor documente:</span><br style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;" /><span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">b) dovada constituirii garanţiei financiare pentru refacerea mediului;</span><br style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;" /><span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">d) acord/autorizaţie de mediu; ...</span><br style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;" /><span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">e) pentru explorare - avizul autorităţii competente pentru programul anual de lucrări; pentru exploatare - avizul autorităţii competente pentru programul anual de exploatare;</span><br style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;" /><span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">..." ).</span><br style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;" /><span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">Deci, RMGC trebuie să obţină mai întâi licenţa de exploatare şi după aceea acordul de mediu. Este cel puţin curioasă inversarea de roluri declarată atât de Gabriel Resources cât şi de fostul şef ANRM, că mai întâi trebuie ca proiectul Roşia Montană să obţină acordul de mediu, şi apoi licenţa de exploatare. (Procedura de obtinere a acordului de mediu a fost suspendata indefinit in sept. 2007 de ministrul mediului, Atilla Korodi- singurul gest salutar din partea autorităţilor române.)</span><br style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;" /><span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">Şi exemplele pot continua. Acestea sunt dovezi că autorităţile statului, centrale şi locale, au ‘vândut' demult Roţia Montană lui Gabriel.</span><br />
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg5gAAF5mQ49gdWX-oDhQJ0_Nkh5fdNwJCfj0uQ3ge0f_yJGv24R24UsA-ThFQQ088229E1hszEnx-iEPjjPRGV6lgsVr0vUGe3D7b4aGSD7V-rbI9-iEK28yr1TU9d01ZJ0R8lKD9KbsE/s1600/Rosia+Montana+privata.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="151" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg5gAAF5mQ49gdWX-oDhQJ0_Nkh5fdNwJCfj0uQ3ge0f_yJGv24R24UsA-ThFQQ088229E1hszEnx-iEPjjPRGV6lgsVr0vUGe3D7b4aGSD7V-rbI9-iEK28yr1TU9d01ZJ0R8lKD9KbsE/s320/Rosia+Montana+privata.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">4) RMGC nu poate obţine legal o licenţă de exploatare pentru proiectul său la Roşia Montană, şi acest lucru este un argument contra proiectului.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Legea nr. 85/2003 , la Art. 18, alin. (2), spune că: „Licenţa de exploatare se acordă: a) direct titularului licenţei de explorare, la solicitarea acestuia, ...; b) câştigătorului unui concurs public de ofertă, ... ."<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- Dar RMGC nu a fost titularul unei licenţe de explorare, ci a fost (este) titularul unei licenţe de exploatare. Deci varianta a) cade şi rămâne valabilă varianta b), ca RMGC să câştige un concurs public de ofertă.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- Să observăm că nu se poate organiza un concurs public de ofertă pentru Roşia Montană, pentru că: Art. 11, alin. (1) din Legea Minelor 85/2003 spune că „Efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale,...., precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise." Iar la Art. 11, alin. (2), se adaugă: „Excepţiile de la prevederile alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, cu avizul autorităţilor competente în domeniu şi cu stabilirea de despăgubiri şi alte măsuri compensatorii."<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Ori, la Roşia Montană, există categoric monumente istorice, religioase şi situri arheologice de interes deosebit, cu toate descărcările de sarcină arheologică date ilegal lui RMGC de către Ministerul Culturii; deci, conform Art. 11, alin. (1), din Legea Minelor 85/2003, exploatarea la Roşia Montană este strict interzisă şi nu există, până acum, o Hotărâre de Guvern care să consfiinţească exceptarea. Deci, nu se poate organiza un concurs public de ofertă la Roşia Montană.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Declaraţiile recente ale domnului ministru Videanu legate de proiectul Roşia Montană ne-au alarmat, dar sperăm că niciun guvern nu va îndrăzni să-şi asume răspunderea distrugerii Roşiei Montane, după ce cu toţii am infierat distrugerile făcute de guvernul comunist la Roşia Montană, prin cariera deschisă în masivul Cetate în 1970.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgAGdVQb8xv-9aFfJyfSJcm1wFUBnC_jl8eJWvbJenWmwrvo4I3Qtz_SgoYYSTHQ6jdLLYfk7IedPAURGPftLSbWU3thQK3GpQEPaQsybOTyQ6vwICTnraqsIN5zdvw8ypXgvaCoBakwa4/s1600/SOSEA.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgAGdVQb8xv-9aFfJyfSJcm1wFUBnC_jl8eJWvbJenWmwrvo4I3Qtz_SgoYYSTHQ6jdLLYfk7IedPAURGPftLSbWU3thQK3GpQEPaQsybOTyQ6vwICTnraqsIN5zdvw8ypXgvaCoBakwa4/s320/SOSEA.jpg" width="320" /></a></div>
<strong style="border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;">5) Motivaţia acestui proiect este slabă ca argumentare tehnico-economică şi imorală prin viziune. </strong><span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">În proiectul Roşia Montană nu este vorba despre petrol sau gaze naturale, care sunt o necesitate pentru economia unei ţări. Este vorba de aur şi argint (272,7 t aur (sau mai nou 314,7 t aur) şi 945,5 t argint), care nu sunt o necesitate. BNR ne-a anunţat că are rezerve suficiente de aur (103,7 tone la 31 dec. 2009, valorând 2 556 milioane euro).</span><br />
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
Atunci de ce graba cu scoaterea aurului prin acest proiect? Petrolul sau gazele naturale poate pot migra din subsol în timp, dar aurul nu poate migra. Şi o mină de mici dimensiuni (400.000 tone minereu anual) , cum a fost cea închisă în 2006, se poate oricând deschide, dacă este nevoie, undeva în Patrulaterul aurului.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Atunci de ce statul român (ANRM) a concesionat prin licenţa 47 unei firme obscure, creată special, aurul de la Roşia Montană ?<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Se impune însă cercetarea în conexiune şi a celorlalte 5 licenţe obţinute de Gabriel în patrulaterul aurului, care au o situaţie similară, duăa cum rezultă din Raportul Anual pe 1999 al lui Gabriel:<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- Licente de exploatare au fost emise lui Minvest S.A. (Minvest) (fosta Regia Deva) ca titular si lui RMGC ca si companie afiliata - pentru proiectul <span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span> Montana- si lui Deva Gold ca si companie afiliata - pentru proiectele Certej, Zlatna si Bolcana. Dar Gabriel nu exploateaza, ci exploreaza in aceste perimetre.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- Licente de explorare au fost emise lui RMGC ca titular pentru proiectul Bucium si lui Deva Gold ca titular pentru proiectul Baita-Craciunesti. Licenta de explorare pentru Bucium a expirat in 2004 si a fost prelungita pana la 19 mai 2007, cand a expirat. Guvernul a spus lui Gabriel că o decizie asupra conversiei licenţei de explorare Bucium în licenţă de exploatare Bucium se va lua după ce se va lua o decizie asupra Proiectului Roşia Montană.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Sa amintim ca licenta de explorare se acorda pentru o durata de maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult 3 ani, pe cand licenta de exploatare se acorda pentru maximum 20 ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de cate 5 ani. Aceasta explica poate de ce Gabriel a dorit o licenta de exploatare la <span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span> Montana, si nu o licenta de explorare, desi a facut doar explorare.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Cine sau ce stă în spatele acestei afaceri ? De ce SRI s-a legat de profesorul universitar Ioan Piso de la Cluj, un opozant vechi al proiectului ? De ce ANRM (statul român) sprijină tacit sau explicit pe Gabriel ?<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />„ Dacă e să ne ia ungurii Transilvania, măcar să o ia golită" - aceste vorbe, auzite pe coridoarele ANRM, nu sunt oare o explicaţie a afacerii aurului? Şi un argument puternic contra proiectului ?</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzmGN71YPfWPn5jkeE9QMEU-PkPfbkBYxMIztEBt3ezFBMxpSrKJqtoutyCy0mBd4-bJlO0yOgg_XpKE66LNZ6A0twRxdny3W3lJUI6A7s-dRGG0basNSB4xyJf17pAYhq4xzYfYB3JCc/s1600/LINGOUL.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzmGN71YPfWPn5jkeE9QMEU-PkPfbkBYxMIztEBt3ezFBMxpSrKJqtoutyCy0mBd4-bJlO0yOgg_XpKE66LNZ6A0twRxdny3W3lJUI6A7s-dRGG0basNSB4xyJf17pAYhq4xzYfYB3JCc/s320/LINGOUL.jpg" width="214" /></a></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">6) Aprobarea Proiectului Roşia Montană va antrena şi aprobarea exploatării adiacente la Bucium şi aceasta este un argument contra Proiectului.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Deci aria dezastrului se va extinde şi se va amplifica cu Bucium cel puţin.</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">7) Exploatarea gigantică, la suprafaţă şi folosirea cianurii, local, în cantităţi imense, prevăzute în Proiect, sunt argumente puternice contra proiectului.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />La Roşia Montană aurul este exploatat de peste 2000 de ani: în subteran, prin galerii, până în 1970, şi la suprafaţă, prin carieră deschisă, din 1970 încoace (400.000 tone minereu anual) în masivul Cetate. Aurul a fost extras din minereu 2000 ani prin procedeul focului şi apei, şi prin cianurare în ultimele decenii, dar cianurarea s-a făcut tocmai la Baia Mare.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Proiectul RMGC preconizează tot carieră deschisa, dar în 4 masive, extragerea a 13 milioane tone minereu anual, timp de 17 ani, prin detonări 24 ore/zi, 7 zile pe săptămână, cu cianurare făcută la faţa locului şi cu deşeurile depuse într-un singur imens iaz de decantare, cu un baraj de 185 m înălţime, ce ar fi creat în locul satului Corna. Vor fi folosite 91.860 tone anual de substanţe periculoase, din care 12.000 tone cianură de sodiu anual (Tabelul 2.8b, [RPP], pag. 82).<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />De menţionat că în lume se trece de la exploatarea în carieră deschisă, care distruge relieful, la exploatarea în subteran.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" /><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" /><strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">8) Neîncrederea în capacitatea financiară şi tehnică a lui Gabriel este un alt argument contra Proiectului.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />"Nu avem resursele financiare să construim mina la Roşia Montana" - se spune în [2005AR], publicat în primavara lui 2006, la pag. 22, dar şi la pag. 32. " Nereuşita în obţinerea finanţării suplimentare ar putea avea ca rezultat întârzierea sau amânarea indefinită a dezvoltării pe mai departe a proiectului nostru, cu pierderea posibilă a proprietăţilor" - spune în continuare Gabriel. Iar dacă ne uităm în urmă la Rapoartele anuale ale lui Gabriel, observăm că Gabriel a avut permanent pierderi:<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- „Gabriel a avut pierderi în fiecare din ultimii doi ani fiscali şi anticipează că pierderile pot să continue în timpul următorilor ani".([1999AR], pag. 14)- „Gabriel a avut pierderi în fiecare din ultimii doi ani fiscali şi anticipează că pierderile pot să continue în timpul următorilor ani. Compania nu are suficiente fonduri să avanseze proiectul în faza de construcţie". ([2000AR], pag. 15) .<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- „Gabriel continuă să aibă pierderi".( [2001AR], pag. 19)<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- „Gabriel continuă să aibă pierderi". „ Compania nu are în prezent suficiente fonduri în mână pentru a realiza cheltuielile planificate pentru 2003 care să menţină calendarul curent al proiectului" ([2002AR], pag. 31 ).<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- „Gabriel continuă să aibă pierderi şi va continua să aibă până ce producţia comercială va începe şi vor fi generate venituri". ([2003AR], pag. 22)<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- „Compania nu are în prezent fonduri suficiente în mână sau vreo sursă de finanţare pentru a finanţa complet cheltuielile planificate pentru 2005". ([2004AR], partea a II-a, intitulată „2004 Management's Discussion and Analysis, Consolidated Financial Statements", pag. 5)<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Proiectul RMGC reprezintă o construcţie artificială, menită să convingă investitorii cu bani să învestească . Acţiunele lui Gabriel în România au o vădită tentă speculativă (scopul său este creşterea valorii acţiunilor sale la bursă pe seama vehiculării poveştilor legate de aurul din România, de la Roşia Montana şi Bucium).<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Probabil că Gabriel va vinde afacerea, în caz că va obţine licenţa de exploatare pentru proiect, şi alţii, cu capacitate financiară şi tehnică adecvată ar face exploatarea prevazută în Proiect. Se observă deja apariţia printre acţionarii lui Gabriel a firmelor private Newmont Mining Corporation (cea mai mare companie minieră de aur din lume, americană, n.a.), Electrum Strategic Holding LLc, Paulson & Co. Inc., şi recent BSG Capital Markets PCC Limited, care deţin circa 50%.</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">9) Riscurile pe care chiar Gabriel le vede pentru proiectul său - riscuri prezentate acţionarilor doar în Rapoartele sale Anuale pe Anii 2003, 2004 şi 2005, reprezintă argumente foarte obiective contra Proiectului.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Gabriel prezintă 6 pagini de riscuri şi incertitudini în ([2004AR], partea a II-a, pag. 9 - 14) pentru proiectul Roşia Montană. Dintre acestea, menţionăm:<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- „Gabriel are experienţă limitată în exploatare". (pag. 12).<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- „Gabriel este în competiţie cu alte companii miniere, care au resurse financiare şi tehnice substanţial mai mari pentru achiziţia de concesiuni minerale, precum şi pentru recrutarea şi reţinerea unui personal calificat şi cu experienţă în industria minieră. Nu poate fi sigur că va continua să atragă şi să reţină funcţionari buni şi cu experienţă". (pag. 12).<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- „Rezervele estimate prezentate nu trebuie interpretate ca asiguratoare pentru viaţa minei (de 17 ani) sau pentru profitabilitatea operaţiilor viitoare".(pag. 13).- „Gradul de mineralizare ce va fi găsit când se va trece la exploatare poate să difere de cel indicat de rezultatele forărilor şi aceste diferenţe ar putea fi substanţiale". (pag.13)<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- „Funcţie de preţul aurului sau al altor minerale produse, Gabriel poate decide că nu este practic să înceapă sau să continue producţia comercială." (pag.13,14)<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Şi în ([2005AR], pag. 24) Gabriel spune: "Funcţie de preţul aurului sau al altor minerale produse, putem stabili că nu este practic să începem sau să continuăm producţia comercială" .<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Îşi poate permite Guvernul României să aprobe un proiect în aceste condiţii de risc? Să mute oameni, cimitire, biserici, să decoperteze pamântul pentru ca în final proiectul să eşueze?</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEghP75ucQLP53HiXtp-4Lm_5tG5O_fx4LYRw9s-8qTi2p2kEElTRNnKB_RNVawqR_H8rUcflavI2b9YESSgzoPJ9evb1FCFMEzU17XUoHXeXntbZLSZ-OETc70VtuE-P5yuzVtvZfx5Qs0/s1600/PONTA+ROSIA+MONTANA.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEghP75ucQLP53HiXtp-4Lm_5tG5O_fx4LYRw9s-8qTi2p2kEElTRNnKB_RNVawqR_H8rUcflavI2b9YESSgzoPJ9evb1FCFMEzU17XUoHXeXntbZLSZ-OETc70VtuE-P5yuzVtvZfx5Qs0/s400/PONTA+ROSIA+MONTANA.jpg" width="297" /></a></div>
<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">10) Neîncrederea în datele furnizate de Proiect, îin absenţa unei confirmări autorizate a volumului rezervelor şi a concentraţiei de aur/argint la Roşia Montană, este un argument major contra lui.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Dar cât de mult aur este la Roşia Montană ?<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- Gabriel anunţă , de exemplu, în [1997AR], la pag. 8, „A comprehensive scoping study carried out by an Australian mining consultant in January 1998 confirmed the inferred mineral resources of <span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span> Montana to be 45 million tones with an average grade of 1,7 grams of gold per tone .... The silver resource was estimated at 12,8 million ounces at a grade of 7 grams of silver per tone."<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- În Rapoartele anuale ale lui Gabriel pe 2002, 2003, 2004 şi în [RPP], rezervele sunt de 218 mil. tone minereu şi concentraţia este de 1,52 g/t Au şi 7,47 g/t Ag şi, brusc,<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- în [2005AR] şi în [EIM], sunt mai mici : 215 mil. tone minereu şi respectiv 1,46 g/t Au (adica in total 313,9 tone aur) şi 6,9 g/t Ag .<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- Acum, în 2010, pe site-ul www.gabrielresources.com nu scrie cât minereu este ci că rezerva de aur este de 10,1 milioane uncii (şi dacă luăm uncial = 31,16, obţinem aproximativ 314,7 tone aur), la o concentraţie medie de 1,3 g/t aur.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- Regia Deva (actuala Minvest) anunţa că resursele la Roşia Montană, la 1 ianuarie 1995, conţineau aproximativ 29 milioane tone minereu, cu o concentraţie medie de 0,86 g/t aur şi 10,64 g/t argint. ([1997AR], pag. 8).<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Autorităţile publice din România au obligaţia de a verifica datele privind proiectul RMGC, înainte de a decide asupra fezabilităţii tehnico-economice şi a interesului public pentru realizarea acestuia (Legea minelor 61/1998, Art. 40 (c) şi Legea minelor 85/2003, Art. 55 (c)). Cu excepţia analizei efectuată de către Academia Română, în care se solicită explicit "confirmarea, printr-o expertiză autorizată şi independentă, a existenţei volumului de rezerve apreciat de RMGC", toate evaluările au luat în considerare informaţiile oferite; şi dacă acestea nu sunt reale? (a se vedea cazul Bre-X în Indonezia) Existenţa volumului de rocă mineralizată cu conţinuturile de aur şi argint avansate de către RMGC este foarte îndoielnică, îndeosebi dacă avem în vedere că zăcământul propus spre exploatare a fost descoperit de către Gabriel Resources înainte de a efectua lucrări de explorare ?! ( a se vedea colecţia Mining Journal 1997-2000).<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />(Ion Rădulescu, inginer geolog, fost consilier la ANRM (1997 - 2000), fost director al Institutului Geologic al României (1990 - 1995), expert ONU (1969 - 1981), director de proiect în Burundi, consilier pentru proiecte miniere în Ruanda, Tanzania, Zair, Uganda).<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Dacă datele anunţate de Gabriel sunt cele bune, se pune şi întrebarea de ce Minvest a fost falimentară şi a fost subvenţionată de stat atâta timp?</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7UVIyuimYtR6xxZjFxLSnRj5uNh6zzoRpU33jerLIEu43c5atZgbNamf-0wYHqwNLzc86NgDV7u4XMImPO0s6Qc-cCUFzPnnd-_7mOtoaTYxIVaAYqy_IzgBDd9xG14tamx7Akb8CEfw/s1600/VREM+CULTURA.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7UVIyuimYtR6xxZjFxLSnRj5uNh6zzoRpU33jerLIEu43c5atZgbNamf-0wYHqwNLzc86NgDV7u4XMImPO0s6Qc-cCUFzPnnd-_7mOtoaTYxIVaAYqy_IzgBDd9xG14tamx7Akb8CEfw/s400/VREM+CULTURA.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">11) Resursa săracă în aur (şi bogată în vestigii arheologice) este un argument puternic contra Proiectului.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Resursa de aur la Roşia Montană este săracă: 1,46 g/t Au (sau recent 1,3 g/t Au) şi 6,9 g/t Ag (recent 6 g/t Ag) la tona de minereu, deci sub concentraţia minimă de 2 grame aur/tonă pentru care un minereu merită să fie exploatat, pentru că depinde de fluctuaţiile preţului aurului. Se vor extrage în medie 13 milioane tone anual de minereu, timp de 17 ani, deci circa 215 mil. tone minereu în total, pentru a avea rentabilitate.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Toate minele în lucru existente astăzi în 444444444444444Europa prelucrează un minereu mult mai bogat în aur.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Preţul aurului era între 275 USD/uncie şi 300 USD/uncie în 2003, 735 USD/uncie la sfârşitul lui 2008. Astăzi, din cauza crizei, a ajuns la circa 900 USD/uncie şi recent la 1130 USD/uncie. Afacerea poate părea multora rentabilă, astăzi. Dar până începe construcţia minei, durează cel puţin 3 ani, şi în trei ani criza trece, preţul aurului coboară la loc şi exploatarea devine nerentabilă.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQ2bkzYi6xDmuywU9eBw22aQ99rqAq53iP2vwBBqhjlad3sTfC96xgu9zTp59sTcqlMucohRSh-5XtBT1hDv9dleNXrkBhd-bcN3b_aiVvyqknRwwD2ypBnLs9ucaHAe8-MNSuFU5Qoas/s1600/TRADAREA+DE+TARA.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="267" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQ2bkzYi6xDmuywU9eBw22aQ99rqAq53iP2vwBBqhjlad3sTfC96xgu9zTp59sTcqlMucohRSh-5XtBT1hDv9dleNXrkBhd-bcN3b_aiVvyqknRwwD2ypBnLs9ucaHAe8-MNSuFU5Qoas/s400/TRADAREA+DE+TARA.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">12) Neîncrederea că Gabriel va şti să gestioneze eficient exploatarea este alt argument contra Proiect.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />În afară de întrebările legate de legalitatea conţinutului licenţei de exploatare 47 deţinută de RMGC şi de alte întrebări, se pune întrebarea naturală : dacă RMGC ( Gabriel), care este titularul licenţei la Roşia Montană din 2000, nu a reuşit să facă eficientă exploatarea curentă, mică, de circa 400.000 tone minereu anual, care a fost închisă în 2006, cum va reuşi să facă eficientă exploatarea gigant, de 13 milioane tone minereu anual, prevazută în Proiect ? (O să spună că ei se ocupau doar de explorare, nu şi de exploatare. Atunci, de ce au preluat prin transfer Licenţa 47, care era de exploatare, şi nu şi-au luat o licenţă de explorare?) Noi credem că nu va reuşi şi acesta este alt argument contra Proiectului.</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">13) Neîncrederea în graficul Proiectului propus de Gabriel este un argument contra Proiectului.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Explorarea făcută de Gabriel la Roşia Montană în cadrul Proiectului a început din 1997, deci de 13 ani, iar legea Minelor (61/1998 si 85/2003) prevede că o licenţă de explorare se dă pentru 5 ani plus încă maximum pentru 3 ani. Dacă lui Gabriel i-au trebuit 13 ani să tot exploreze (deşi mare parte din informaţii le avea deja, căci exista exploatarea curentă de mici dimensiuni şi existau vechile galerii romane şi medievale , de unde au prelevat probe !), ce încredere putem avea în Gabriel că va respecta graficul exploatării propuse pe 17 ani ? Niciuna.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQEN-ctpjUByPc_BFhW2Ogef9oxBsDEobELe-OLVFtFm9iMOqtsUia434UuZV2awiWyvpnKXtrsNBstWWI85DFJWvlEmhVl7pniTwJei9P7mCbZnCEN8st6EawbOg5s9QCyGj8n_j2Ibg/s1600/TINERII.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQEN-ctpjUByPc_BFhW2Ogef9oxBsDEobELe-OLVFtFm9iMOqtsUia434UuZV2awiWyvpnKXtrsNBstWWI85DFJWvlEmhVl7pniTwJei9P7mCbZnCEN8st6EawbOg5s9QCyGj8n_j2Ibg/s320/TINERII.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">14) Proiectul nu mai este realizabil după anularea definitivă, de către Curtea Supremă, în dec. 2008, a Certificatului de descărcare de sarcină arheologică 4/2004.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Masivul Cârnic, obiectivul central al exploatării la suprafaţă preconizate de RMGC, redevine, prin hotărârea judecătorească a Curţii Supreme din dec. 2008, sit arheologic sub protecţia Legii 258/2005 Art. 5 (1), Roşia Montană fiind prin Legea 5/2000, anexa 3,<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />protejată ca patrimoniu naţional de valoare excepţională. Deci, proiectul (inclusiv documentul Memoriu) trebuie să fie modificat esenţial de către RMGC ( "Acest Memoriu de Prezentare a Proiectului este înaintat de către Societatea Comercială Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC) ca o componentă a solicitării de eliberare a acordului de mediu ...", (Memoriu, pag. 7)). Din acest motiv, cererea iniţială de acord de mediu , din data de 14.12.2004, a rãmas fãrã obiect si întreaga procedură ar trebui anulată, nu suspendată.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiP44m2ZvGAO9guqyCekjekOOTnCeEpeVpzLc4nTsBn59bw2x4vxgvgQz_qctuf4XBB7-FMNYbLebPJrVHTyIu9aUe_QZGN7Ow3zcpE0PzAab67BPE3wp1pESSEDfqM2JEodD1rsbEbcLE/s1600/TINERII+2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiP44m2ZvGAO9guqyCekjekOOTnCeEpeVpzLc4nTsBn59bw2x4vxgvgQz_qctuf4XBB7-FMNYbLebPJrVHTyIu9aUe_QZGN7Ow3zcpE0PzAab67BPE3wp1pESSEDfqM2JEodD1rsbEbcLE/s320/TINERII+2.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">15) Proiectul a fost slab, dovedind lipsa de experienţă în domeniu. Nu ne putem aştepta ca execuţia lui să meargă mai bine. Ca orice proiect slab, şi cu riscuri mari, el trebuia respins de mult de autorităţi.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Costurile de construcţie a minei (pentru 2-3 ani) (initial capital cost) necesare pentru a trece la exploatarea prevăzută în Proiect a celor 218 (acum 215) milioane tone minereu pentru cei 17 ani de viaţă a minei (adică 13 milioane tone minereu procesat în medie anual), au crescut de la 253 mil. USD în 2001 ([2001AR], pag. 6), la 437 mil. USD în 2002 ([2002AR], pag. 10) şi la 638 mil. USD in 2006 ([2005AR], pg. 14). Trebuie observat că Gabriel a anunţat creşterile de capital în preajma celor două încercări de obţinere a acordului de mediu pentru Proiectul său (prima incercare începută în sept. 2002- retrasă în iunie 2003, a doua încercare începută în dec. 2004, care continuă şi astăzi), ca să-i măreasca atractivitatea.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Nu numai costurile de construcţie ale minei, dar şi Proiectul întreg a fost revizuit de mai multe ori, pentru a putea fi acceptat de autorităţile româneşti. Până ce şi datele din [RPP] , lansat în dec. 2004 ca prim document din procesul de obţinere a acordului de mediu, care prezintă Proiectul, diferă nepermis de mult de datele din [EIM], lansat în mai 2006, ca de exemplu:<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- suprafaţa iazului de decantare era de 300 ha, cu un baraj de 185 m înălţime în [RPP] pag. 21, şi este de 363 ha ([EIM], Vol. 7, pag. 36), cu un baraj de 185 m înălţime în Vol. 8, pag. 18 şi de 200 m înălţime în Vol. 25, pag. 12.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- Planul exploatării miniere pe cariere diferă mult în [RPP], pag. 43, faţă de cel din [EIM], Vol. 8, pag. 24.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Să observăm aici că uzanţa în evaluarea proiectelor de cercetare este ca întâi ele să verifice nişte condiţii de eligibilitate, după care se trece la evaluarea propriu-zisă . Iar daca la evaluarea propriu-zisa sunt respinse, nu li se permite autorilor sa le ia inapoi si sa le imbunatateasca cu observatiile comisiei, si sa le prezinte din nou si tot asa pana ce sunt acceptate. Dacă s-ar proceda similar şi cu proiectele cu riscuri mari, Proiectul RMGC nu ar fi fost eligibil. Şi exact acest lucru îl afirmăm noi din 2002 : acest Proiect trebuia respins de mult ca neeligibil; el nu trebuia să ajungă la Ministerul Mediului, pentru evaluarea impactului asupra mediului.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwZIYN9jUq0t5VBv9jjoEc6KqVb9QceIAc6nMbfYfT28lZ1fgIcW8GATdEWBpNy9AtnZsEX-f1Q8nykr8E96KjbmwE7le7lfETHbEvUZrcJXwUcGhY7hLwIIiAALXO2trpzmos8gj1XBs/s1600/PROTEST+CLUJ.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwZIYN9jUq0t5VBv9jjoEc6KqVb9QceIAc6nMbfYfT28lZ1fgIcW8GATdEWBpNy9AtnZsEX-f1Q8nykr8E96KjbmwE7le7lfETHbEvUZrcJXwUcGhY7hLwIIiAALXO2trpzmos8gj1XBs/s400/PROTEST+CLUJ.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">16) Numărul locurilor de muncă asigurate de Proiect, care se doreşte de către Gabriel a fi un argument în favoarea Proiectului său, este de fapt, un argument contra Proiectului.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />RMGC afirmă că Proiectul va sigura 500-600 (560 în [2004AR], pag. 29) , 800 în [2009AR] locuri directe de muncă pe perioada celor 17 ani şi 1200 în faza de construcţie [2009AR].<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Persoane publice au fluturat şi ele în media un numar impresionant de locuri de muncă creat de Proiect, pentru a influenţa opinia publică în favoarea Proiectului.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Dar studiul pregătit de Independent Mining Consultants, Inc. pentru RMGC în sept. 2003 (a fost pe site-ul www.gabrielresources.com, dar ulterior a fost scos, pentru publicitatea proastă pe care o făcea) prezintă o medie de doar 217 locuri de muncă pe perioada celor 17 ani de viaţă a minei plus un an premergător (şi anume în medie 29 posturi personal salariat (Salaried Staff Requirements) şi 187 posturi pentru muncitori (Mine and Maintenance Hourly Labour Requierements).<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Relocarea sau strămutarea a circa 2000 oameni (900 familii) ca să asigure locuri de munca doar la 217 (din care mulţi vor fi străini de zonă) este un sacrilegiu si un argument contra Proiectului.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />La Roşia Montană, în prezent, doar în 25 % din gospodarii există un angajat Minvest, iar Proiectul va afecta 33 activităţi comerciale ([RPP], pag. 158).<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Distrugerea terenurilor agricole şi a pădurilor, care oferă o sursă de venituri pentru populaţia locală, va genera şi mai multă sărăcie. În perioada 1997-1999 a avut loc prima restructurare a forţei de muncă din minerit, în urma unui decret guvernamental . Cei care au beneficiat atunci de pachetul financiar oferit în compensaţie de guvern au devenit fermieri. Standardele lor de viaţă sunt relativ scăzute, dar au suficient teren, animale, resurse forestiere pentru a-si hrăni familiile şi a-şi asigura căldura în timpul iernii. Dacă ar fi mutati şi şi-ar pierde terenurile, ar muri de foame. Nu este greu de imaginat ce se va întâmpla cu majoritatea şomerilor care vor fi privaţi de aceste resurse. Sarcina de a oferi ajutoare sociale va reveni tot bugetului de stat al României, nu RMGC.[ASE]<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Problema mineritului în zonă nu se rezolvă prin Proiectul RMGC, doar se amână cu 17 ani, când va fi mult mai gravă. Ce se va întâmpla după închiderea proiectatei mine ? Şomaj total, într-o zonă distrusă pentru sute de ani, într-o comunitate distrusă.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Locuitorii din zonă sunt ademeniţi mincinos în favoarea Proiectului cu locurile de muncă ce vor fi create.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Ce proteste ar fi avut loc dacă specialiştii s-ar fi opus FNI şi câştigurilor "de 8 ori" ? Nu ne-am opus, pentru că nu era un interes naţional. Dar Roşia Montană este de interes naţional. Roşia Montană este şi a noastră, nu numai a roşienilor. Iar Proiectul Roşia Montană este un proiect privat, nu public, care vizează distrugerea zonei.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" /><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" /><strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">17 ) Revitalizarea zonei, trâmbiţată de RMGC şi de susţinătorii lui, în favoarea Proiectului, este o utopie. Nu numai că RMGC nu va aduce niciun beneficiu regiunii, dar va condamna o întreagă zonă la sărăcire şi aceasta pe termen lung.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />România a moştenit de la regimul comunist un număr impresionant de centre de dezvoltare mono-industrială, inclusiv centre miniere. Dezvoltarea unei regiuni bazată doar pe o singură activitate economică principală s-a dovedit, în general, o greşeală. În România sunt suficiente exemple care să demonstreze acest lucru.[ASE]<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Cu toate acestea, sunt unele cazuri în care principala activitate economică poate genera beneficii indirecte pentru economia locală. Acest lucru depinde în primul rând de gradul în care principala activitate economică se bazează pe activităţile de tip amonte-aval la nivel local. Aceste beneficii sunt măsurate în funcţie de numărul de resurse /materie primă (intrări) utilizate în principalul centru de activitate şi de numărul de produse /produse finite (ieşiri) care ies din principalul centru de activitate şi sunt, la un anumit moment, procesate de serviciile locale sau de activităţile industriale satelit.[ASE]Proiectul minier nu foloseşte resurse procesate local. Principala materie primă în activitatea minei este minereul, care este direct procesat de companie, cu propriile echipamente de import. Unele produse chimice ar putea fi achiziţionate din România, dar acest lucru nu va avea mai mult ca sigur un impact semnificativ asupra industriei chimice locale.[ASE]<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Produsul final al Proiectului este aurul. În România însă nu există o piaţă de desfacere a aurului si nu există o industrie de procesare a aurului . BNR a anunţat oficial că rezervele naţionale de aur sunt suficiente . Pieţele de desfacere ale RMGC sunt deci în străinătate şi compania va exporta întreaga sa producţie.[ASE]<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Proiectul <span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span> Montana este un caz tipic de activitate principală care nu se bazează pe resurse procesate local şi nu generează nici o activitate economică corelată. Din punct de vedere economic aşadar, pretentia RMGC ca Proiectul va avea un impact pozitiv asupra economiei locale şi naţionale este nerealista.[ASE]<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Mai mult decât atât, existenţa unei activităţi miniere de asemenea proporţii îi va descuraja pe alţi potenţiali oameni de afaceri să investească în regiune. Pe lângă minerit, regiunea are un potenţial semnificativ şi imediat pentru o dezvoltare bazată pe turism (agroturism si turism cultural), precum şi pentru activităţi economice bazate pe creşterea animalelor etc.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Aceste activităţi alternative nu pot fi dezvoltate într-o zonă în care mediul înconjurător (apă, sol, aer) va fi afectat în mod considerabil de activitatea de tip minier. Mina, în special din cauză că este la suprafaţă, exclude dezvoltarea potenţială a unor activităţi diversificate şi de durată, care ar putea oferi locuri de muncă şi venituri populaţiei.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Oricât de sigure ar fi măsurile de protecţie a mediului pe care le va aplica RMGC, nici un investitor şi nici un turist nu-şi va asuma riscul să vină în apropierea unei mine de aur care utilizează cantitati aşa de mari de cianuri (amintim că până acum la Roşia Montană nu s-a folosit cianura, aurul fiind extras la Baia Bare). A ignora acest aspect ar însemna o totală neînţelegere a psihologiei investitorilor şi a turiştilor.[ASE] </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSy_ofSQlZFQruC92fbugAIw2zDioLY2tS5xkQnZ9nINCrU-FAftWYboNcUtVHLmg_nDxmRIhvyrVT3E7jkz5OvrvjxhuUA-DipXmeBhjt5gAXXrMW-9Aii8JLZ3BTdmT-SmoNfzmcHiY/s1600/IOAN+PISO.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSy_ofSQlZFQruC92fbugAIw2zDioLY2tS5xkQnZ9nINCrU-FAftWYboNcUtVHLmg_nDxmRIhvyrVT3E7jkz5OvrvjxhuUA-DipXmeBhjt5gAXXrMW-9Aii8JLZ3BTdmT-SmoNfzmcHiY/s400/IOAN+PISO.jpg" width="267" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Adăugaţi o legendă</td></tr>
</tbody></table>
<blockquote style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px 0px 0px 20px; padding: 0px;">
Guvernul şi-a fixat obiective naţionale pentru o dezvoltare echilibrată şi de durată. Fostul Minister al Dezvoltării şi Prognozei a calificat Munţii Apuseni drept o zonă cu un potenţial turistic imens şi a dezvoltat o strategie viabilă de reabilitare progresivă a centrelor miniere şi de promovare a dezvoltării rurale şi ecoturismului. Proiectul companiei RMGC vine într-o flagrantă contradicţie cu obiectivele naţionale şi regionale stabilite de guvern.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Experienţele anterioare în dezvoltarea mono-industrială bazată pe minerit s-au dovedit dezastruoase pentru economie (exemplul Valea Jiului şi al altor centre miniere). După 20 ani de tranziţie, economia se luptă în continuare să reabiliteze zonele miniere prin introducerea unor activităţi economice diversificate şi durabile. Acceptarea Proiectului companiei RMGC nu ar însemna altceva decât o revenire la politica lui Ceauşescu bazată pe mineritul mono-industrial, şi chiar mai rău, pentru că acest Proiect reprezintă o investiţie intensivă de capital (opusă unei investiţii sociale intensive), ceea ce înseamnă că problemele legate de locuri de muncă şi cele sociale vor deveni şi mai acute. [ASE]<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Cum s-au descurcat alţii ? În Olanda s-a mers pe ideea reconversiei... minelor: le-au transformat în ciupercării. Polonia a alternat restructurarea cu privatizarea şi îmbunatăţirea managementului. Anglia a terminat-o cu mineritul în proporţie de 100%, recalificând fiecare salariat în parte. Ucraina şi Rusia au făcut aceleaşi greşeli ca ţara noastră; nu s-a reuşit nici acolo rentabilizarea industriei miniere. (Gabriela Bunea, Edward Pastia, Saptămâna Financiară, 25 apr 2005)</blockquote>
<br style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;" /><strong style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;">18) Investiţiile directe mici reprezintă un alt argument contra Proiectului.</strong><br style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;" /><span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">Din 1999 până în prezent Gabriel a obţinut bani prin emiterea de acţiuni la bursă, în numele aurului de la Roşia Montană. A căpătat şi vechime în muncă, tot datorită Roşiei Montane - adică datorită celor care l-au primit ca asociat principal în afacere.</span><br style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;" /><span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">Gabriel se laudă că a investit deja peste 350 million dolari canadieni pentru dezvoltarea Proiectului minier: în explorări, în plata diferitelor studii pentru Proiect, pentru achiziţia - prematură, înainte de obţinerea aprobării finale pentru Proiect - a terenurilor (proprietăţilor) de la localnicii din Roşia Montană ce vor fi afectaţi de Proiect (166 milioane dolari canadieni), etc. Dar banii pe care i-a investit de unde-i are, nu de la (pe seama) Roşia Montană ? Din aceşti bani învestiţi, doar o mică parte sunt investiţii directe, adică beneficii pentru România , căci majoritatea studiilor sunt facute de specialişti din afară şi majoritatea echipamentelor sunt de import.</span><br style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;" /><span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">Estimam că investiţiile directe din investiţia de capital inţială de 638 mil. USD erau de doar de 12% in 2003. În plus, Minvest contribuie cu 18% la cheltuielile majorate de capital (chiar daca aceste cheltuieli sunt întârziate, deoarece ele vor fi recuperate la începerea exploatării).</span><br />
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
Capitalul din actiuni (share capital) al lui Gabriel (vezi [1997AR] - [2005AR]) a fost in timp urmatorul:</div>
<blockquote style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px 0px 0px 20px; padding: 0px;">
31 dec. 1996 1.040.478<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />31 dec. 1997 26.868.335<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />31 dec. 1998 33.856.335<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />31 dec. 1999 66.435.137<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />31 dec. 2000 78.018.554<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />31 dec. 2001 95.310.954<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />31 dec. 2002 114.561.845<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />1 martie 2004 131.214.949<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />1 martie 2005 146.412.866<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />1 martie 2006 177.200.268</blockquote>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvg5_hPn_MktW1NNHbu_NzeLWlH_0zutDtYqm4khqiQt87n3__mp2I-fWIKlZlvcuq8-1_P3GRwhsEfPHUzoYYVS_4lIov24MXFM2qPwj85W6NSRoQBoDoRHDi5KRUfb7C3rP2nmtPFT0/s1600/CORNE%25C8%2598+VALC.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhvg5_hPn_MktW1NNHbu_NzeLWlH_0zutDtYqm4khqiQt87n3__mp2I-fWIKlZlvcuq8-1_P3GRwhsEfPHUzoYYVS_4lIov24MXFM2qPwj85W6NSRoQBoDoRHDi5KRUfb7C3rP2nmtPFT0/s400/CORNE%25C8%2598+VALC.jpg" width="267" /></a></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">19) Atitudinea agresivă a lui Gabriel faţă de locuitorii afectaţi de Proiect este un alt argument contra Proiectului.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Cine a citit politicile (recomandările) Grupului IFC al Băncii Mondiale, în special cele legate de strămutarea (adică primirea unui nou loc de teren şi o casă la alegere) şi relocarea (adică primirea unei compensaţii băneşti în schimbul proprietăţii actuale) populaţiei, a putut observa că ele nu sunt respectate de Proiectul lui Gabriel. De exemplu, BM recomandă strămutarea, adică „teren contra teren" , iar terenul nou să fie cel puţin echivalent cu cel pierdut, etc.. Gabriel a făcut până acum doar relocări, în proporţie de 77% deja, începând din 2002, deşi nu a primit aprobarea pentru Proiect. Gabriel trebuia să facă contracte de pre-cumparare, nu să cumpere deja proprietăţile oamenilor. Ce va face cu acele proprietăţi când Proiectul va fi respins? Ba mai mult, a şi dărâmat deja unele proprietăţi.</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">20) Pierderile de mediu pe care le va avea zona Roşia Montană şi Munţii Apuseni în general sunt un alt argument major contra Proiectului.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />În mineritul aurifer, resursele naturale (Pământul, Minereul, Pădurile, Aerul, Apa) sunt intrări în sistem, iar ieşirile sunt : Sterilul, Aurul, Eroziunea solului, Emisiile în aer, Poluarea apei. Folosirea şi distrugerea resurselor naturale, cât şi efectele distrugerii asupra mediului trebuie să fie cuantificate în costuri pentru economia naţională. Evaluarea acestor costuri trebuie să ia în consideraţie : pierderea ( temporară sau permanentă) a resurselor disponibile pentru alte utilizări, costul remedierii distrugerilor mediului, inclusiv reabilitarea carierelor, curăţarea râurilor poluate de drenarea apelor acide, etc. [ASE]<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Guvernul are datoria să cântăreasca cu grijă costurile pierderilor de resurse naturale disponibile, inclusiv ale aurului, care sunt de interes public, faţă de interesul privat al RMGC . Guvernul ar trebui de asemenea să considere pierderea pamântului productiv şi a apei, care ar fi putut fi folosite în alte activităţi alternative şi durabile. [ASE]<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Costurile de remediere a distrugerilor mediului sunt uriaşe. Oameni de ştiinţă din Organizaţia Cercetării Ştiinţifice a Commonwealth-ului ( the Commonwealth Scientific Research Organization) din Australia au estimat costul remedierii siturilor abandonate care produc ape acide în medie la 100.000 USD / ha. Alte studii (Kuipers, 2000) au găsit costul de refacere a mediului pentru minele la suprafaţă care produc ape acide între 50.000 USD/ha şi mai mult de 250.000 USD/ha, cu o medie de 170.000 USD/ha. Raportul dintre terenul folosit direct de catre compania minieră şi aria totală afectată este 1:5. În cazul Roşiei Montane, zona industrială va ocupa o suprafaţă de circa 1 200 ha, dar aria afectată totală va fi de 5 ori mai mare, deci de circa 6 000 ha. Dacă ne bazăm pe costul estimat de cercetătorii Australieni, de 100.000 USD/ha, obţinem un cost total de mediu pentru Roşia Montană de circa 600 mil. USD. [ASE]<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Acest cost poate fi şi mai mare în cazul în care RMGC nu va folosi planuri de management adecvate. Dar cine să-i controleze ? De exemplu, costul total pentru a curăţa mina de cupru montană (Rhone Poulenc) din California a fost estimat la 9 bilioane USD. Noi estimăm costul total al închiderii minei şi de remediere a distrugerilor mediului la minimum 2,6 bilioane USD.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Costurile prevăzute de Gabriel în Proiectul său pentru protecţia mediului sunt mult sub aceste cifre. De exemplu, în [RPP], pag. 7, se indică 158 milioane USD, din care 32 milioane USD pentru partea de investiţie alocată protecţiei mediului şi 126 milioane USD pentru sistemul iazului de decantare.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />In oct. 2006, Gabriel a oferit Guvernului României o garanţie de doar 70 milioane de euro, destinată ecologizării zonei în cazul în care aceasta nu va fi efectuată de exploatatori la finalul lucrărilor.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" /><strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"></strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEii1uB66-7fhIwAXyV3sWm2TiO5KiSJ_xdzG8QEmZ7eMDYqMxONG5cJlz6h4vizBsayVBFueHdAxJEpHp9bDx7n1Od65C5sAre7KL8zEXsn-kOdaVEuOguGMFVSCLNDA2QmTO-fO1mKBd0/s1600/MIHAI+GOTIU+3.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEii1uB66-7fhIwAXyV3sWm2TiO5KiSJ_xdzG8QEmZ7eMDYqMxONG5cJlz6h4vizBsayVBFueHdAxJEpHp9bDx7n1Od65C5sAre7KL8zEXsn-kOdaVEuOguGMFVSCLNDA2QmTO-fO1mKBd0/s400/MIHAI+GOTIU+3.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">21) Proiectul RMGC nu îndeplineşte obiectivele dezvoltării durabile şi întârzie căutarea unor soluţii economice cu adevărat durabile pentru zonă. Proiectul este opus conceptului de dezvoltare durabilă, el produce un dezastru durabil, şi acest lucru este un alt argument major contra Proiectului.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Dezvoltarea economică şi protecţia mediului natural nu sunt neapărat în opoziţie; ele pot fi compatibile în cadrul dezvoltării durabile. Conceptul dezvoltării durabile s-a consolidat sub egida ONU, începând cu "Raportul Brundtland" (1987) şi continuând cu Conferinţele de la Rio (1992) şi Johannesburg (2002). "Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului, fără a compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi". Dezvoltarea durabilă asumată de o ţară presupune îndeplinirea simultană a următoarelor obiective:<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- progresul social general, acordând în acelaşi timp atenţie nevoilor fiecărui membru al societăţii în parte;<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- protecţia eficientă a mediului înconjurător;<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- folosirea prudentă a resurselor naturale;<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- asigurarea unui nivel ridicat şi stabil de creştere economică şi, implicit, de ocupare a forţei de muncă. [A.Leca]<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />„Criteriile de la Copenhaga" ale Uniunii Europene plasează promovarea dezvoltării durabile ca şi criteriu de bază al acceptării de noi membri.<span style="background-color: transparent;"> </span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjGctdu0n9W_QMcVYM7bgDds67EDG2aZKZD2RMslTJdIkZylef8HXqxEnVsHHw-TFAAK9z1BYMglqGQ4cFf4AkKfO2VOdBw-ftgfxRQ-tDSVS6FGxlu_h6uJQe9Mr4lxWXrMrT0QQpAn68/s1600/1239678_10151661788694296_1340538618_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjGctdu0n9W_QMcVYM7bgDds67EDG2aZKZD2RMslTJdIkZylef8HXqxEnVsHHw-TFAAK9z1BYMglqGQ4cFf4AkKfO2VOdBw-ftgfxRQ-tDSVS6FGxlu_h6uJQe9Mr4lxWXrMrT0QQpAn68/s400/1239678_10151661788694296_1340538618_n.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">22) Pierderile culturale sunt un alt argument puternic contra Proiectului.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Comuna Roşia Montană (care are 14 sate, din care un sat se numeşte Roşia Montană) are o concentraţie foarte mare de patrimoniu construit cu valoare culturală de interes naţional. Comuna Roşia Montană (ca şi comuna vecină Bucium, care face obiectul celei de a doua concesiuni a companiei RMGC) apare în anexele la Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate, aparuta in M.O. Partea I Nr. 152 din 12 aprilie 2000: </div>
<blockquote style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px 0px 0px 20px; padding: 0px;">
- in ANEXA nr. I<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />I. ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE NATURII<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />2.0 Rezervatii si monumente ale naturii:<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />2.8 Piatra Despicata (Comuna <span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span> Montana - 0,20 ha), 2.60 Avenul din Hoanca Urzicarului PN -F (Comuna <span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span> Montana, satul Vartop - 1,00 ha), 2.83 Piatra Corbului (Comuna <span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span> Montana - 5,00 ha) </blockquote>
<blockquote style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px 0px 0px 20px; padding: 0px;">
- in ANEXA nr. III<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />I. VALORI DE PATRIMONIU CULTURAL DE INTERES NAŢIONAL (MONUMENTE ISTORICE DE VALOARE NAŢIONALĂ (EXCEPŢIONALĂ) 1. Monumente si ansambluri de arhitectura<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />g) Ansambluri urbane<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />g)3 Centrul istoric (Comuna <span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span> Montana, satul <span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span> Montana) l) Arhitectura industriala; amenajari cai de comunicatie<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />l)1. Galeriile romane ale exploatarilor miniere aurifere (Comuna <span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span> Montana, satul <span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span>Montana) m) Monumente de arhitectura populara (locuinte satesti)<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />m)2. Case - secolele al XVIII-lea - al XIX-lea (Comuna <span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span> Montana, satul <span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span> Montana)<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />II. UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE CU CONCENTRARE FOARTE MARE A PATRIMONIULUI CONSTRUIT CU VALOARE CULTURALA DE INTERES NATIONAL <br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Judetul ALBA Comune (...., <span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span> Montana, ....)</blockquote>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
Satul Roşia Montană apare pe lista monumentelor istorice apărută în Monitorul Oficial nr. 646 bis din 16 iulie 2004, astfel: </div>
<blockquote style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px 0px 0px 20px; padding: 0px;">
- la categoria I, cu 7 monumente, toate din epoca romana: „Situl arheologic Alburnus Maior-<span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span>Montana", „Asezarea romana de la Alburnus Maior, zona Orlea", „Exploatarea miniera romana de la Alburnus Maior, Masivul Orlea", „Vestigiile romane de la Alburnus Maior, zona Carpeni", „Incinta funerara romana din zona Tau Gauri", „ Galeria „Catalina Monulesti" din zona protejata a centrului istoric al localitatii", „Galeriile romane din Masivul Carnic, punct Piatra Corbului",<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- la categoria II, cu 42 monumente: „Biserica „Adormirea Maicii Domnului"", „Centrul istoric al localitatii ( Targul satului, Piata, Cartierul Berg, Str. Brazilor si zona din amonte de Piata, spre lacuri)", „Casa parohiala ortodoxa", „Casa cu spatiu comercial, azi primarie" si inca 38 case, iar<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- la categoria III, cu „Monumentul comemorativ al lui Simion Balint (in cimitirul bisericii „Adormirea Maicii Domnuluui")" .</blockquote>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhe7cqviybBDZgw3-TJHXvadVoPrF2UKWmtfTC2zCJ8R680piccNaRL4F1M_bvphpuIiQXPgRwFt4x-CWNNk5Wb2dF1R4INgtqiVb_lxgxCfNj_nQmIH-yG7wEktxAITRbUOAuzuascZIg/s1600/X.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhe7cqviybBDZgw3-TJHXvadVoPrF2UKWmtfTC2zCJ8R680piccNaRL4F1M_bvphpuIiQXPgRwFt4x-CWNNk5Wb2dF1R4INgtqiVb_lxgxCfNj_nQmIH-yG7wEktxAITRbUOAuzuascZIg/s400/X.jpg" width="400" /></a></div>
<span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">În concordanţă cu "Charta de la Veneţia- Charta Internaţională pentru Conservarea şi Restaurarea Monumentelor şi Siturilor- adoptată de ICOMOS în 1965", noţiunea de monument istoric nu cuprinde doar opera arhitectonică singulară, ci şi ansamblul arhitectonic urban sau rural care poartă mărturia unei civilizaţii particulare, unei evoluţii distincte, sau unui eveniment istoric. Nu se referă doar la opere mari de creaţie, ci şi la opere mai modeste, care în decursul timpului au căpătat o semnificaţie culturală. Este cazul monumentelor de la Roşia Montană şi Abrud.[ASE]</span><br style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;" /><strong style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px; padding: 0px;">Pierderea patrimoniului arheologic şi natural unic, care nu se va putea înlocui vreodată, trebuie masurată ca un cost pentru România. Costul economic al acestui patrimoniu depinde de interesul ţării în păstrarea şi valorificarea lui culturală. </strong><span style="background-color: white; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">[ASE]</span><br />
<div style="text-align: left;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">23) Doar 19,3% deţine statul român, prin Minvest, din afacerea Roşia Montană, ceea ce este foarte puţin şi este un alt argument contra Proiectului.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Există alte forme juridice practicate şi recomandate pentru astfel de proiecte, printre care "PRODUCTION SHARING AGREEMENT" (PSA pe scurt) (înţelegerea pentru împărţirea producţiei). Aceasta a fost pentru prima dată folosită în Bolivia, în anii '50. PSA se încheie între stat şi investitor; statul nu cheltuie şi nu riscă nimic, investitorul cheltuie şi îşi asumă riscurile. Statul plăteşte investitorul pentru munca sa nu cu bani, ci cu o parte a producţiei obţinute. Procedura este următoarea:<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- din produsul obţinut se separă acea parte care revine investitorului în compensarea cheltuielilor sale;<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- acea parte a produsului obţinut care rămâne (produsul profit) este împărţită între stat şi investitor în proporţia scrisă în PSA (uzual aproximativ 80% statul şi 20% investitorul).<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Chiar dacă guvernul ar renegocia contractul (?) cu Gabriel, care este secret pentru noi, şi ar obţine o participaţiune mai mare a statului, care ar deveni un argument ‘pentru' proiect, acest argument ar fi singular faţă de mulţimea argumentelor ‘contra'. Dacă ar fi să facem o comparaţie şocantă, chiar dacă ar fi atractiv financiar pentru stat un proiect care sa permită adopţia copiilor aflaţi în orfelinate de către persoane aflateîin afara ţării, intervine aspectul imoral al acestui proiect, care este predominant.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" /><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" /><strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"> </strong></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSp6-TpmNtPYMvkt0zfNNTRhiO2YSujg8oOGfIPIPiyKy6FTnycihoKfQXOR4ESwpplLzEF2f50F9aVL_ecFtJ2MFmuxwzKUXw0BrQjl0fuLDYhVV7OYtktj-1oFqzGy2ikMPfAYz47VE/s1600/PROTESTUL+GENERATIEI+TINERE.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSp6-TpmNtPYMvkt0zfNNTRhiO2YSujg8oOGfIPIPiyKy6FTnycihoKfQXOR4ESwpplLzEF2f50F9aVL_ecFtJ2MFmuxwzKUXw0BrQjl0fuLDYhVV7OYtktj-1oFqzGy2ikMPfAYz47VE/s400/PROTESTUL+GENERATIEI+TINERE.jpg" width="400" /></a></strong></div>
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">24) Comparaţia cu alte proiecte miniere, ca de exemplu cu proiectul Rio Narcea din Spania sau cu mina Martha din Noua Zeelanda, este în defavoarea proiectului RMGC, prin amploarea sa, prin concentraţia slabă de aur, prin locaţia sa într-o zonă umedă, foarte populată, cu vestigii arheologice.</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Proiectul RMGC (13 000 000 tone minereu anual, cu concentratie medie de 1,46 g/t Au) este de 26 ori mai mare ca proiectul in functiune al companiei canadiene RIO NARCEA GOLD MINES LTD (www.rionarcea.com) la mina "El Valle" si la mina satelit Carlés din Spania (500 000 tone minereu anual, cu concentratie medie de 5,62 respectiv 4,12 grame aur/tona) si este de cel putin 10 ori mai mare ca proiectul in functiune al companiei americane Newmont (www.newmont.com) la mina Martha din Noua Zeelanda (1 100 000 tone anual cu medie de 2,98 grame aur/tona), proiecte cu care RMGC compara proiectul sau.<br />
<blockquote style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin: 0px 0px 0px 20px; padding: 0px;">
- RIO NARCEA GOLD MINES LTD (Rio Narcea, pe scurt) (www.rionarcea.com) este o companie canadiană pentru resurse minerale cu operaţii, proiecte de dezvoltare şi activităţi de explorare în Spania şi Portugalia. Rio Narcea exploatează aurul în carieră la suprafaţă la mina "El Valle" din Februarie 1998 şi la mina satelit Carlés (la 20 km de El Valle) din toamna lui 2000. Ambele mine sunt situate în provincia Asturia, în nordul Spaniei. Uzina de procesare este situată la El Valle, aşa că minereul de la mina Carlés este adus aici. Minereul din mina la suprafaţă El Valle are o concentraţie medie de 5,62 g. aur/t , iar cel din mina la suprafaţă Carlés are o concentraţie medie de 4,12 g. aur/t. În anul 2004 un total de aproximativ 500.000 tone de minereu de la minele El Valle şi Carlés a fost procesat la uzina El Valle (adica cu 100.000 tone mai mult decât se prelucra la Roşia Montană); dacă se compară cu 13 milioane tone prevăzute a se prelucra în uzina din proiectul RMGC, raportul este: 1 la 26. Deoarecea capacitatea uzinei de prelucrare El Valle este mai mare, Rio Narcea a semnat o înţelegere pe trei ani cu Crew Development Corp. pentru cumpărarea şi tratarea minereului bogat în aur de la mina Nalunaq din Groenlanda. În 2004 era în plan procesarea a patru sau cinci loturi de câte 34.000 tone de minereu (adica 136.000 -170.000 tone minereu) cu o concentraţie de aproximativ 25-30 g. aur /t . Deci, în 2004, uzina El Valle a prelucrat în total aproximativ 636.000 (=500.000 + 136.000) sau 670.000 (=500.000 + 170.000) tone minereu. Daca se compară cu 13 milioane tone prevăzute a se prelucra în uzina din proiectul Roşia Montană, raportul este minim: 1 la 19. Rio Narcea s-a concentrat în ultimii ani pe trecerea ambelor mine de la exploatarea în carieră la suprafaţă, la exploatarea subterană; la Carlés, exploatarea subterana a început în august 2003 iar exploatarea la suprafaţă a încetat în primăvara lui 2004, pe când la El Valle, exploatarea subterană a început la sfârşitul primului semestru din 2004, în paralel cu ultima fază a exploatării la suprafaţă. Rio Narcea mai are proiectul Salave de exploatare a aurului din zona Salave, la 60 km de mina El Valle, unde minereul de aur are o concentraţie între 3,0-5,0 g. aur /t şi a oprit proiectul Corcoesto, datorită "lower estimated returns than previously anticipated" (concentratie de 1,45 g. aur/t). Localitatea cea mai răsărită din preajma minei El Valle este Belmonte de Miranda, care este situată la circa 60 km de mina El Valle, într-o zonă montană, la circa 50 km de Oceanul Atlantic, cu căteva sute de familii. In locul minei a fost înainte o localitate cu circa 20 de case.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />- Mina Martha din Noua Zeelandă http://www.marthamine.co.nz : aurul a fost descoperit în Noua Zeelandă pentru prima dată în 1852. Mina Marha, din orăşelul Waihi, săpată în dealul Martha (exploatare în subteran), a început în 1978 şi a fost închisă în 1952. Rămăşiţe ale ei sunt protejate ca monument istoric şi sunt o atracţie turistică. Folosirea cianurii în extracţia aurului s-a făcut din anul 1894. În cei 73 de ani, ea a produs 174.160 kg aur, din 11,9 milioane tone minereu (adică în medie 163.000 tone minereu anual, cu o concentraţie medie de 14,6 g/t aur ). La ea au lucrat în medie 600 oameni.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Mina Martha a fost redeschisă în 1987,îin exploatare în carieră deschisă. Licenţa pentru mina Martha a fost dată în 1987, pentru 30 ani, pentru 394,27 ha. În 1999 este aprobat un proiect extins, pentru o perioadă până în 2007, şi începe lucrul la proiectul extins.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Cantităţile de minereu (în tone) măcinat au fost de, respectiv:<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />1988 (68.179 t), 1989 (775.240 t), 1990(879.294 t), 1991(858.173 t), 1992 (834.472), 1993 (817.003 t), 1994(800.203 t), 1995(880.580 t), 1996(892.859 t), 1997 (915.135 t), 1998(917.346 t), 1999 (907.790 t) şi cu proiectul extins 2000(1.031.161 t), 2001(1.202.938 t), 2002(1.343.925 t), 2003(1.525.212 t), cu o concentraţie medie de aproximativ 3,1 g/t aur.</blockquote>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<br /></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">Concluzii</strong></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
Importanţa culturală a zonei Roşia Montană este mult mai mare decat importanţa economică a aurului ce a mai rămas în zonă - ca şi perla crescută într-o scoică, care a devenit mult mai importantă decât scoica care o găzduieşte.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />A face un proiect care exploateaza o resursă săracă de aur prin mutilarea munţilor, afectarea mediului, a comunităţii umane etc. pentru 18% din afacere, este pierderea cea mai vizibilă pentru România.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Cu beneficiile aduse României prin acest Proiect nu vom fi mai bogaţi, dar generaţiile următoare vor fi cu siguranţă mai sărace, prin epuizarea resurselor, distrugerea reliefului şi a mediului, distrugerea culturală şi nu în ultimul rând prin distrugerea coeziunii comunităţii locale. Beneficiile mici pentru România ale acestui Proiect pălesc în faţa pierderilor şi a riscurilor acestui Proiect. [ASE]<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Beneficiile substanţiale potenţiale care ar putea deriva din proiecte alternative - cum ar fi unul bazat pe agricultură şi dezvoltarea turistică, unul de reconversie sociala , unul de declarare a zonei ca „Peisaj cultural evolutiv" şi înscrierea ca atare în Patrimoniul UNESCO - sunt cele care ar trebui, cu adevărat, avute în vedere.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Aurul şi situl arheologic necercetat încă la Roşia Montană pot sta foarte bine în pământ să aştepte vremuri mai bune, când România îşi va putea permite să facă afaceri rentabile cu adevarat, când dezvoltarea tehnicii va permite o exploatare nepoluantă şi când nivelul - mult scăzut al corupţiei - va elimina suspiciunile legate de avizele date şi va întări autorităţile publice.</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<u style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">Concluzia finală</strong></u></div>
<div style="border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
Având în vedere cele prezentate, reiterăm cererea adresată Preşedinţiei şi Guvernului României să oprească acest Proiect, deoarece nu există argumente privind eficienţa economică, socială, de mediu etc. pentru România, şi să analizeze şi celelalte proiecte din Patrulaterul Aurului.</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">Bibliografie</strong></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
[A.Leca] Prof. dr. Ing. Aureliu Leca, Energia viitorului: restrictii si solutii posibile, A 8-a<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Conferinta CNCSIS, 11-13 mai 2006.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />[1997AR] - [2005AR], [2009AR] 1997 - 2005, 2009 Annual Report (Rapoartele<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Anuale ale companiei Gabriel Resources Ltd.<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />pe anii 1997 - 2005, aflate pe site-ul<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />www.gabrielresources.com<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />[ASE] Prof.dr. Paul Bran, Responsabil comisie, Raportul Comisiei din Academia de<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Studii Economice, Bucuresti, privitor la<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />probleme economice, financiare, sociale, de<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />mediu si de durabilitate ale Proiectului minier<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" /><span class="ajaxSearch_highlight ajaxSearch_highlight1" style="border: 0px; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px;">Rosia</span> Montana, Academica, Nr. 15, iunie<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />2003, Anul XIII, 152, pag. 57 - 69;<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />www.acad.ro<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />[EIM] RMGC, Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului -33<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />volume- (mai 2006)<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />(www.gabrielresources.com)<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />[RPP] RMGC, Raportul de Prezentare a Proiectului, dec. 2004<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />(www.gabrielresources.com)</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" /><strong style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;">Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />din Academia de Studii Economice</strong><br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Prof.dr. Afrodita Iorgulescu<br style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px;" />Prof.dr. Alexandru Isaic-Maniu</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; margin-bottom: 10px; padding: 0px;">
<a href="http://www.observatorulurban.ro/24-argumente-contra-proiectului-roia-montana.html?searched=rosia&highlight=ajaxSearch_highlight+ajaxSearch_highlight1">http://www.observatorulurban.ro/24-argumente-contra-proiectului-roia-montana.html?searched=rosia&highlight=ajaxSearch_highlight+ajaxSearch_highlight1</a></div>
HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-62429639453804442652013-09-11T03:15:00.003-07:002013-09-11T03:15:52.112-07:00ROȘIA MONTANĂ ȘI SFÂRȘITUL POLITIC AL LUI VICTOR PONTA<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_sgGVfOOFYRLy2yzo3Xcpn_0k9XNRgo8Iaf7-oRJBDGL6J3erDPb-n6xFAVRXwZL6ZS3i3-UCrllvCQZyTqy4uTMkCNjZUQaijPM9MOLJsuqmjrIEnFado6deCPY2iCQoP_spi8Y-FlI/s1600/PONTA.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_sgGVfOOFYRLy2yzo3Xcpn_0k9XNRgo8Iaf7-oRJBDGL6J3erDPb-n6xFAVRXwZL6ZS3i3-UCrllvCQZyTqy4uTMkCNjZUQaijPM9MOLJsuqmjrIEnFado6deCPY2iCQoP_spi8Y-FlI/s320/PONTA.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: #cc0000;"><span style="font-size: x-small; text-align: left;">VICTOR PONTA</span><br style="font-size: small; text-align: left;" /><span style="font-size: x-small; text-align: left;">NU A FOST MANDATAT DE POPORUL ROMÂN </span><br style="font-size: small; text-align: left;" /><span style="font-size: x-small; text-align: left;">SĂ SEMNEZE VREUN CONTRACT </span><br style="font-size: small; text-align: left;" /><span style="font-size: x-small; text-align: left;">CU ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION. </span><br style="font-size: small; text-align: left;" /><span style="font-size: x-small; text-align: left;">NIMENI NU I-A DAT DREPTUL SĂ ÎNSTRĂINEZE </span><br style="font-size: small; text-align: left;" /><span style="font-size: x-small; text-align: left;">O PARTE A TERITORIULUI NAȚIONAL </span><br style="font-size: small; text-align: left;" /><span style="font-size: x-small; text-align: left;">ȘI SĂ VÂNDĂ REZERVELE NATURALE ALE ȚĂRII.<br /> </span><br style="font-size: small; text-align: left;" /><span style="font-size: x-small; text-align: left;">ÎNSUȘI PARTENERUL SĂU DE COALIȚIE, </span><br style="font-size: small; text-align: left;" /><span style="font-size: x-small; text-align: left;">CRIN ANTONESCU A RECUNOSCUT CĂ </span><br style="font-size: small; text-align: left;" /><span style="font-size: x-small; text-align: left;">PNL ȘI PSD NU AU AVUT NICI UN ANGAJAMENT </span><br style="font-size: small; text-align: left;" /><span style="font-size: x-small; text-align: left;">ELECTORAL LEGAT DE APROBAREA PROIECTULUI RMGC </span></span></b></td></tr>
</tbody></table>
<b>Victor Ponta continuă să își încalce promisiunile electorale, să persevereze în minciună și obrăznicie și să susțină și să promoveze, în continuare, proiectul RGCM. Personaj cu un comportament schizoid (după cum a subliniat presa) Ponta se dovedește a fi băiatul de mingi al RMGC. Acest impertinent și arogant cu aspirații de dictator oriental, a devenit un mutant din ”Noaptea morților vii” care împrăștie teroarea în România. </b><br />
<b>Copilul de mingi, cu șapca mai mare decât sacul din iută pentru cartofi, se îndreaptă, autosiluindu-se, spre sfârșitul său politic, în huiduieli și în oprobiu. Firesc ar fi fost ca acest încăpățânat cu ifose să nu își fi făcut niciodată apariția în spațiul public, darmite în cel de decizie politică.</b><br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYZYkuNxI7PmwvYlSzYcLR0ODgKOl0YPh_h5JvEIWFDP7wu3NxPuXkSAPzat6eyBd5Z6HdZ4RVQ1ssj3PiwhzEbVkEVF0YCzF-4bZC4OmIlmHiWnDpMl_mPxfbEu2k8cnF4eSiVgnXOaM/s1600/PONTA+ROSIA+MONTANA.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYZYkuNxI7PmwvYlSzYcLR0ODgKOl0YPh_h5JvEIWFDP7wu3NxPuXkSAPzat6eyBd5Z6HdZ4RVQ1ssj3PiwhzEbVkEVF0YCzF-4bZC4OmIlmHiWnDpMl_mPxfbEu2k8cnF4eSiVgnXOaM/s400/PONTA+ROSIA+MONTANA.jpg" width="297" /></a><b>Deși Bisericile creștine din România (Ortodoxă, Catolică, Greco-Catolică, Lutherană, Calvină, Unitariană) biserci care reprezintă peste 90% din populația României - s-au exprimat împotriva realizării proiectului RMGC, deși Academia Română s-a pronunțat, în repetate rânduri, pe poziții de incriminare a acestui proiect al RMGC, deși peste o mie de specialiști s-au exprimat acuzând proiectul respectiv, deși societatea civilă a României se opune cu fermitate aberației în cauză, zeci de mii de oameni manifestând în marile orașe ale României, de aproape două săptămâni, deși acțiunea poporului român e susținută de patru mari asociații franceze, La Maison roumaine, OVR Solidarités, Pro Patrimonio France şi Rencontre du Patrimoine Europe-Roumanie, Victor Ponta se crede și se imaginează proprietarul României și, spre disperarea poporului român, începe să semene din ce în ce mai mult cu Saddam Hussein și cu dictatorul paranoic Moammar Ghaddafi. </b><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">UN AVOCAT ACUZĂ!</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000;">GHEORGHE PIPEREA</span>, </b><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOtb49MsWpoFZDQvuhdp7bBGwfo4AyhLk4P6_lI6dH5Zj38wg87ft-fhIkeBWGNpUINoQo2FwTziWWnk_C_Y6Oa-788O6PzZwm-gaUrK4GGvEkzcMxCMR-9SNi290MSHf55rytsgc22rQ/s1600/piperea.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOtb49MsWpoFZDQvuhdp7bBGwfo4AyhLk4P6_lI6dH5Zj38wg87ft-fhIkeBWGNpUINoQo2FwTziWWnk_C_Y6Oa-788O6PzZwm-gaUrK4GGvEkzcMxCMR-9SNi290MSHf55rytsgc22rQ/s320/piperea.jpg" width="234" /></a></div>
<b>specializat în probleme de insolvență judiciară: RMGC FUNCȚIONEAZĂ ILEGAL. Roșia Montană Gold Corporation este o structură a cărei dizolvare/lichidare judiciară ar fi trebuit făcută încă din anul 2009! </b><br />
<b><br /></b>
<b>”ONG-urile, persoane fizice sau chiar parlamentarii în nume propriu pot cere oricând instanței constatarea încetării de drept a existenței societății comerciale RMGC. A lichidării juridice a acesteia. Totul e să și vrea cineva să facă acest lucru. Nu vedeți că toată lumea implicată mai mult sau mai puțin în lupta împotriva derulării acetui proiect minier absolut scandalos, se ferește să ia o poziție mai dură sau să ia taurul de corne și să lupte până la capăt. Pentru că, în justiție, vă garantez că lucrurile s-ar desfășura extrem de simplu- pentru că ilegalitatea comisă de AGA a RMGC este evidentă, și succesul unei astfel acțiuni civile ar fi garantat. Niciun judecător cu mintea întreagă din România, desigur pe fondul stârnit de importanța unui asemenea proces, nu ar îndrăzni să încalce legea și să dea altă decizie decât aceea de lichidare/dizolvare juridică a societății comerciale RMGC. Și astfel s-ar pune definitviv punct uneia din cele mai scandaloase înșelăciuni din istoria României, comisă de o firmă, cu acordul sau chiar cu ajutorul autorităților române, în dauna interesul național.”</b><br />
<b>Cotidianul/ m</b><b>iercuri, 11 septembrie 2013</b><br />
<div>
<a href="http://www.cotidianul.ro/gheorghe-piperea-societatea-comerciala-rmgc-nu-mai-exista-de-drept-din-decembrie-2009-152817/" target="_blank">http://www.cotidianul.ro/gheorghe-piperea-societatea-comerciala-rmgc-nu-mai-exista-de-drept-din-decembrie-2009-152817/</a></div>
<div>
<b><span style="font-size: large;"><br /></span></b></div>
<div>
<div>
<span style="color: #cc0000;"><b><span style="font-size: large;">MIRCEA COȘEA</span></b><b><span style="font-size: large;"> </span></b></span></div>
<div>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">”Zăcămintele ar putea fi exploatate de către România </span></b></div>
<div>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">în folosul statului român.”</span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJSQP6bg_W52SSUL9oWCvBmzb4uw3OF3ZsUrt6T1N0JE9MTD_eU4S4zJe7ZQmlIeVK9fzyGSRjOiHiemOSY-TDGx1S6wH65JB6TeDcb7hjg9TTc1LjE9pO0SuhGbL8-ralPOEOm_B0YXM/s1600/mcosea.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJSQP6bg_W52SSUL9oWCvBmzb4uw3OF3ZsUrt6T1N0JE9MTD_eU4S4zJe7ZQmlIeVK9fzyGSRjOiHiemOSY-TDGx1S6wH65JB6TeDcb7hjg9TTc1LjE9pO0SuhGbL8-ralPOEOm_B0YXM/s1600/mcosea.jpg" /></a></div>
<div>
<b>”Gold Corporation, care e o companie obscură (nimeni nu știe prea multe despre ea, se vorbește că ar fi în proprietatea unui mare om de afaceri aflat acum sub anchetă și în Franța și în Elveția), câștigă un lucru foarte important: are în posesie unul dintre cele mai mari zăcăminte de aur din lume.</b></div>
<div>
<b>Repet, într-o manieră colonială, pentru că i se dau toate avantajele. A cumpărat, prin banii pe care i-a investit în PR și în publicitate, administrația locală, iar pe termen lung își poate negocia această posesie pe care o are vânzând-o, revânzând-o, având la dispoziție un zăcământ care îi aparține.</b></div>
<div>
<b>Și mai beneficiază chiar și de un lucru cât se poate de straniu: capacitatea de expropriere a terenurilor în folosul ei și nu în folos public, românesc.</b></div>
<div>
<b><br /></b></div>
<div>
<b>De altfel, eu am propus copierea unui exemplu italienesc de prin anii '50 și anume crearea unei entități de stat care să exploateze în proprietatea statului zăcămintele minerale, finanțându-se prin împrumuturi. Pentru că un zăcământ ca acesta și altele pe care le mai avem ar fi argumente foarte importante pentru obținerea unui împrumut pe piața internațională, iar zăcămintele ar putea fi exploatate de către Ronia în folosul statului român.”</b></div>
<div>
<a href="http://www.ziare.com/rosia-montana/gold-corporation/rosia-montana-o-vanzare-de-resurse-specifica-secolului-xix-interviu-cu-mircea-cosea-1255264" target="_blank">http://www.ziare.com/rosia-montana/gold-corporation/rosia-montana-o-vanzare-de-resurse-specifica-secolului-xix-interviu-cu-mircea-cosea-1255264</a></div>
</div>
HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-86476685983370334152013-09-09T03:21:00.000-07:002013-09-09T13:05:25.111-07:00TRECEREA LUI PETRU POANTĂ<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi75KMfjyGTkyDROdGUXrGCbUnp9V51xnMsGPhlZpiUqljXd3eLfr-FheSUfKRr8Qf5E95SYyEYaUvqrg8vZS-OQnFZ86LIKdlMiWVlg6q88SSKRRiWoykW4IUYG_W6k3vHARFtXlEeaDc/s1600/PETRU+POANTA.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi75KMfjyGTkyDROdGUXrGCbUnp9V51xnMsGPhlZpiUqljXd3eLfr-FheSUfKRr8Qf5E95SYyEYaUvqrg8vZS-OQnFZ86LIKdlMiWVlg6q88SSKRRiWoykW4IUYG_W6k3vHARFtXlEeaDc/s400/PETRU+POANTA.jpg" width="263" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="font-size: small;">PETRU POANTĂ<br />7 aprilie 1947, Cerișor, județul Hunedoara -<br />7 septembrie 2013, Cluj-Napoca</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Aflasem despre numele lui Petru Poantă pe când aveam 19 ani. Poetul Petru M. Haș, profesor de franceză la un liceu din Făgăraș, îmi evoca scene din vremea studenției sale. Fusese coleg de cameră cu Petru Poantă, în celebrul cămin studențesc ”Avram Iancu” al Universității din Cluj. Se numărau amândoi printre membrii fondatori ai revistei studențești ”Echinox”, alături de Marian Papahagi, Eugen Uricariu, Ion Pop, Andrei Vartic... În 1986 aveam să debutez în revista ”Steaua” grație lui Petru Poantă și poetului Adrian Popescu. În 1996 mi-a semnat o prefață excepțională în volumul de versuri ”Gura de piatră”, apoi a mai scris despre poezia mea, în câteva rânduri, elogios. M-a selectat pentru antologiile alcătuite sub îngrijirea lui, ”Dicționar de poeți. Clujul contemporan, 1999, 2000;” și, în 1998, datorită încurajărilor sale, mi-am alcătuit dosarul de intrare în Uniunea Scriitorilor. L-am simțit mereu aproape, încurajându-mă. Petru Poantă și profesorul Mircea Popa au fost criticii mei de Întemeiere.</span></b><br />
<b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">O întâmplare ciudată face ca, același poet care îmi vorbise pentru prima dată despre criticul și istoricul literar... să îmi fi dat și trista veste a săvârșirii din lumea aceasta a lui Petru Poantă. Pe 7 septembrie, mă aflam în tabăra Festivalului de literatură de la Săvârșin când, Petru M. Haș fusese sunat de un alt poet, bistrițean, pentru a-i spune asta. Și, cum nu ne venea să credem... cum nu puteam accepta, l-am sunat pe Ovidiu Pecican, la Cluj. Da, din păcate, era adevărat. Petru Poantă, măcinat de un cancer nemilos, se stinsese din viață la vârsta de 66 de ani...</span></b><br />
<b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Fie-i țărâna ușoară! </span></b><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgF-h-_Xaxn_qbHKq2tCxNZAsXpAXnvMNiaOYZcOjHG-hV16ZqijnrFXGj2TTEW4XiYUePp8Mca7ZIQQ3hdz6vu_wzHW3H06KhLaT0CUPA3ZfBWlQWz-ebm6sf3iVms5rjnAkuIuMFoRWU/s1600/CLUJUL+MEU.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgF-h-_Xaxn_qbHKq2tCxNZAsXpAXnvMNiaOYZcOjHG-hV16ZqijnrFXGj2TTEW4XiYUePp8Mca7ZIQQ3hdz6vu_wzHW3H06KhLaT0CUPA3ZfBWlQWz-ebm6sf3iVms5rjnAkuIuMFoRWU/s320/CLUJUL+MEU.jpg" width="209" /></a></div>
<b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">A fost un împătimit al studiului operei lui George Coșbuc dar a fost fascinat, mai apoi, de reveriile studiului modernismului Cercului Literar de la Sibiu, de cele ale studiului modernității revistei ”Echinox”-</span></b><b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">(construite și de el însuși)</span></b><b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">. După cum era preocupat, frământat, de evoluția poeziei contemporane. Vedea și observa, cu tristețe, cum se profilează un soi de ”adamism” cu consecințe anarhice în contemporaneitate, născut din spuza unui analfabetism ”savant”, toxic pentru cultură și încerca să îi contrapună promovarea unui curent de reevaluare valorică, susținând autenticitatea și reîntoarcerea la substanțialitatea tradițiilor culturale. Modernitatea, pentru Petru Poantă nu poate face eschivă de la referențialitatea erudiției. De aici severitatea tratamentelor sale severe aplicate poeziei contemporane.</span></b><br />
<b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">A iubit Cetatea Culturală a Clujului enorm și a fost cronicarul modern al ei (”Clujul meu. Oameni și locuri”, 2006; ”Clujul meu. Anii șaptezeci”, 2007. ”Clujul meu. Radiografii”, 2011; volumul monografic ”Clujul interbelic. </span></b><span style="background-color: white; color: #0f1c2b; font-size: 16px; line-height: 24px;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><b>Anatomia unui miracol</b></span></span><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><b>.” aflându-se sub tipar). </b></span><br />
<b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">S-a stins o mare personalitate a lumii culturale române. În urnă-i rămâne nu doar o operă remarcabilă ci și întristarea și o î</span></b><b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">ndoliată lume literară ardeleană. </span></b><br />
<b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Aceasta e Trecerea lui Petru Poantă. Dumnezeu să îl ierte și să îl odihnească!</span></b><br />
<b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Îi voi păstra mereu în inima mea o mare recunoștință!</span></b><br />
<b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Condoleanțe doamnei Irina Petraș și fiicei lor, Laura Irina Poantă! </span></b>HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-43774568669739245982013-09-05T13:09:00.000-07:002013-09-05T14:44:41.902-07:00ÎN CAZUL ROȘIA MONTANĂ, BISERICA A REFUZAT LINGOURILE TRĂDĂRII DAR LINGĂII CIANURII NU! <div style="background-color: white; color: #555555; line-height: 20px; padding: 0px 0px 15px;">
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ S-A DECLARAT </b></span></div>
<div style="background-color: white; color: #555555; line-height: 20px; padding: 0px 0px 15px;">
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>ÎMPOTRIVA REALIZĂRII PROIECTULUI ROȘIA </b></span></div>
<div style="background-color: white; color: #555555; line-height: 20px; padding: 0px 0px 15px;">
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>MONTANĂ GOLD CORPORATION</b></span></div>
<div style="background-color: white; color: #555555; line-height: 20px; padding: 0px 0px 15px;">
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><b>COMUNICAT DE PRESĂ (Nr. 4457/12 noiembrie 2003)</b></span></div>
<div style="background-color: white; color: #555555; line-height: 20px; padding: 0px 0px 15px;">
<b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">În zilele de 11-12 noiembrie 2003, la Reședința patriarhală, sub președinț</span><span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif;">ia Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, s-au desfășurat lucrările Sfântului Sinod al Patriarhiei Ortodoxe Române.</span></b></div>
<div style="background-color: white; color: #555555; line-height: 20px; padding: 0px 0px 15px;">
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><b>Având în vedere, pe de o parte, temeiul biblic potrivit căruia pământul este creația lui Dumnezeu, iar, pe de alta parte, că proiectul minier al corporației canadiene Roșia Montană Gold Corporation urmează să desfigureze atât<span id="more-2315"></span> ecologic, cât și uman, zona Roșia Montană și, prin extensie, întreaga regiune a Munților Apuseni, luând în considerare faptul că proiectul minier Roșia Montană vizează strămutarea bisericilor și a cimitirelor din zonă, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere al cultului și tradițiilor ortodoxe, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române se pronunță împotriva realizării proiectului Roșia Montană Gold Corporation și speră că această zonă să rămână intactă în sfințenia, puritatea și frumusețea ei.</b></span></div>
<div style="background-color: white; color: #555555; line-height: 20px; padding: 0px 0px 15px;">
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><b>BIROUL DE PRESA SI COMUNICATII<br />AL PATRIARHIEI ROMANE</b></span></div>
<div style="background-color: white; padding: 0px 0px 15px;">
<b style="color: #555555; line-height: 20px;"><span style="font-size: x-large;">Parohul bisericii greco-catolice </span></b></div>
<div style="background-color: white; padding: 0px 0px 15px;">
<b style="color: #555555; line-height: 20px;"><span style="font-size: x-large;">"Adormirea Maicii Domnului" </span></b></div>
<div style="background-color: white; padding: 0px 0px 15px;">
<span style="font-size: x-large;"><span style="color: #555555;"><span style="line-height: 20px;"><b>din </b></span></span><b style="color: #555555; line-height: 20px;">Roșia Montană, Preotul MIRCEA BUDE - </b></span></div>
<div style="background-color: white; padding: 0px 0px 15px;">
<span style="font-size: x-large;"><b style="color: #555555; line-height: 20px;">"O firmă </b></span><b style="color: #555555; font-size: xx-large; line-height: 20px;">străină </b><b style="color: #555555; font-size: xx-large; line-height: 20px;">și </b><b style="font-size: xx-large;"><span style="color: #555555;"><span style="line-height: 20px;">statul </span></span><span style="color: #555555;"><span style="line-height: 20px;">păgân </span></span></b></div>
<div style="background-color: white; padding: 0px 0px 15px;">
<b style="font-size: xx-large;"><span style="color: #555555;"><span style="line-height: 20px;">ne vor distruge </span></span></b><b style="font-size: xx-large;"><span style="color: #555555;"><span style="line-height: 20px;">identitatea"</span></span><span style="color: #555555; line-height: 20px;"> </span></b></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEih9rkrF8EohdA3hzW-xbA5-ktrYbTlXv1ChN4jH_6hgtAZ6Bc3TJEijBp9dDPXCrN_m4EgqSTEz8S3yywaBgdh72tWVu3FLFtnIC_AjGLtO6kIfa4X85VhFIJiu0Q_TFcMiUt02EJtFz4/s1600/CRISTIAN+ALBU.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEih9rkrF8EohdA3hzW-xbA5-ktrYbTlXv1ChN4jH_6hgtAZ6Bc3TJEijBp9dDPXCrN_m4EgqSTEz8S3yywaBgdh72tWVu3FLFtnIC_AjGLtO6kIfa4X85VhFIJiu0Q_TFcMiUt02EJtFz4/s400/CRISTIAN+ALBU.jpg" width="261" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: #cc0000;">CRISTIAN ALBU,<br />LIDERUL SINDICATULUI MINERILOR <br />DE LA ROȘIA MONTANĂ<br />- SE POT OBSERVA OCHII CIANURAȚI,<br />PRIVIREA DE MECANISM, ÎN SPATELE CĂREIA<br />SE AGITA MONEDELE <br />CA ÎNTR-O PUȘCULIȚĂ.<br />PUNGUȚA CU DOI BANI.</span></b> </td></tr>
</tbody></table>
<div style="background-color: white; padding: 0px 0px 15px;">
<span style="color: #555555; font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span style="line-height: 20px;"><b>Vor fi explozii uriase, cum n-au mai trăit munții Apuseni și nici România, explozii care vor declanșa cutremure locale în fiecare zi. Nu va mai sta piatră pe piatră, nu vor supraviețui nici casele mai îndepărtate, din zona așa-zis protejată. În plus, drumul industrial va fi pe-aproape, iar mașinile de mare tonaj vor provoca adevărate tornade de praf și fum. Ei ne vor distruge o parte a istoriei, de asta sunt sigur. O firmă straină și statul păgân ne vor distruge identitatea. Fiindcă acest stat, care permite unei companii străine să umilească una din cele mai vechi așezări românești, la fel de veche ca istoria însăși, e mai păgîn decât statul comunist. Cei care-l reprezintă temporar s-au înhăitat cu străinii și vin să dicteze: "Distrugeți tot ce e-n Roșia! Distrugeți tot ce e-n Corna!". Cine-s ei, cine le dă putere să decidă asemenea mârșăvii?! Alții au fost capabili să le ridice, iar noi nu suntem în stare să le păstrăm? De ce urmaresc să spună"după mine, potopul"? Că doresc să-și umple buzunarele cu arginți? Că plănuiesc să-și ia tălpășița la terminarea filoanelor, aruncându-ne resturile ospățului, ca la câini?</b></span></span><b style="color: #555555; font-family: Times, 'Times New Roman', serif; line-height: 20px;">...sunt imaginile pe care Satana le insufla în mintea necredincioșilor. Același stăpân al întunericului ne smonește că putem trăi și fără Dumnezeu, că noi suntem cei mai puternici, cei mai creștini din lume, dar fără să mergem la biserică. Cu gândul numai la bani și la bunăstare, mulți roșieni și-au vândut <table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh81CAF6E7AoFvVGxlfARiiA3Wxpi-wAWk7Trw51tLaV0iovw-Jg49IPpDxH_odgYcPQXfJzfnQfG2vgeeltGOEDtjsycy6pg4QdZEfqN30Uxa1mWwlF8KDFLlSE29grF_FJJN00fFGmSw/s1600/sanda+lungu+femeia+latrina.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="221" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh81CAF6E7AoFvVGxlfARiiA3Wxpi-wAWk7Trw51tLaV0iovw-Jg49IPpDxH_odgYcPQXfJzfnQfG2vgeeltGOEDtjsycy6pg4QdZEfqN30Uxa1mWwlF8KDFLlSE29grF_FJJN00fFGmSw/s320/sanda+lungu+femeia+latrina.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: #cc0000;">SANDA ALBU<br />(CU GURA ÎNCHISĂ)<br />AȘTEAPTĂ SĂ VÂNDĂ AURUL APUSENILOR<br />PENTRU LEMNE DE FOC ȘI SĂ SE SPELE <br />PE GURA CA O LATRINĂ CU CIANURĂ.</span></b><br />
<a href="https://www.youtube.com/watch?v=iSPYyiuM5C8" target="_blank">https://www.youtube.com/watch?v=iSPYyiuM5C8</a></td></tr>
</tbody></table>
casele și pământul, crezând că banii or să le-ajungă pentru sute de ani. Dumnezeu a fost pentru ei pe locul trei sau patru. Mulți au uitat sa-L caute, alegând "Goldul" și cianura. Eram copil pe când, la Baia Mare, se exploata aurul cu cianura. La noi în gradină nu se făceau roșiile. Când creșteau, venea o ploaie acidă și le înnegrea... Le lua maica-mea și le arunca la gunoi. Castraveții nu se făceau. Cartofii, la prima ploaie, se înnegreau și ei. Au trecut șapte ani, după inchiderea exploatarii, până când a putut și mama să aibă legume în grădina noastră din Suciu de Sus. Așa va fi și la Roșia Montană. Cei care vor trăi în zona asta își vor scurta zilele. Aici, pe valea asta, se vor naște copii cu malformații, va fi un al doilea Cernobîl: "Cernobîlul de la Roșia Montană". Auziți: un zid de 184 de metri înălțime va stăvili cianurile din Corna! Cine poate să facă, între munții ăștia, un baraj de 184 de metri?! Unde suntem noi? La Turnul Babilonului?</b></div>
<div style="background-color: white; padding: 0px 0px 15px;">
<b style="color: #555555; font-family: Times, 'Times New Roman', serif; line-height: 20px;"><a href="http://www.formula-as.ro/2010/920/spiritualitate-39/preot-mircea-bude-o-firma-straina-si-statul-pagan-ne-vor-distruge-identitatea-12499" target="_blank">http://www.formula-as.ro/2010/920/spiritualitate-39/preot-mircea-bude-o-firma-straina-si-statul-pagan-ne-vor-distruge-identitatea-12499</a></b><br />
<span style="font-size: large;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8ft390ErRHoQSQSh45sKlhEUMsSvXauXBtLOCcDUoWJhXbX8eKtMcPVxq8TLr37tRV3Vrd1OQ8oU7JoFqx8CzsNEgdMr7-JKwqzDTpzFA8LsKCYpuQwoQgd9424kMz4naLfAiZ-uOnEI/s1600/buzznews.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="59" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8ft390ErRHoQSQSh45sKlhEUMsSvXauXBtLOCcDUoWJhXbX8eKtMcPVxq8TLr37tRV3Vrd1OQ8oU7JoFqx8CzsNEgdMr7-JKwqzDTpzFA8LsKCYpuQwoQgd9424kMz4naLfAiZ-uOnEI/s320/buzznews.png" width="320" /></a></div>
<br />
<span style="border-left-color: rgb(218, 37, 28); border-left-style: dotted; border-width: 0px 0px 0px 1px; display: block; float: left; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: inherit; margin: 0px; padding: 3px 5px; vertical-align: baseline;"><a class="catlink" href="http://www.buzznews.ro/cluj/buzz-video/" style="border: 0px; color: #da251c; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: inherit; margin: 0px; padding: 0px; text-decoration: none; text-transform: uppercase; vertical-align: baseline;" title="BUZZ Video">BUZZ VIDEO</a></span><span style="border-left-color: rgb(218, 37, 28); border-left-style: dotted; border-width: 0px 0px 0px 1px; display: block; float: left; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: inherit; margin: 0px; padding: 3px 5px; vertical-align: baseline;">05 septembrie 2013</span><br />
<span style="border-left-color: rgb(218, 37, 28); border-left-style: dotted; border-width: 0px 0px 0px 1px; display: block; float: left; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: inherit; margin: 0px; padding: 3px 5px; vertical-align: baseline;"><br /></span>
<span style="border-left-color: rgb(218, 37, 28); border-left-style: dotted; border-width: 0px 0px 0px 1px; display: block; float: left; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: inherit; margin: 0px; padding: 3px 5px; vertical-align: baseline;"><br /></span>
<span style="border-left-color: rgb(218, 37, 28); border-left-style: dotted; border-width: 0px 0px 0px 1px; display: block; float: left; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: inherit; margin: 0px; padding: 3px 5px; vertical-align: baseline;"><br /></span>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="font-size: 12px; line-height: 12px;"><br /></span></span>
<strong style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 19px; text-align: justify;"><span style="color: red; font-size: large;"><br /></span></strong><br />
<strong style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 19px; text-align: justify;"><span style="color: red; font-size: large;"><br /></span></strong>
<strong style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 19px; text-align: justify;"><span style="color: red; font-size: large;">Regretatul Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și</span></strong><br />
<strong style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 19px; text-align: justify;"><span style="color: red; font-size: large;">Maramureșului, Bartolomeu Anania (1921-2011) era un militant activ împotriva proiectului minier de la Roșia Montană, despre care a spus într-o predică că este “un proces criminal” care trebuie oprit.</span></strong><br />
<br />
<div style="border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; overflow: visible; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
Pe pagina de <a href="https://www.facebook.com/pages/Bartolomeu-Anania/136235109799260?hc_location=stream" style="border: 0px; color: #0000cc; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: inherit; margin: 0px; padding: 0px; text-decoration: none; vertical-align: baseline;" target="_blank">Facebook Bartolomeu Anania </a>a fost publicată de către cei care i-au fost apropiați o scrisoare deschisă din 2007, adresată ministrului de atunci al mediului, Attila Korodi (UDMR), căruia i s-a cerut stoparea investiției din Munții Apuseni.</div>
<div style="border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; overflow: visible; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
VIDEO. <a href="http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=RDGomagESaA#t=33" target="_blank">http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=RDGomagESaA#t=33</a></div>
<div style="border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; overflow: visible; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<a href="http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=RDGomagESaA#t=33">http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=RDGomagESaA#t=33</a></div>
<div style="border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; overflow: visible; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
“Roşia Montană se află acum într-o fază fierbinte, de maximă tensiune între cei care cred că în România totul poate fi cumpărat cu bani (inclusiv conştiinţele) şi cei care se luptă din răsputeri pentru apărarea unui foarte preţios patrimoniu istoric, cultural şi economic, precum şi a demnităţii noastre naţionale. (…)</div>
<div style="border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; overflow: visible; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
Îmi fac o datorie de conştiinţă în a vă ruga, domnule ministru, să depuneţi toate eforturile şi să folosiţi toate pârghiile legale pe care vi le conferă funcţia pe care o deţineţi pentru salvarea Roşiei Montane, a Transilvaniei şi a zonelor învecinate de la un dezastru ecologic sigur.</div>
<div style="border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; overflow: visible; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<strong>Ştim că Roşia Montană e ameninţată de sărăcie, dar acum are de ales între a fi săracă sau a nu fi deloc.</strong> <strong>Împotriva sărăciei pot exista soluţii, dar nu şi împotriva crimei ecologice pentru înfăptuirea căreia se cheltuiesc sume enorme, se consumă intrigi de culise, se falsifică expertize şi se sustrag documente întocmite de specialişti”</strong>, i-a scris Înalt Prea Sfinția Sa ministrului Mediului, Attila Korodi.</div>
<div style="border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 19px; overflow: visible; padding: 0px 0px 10px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-size: 28px; line-height: 36px;">Bartolomeu Anania, despre proiectul Roșia Montană: “Un proces CRIMINAL” – “Îi rog pe politicieni să sprijine lupta pentru salvarea Roșiei Montane”</span></div>
<div class="socialbar" id="socialbar" style="border-bottom-color: rgb(218, 37, 28); border-bottom-style: dotted; border-top-color: rgb(218, 37, 28); border-top-style: dotted; border-width: 1px 0px; clear: both; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px; height: 30px; line-height: 12px; margin: 0px 0px 5px; overflow: hidden; padding: 0px; position: relative; vertical-align: baseline;">
</div>
<div id="article" style="border: 0px; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 18px; margin: 10px 0px 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<br />
<figure aria-labelledby="figcaption_attachment_126127" class="wp-caption aligncenter" id="attachment_126127" style="background-color: #fcfcfc; border: 1px solid rgb(221, 221, 221); font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: inherit; margin: 5px auto 10px; padding: 3px; text-align: center; vertical-align: baseline; width: 508px;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQf3SKxpAXqsgLfAI1R22CEnj8MTEIfgXLoCxSv08JKwxRxCFiPZ04Am7HKpWsUzxuGrshHyaowvMUvmZHHe_5JXgA55U4JB8kjDleAQXfGYRux7POqhebDNXddwkkurPDuyBFFYc3we4/s1600/ips-bartolomeu_anania.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="425" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQf3SKxpAXqsgLfAI1R22CEnj8MTEIfgXLoCxSv08JKwxRxCFiPZ04Am7HKpWsUzxuGrshHyaowvMUvmZHHe_5JXgA55U4JB8kjDleAQXfGYRux7POqhebDNXddwkkurPDuyBFFYc3we4/s640/ips-bartolomeu_anania.jpg" width="640" /></a></div>
<figcaption class="wp-caption-text" id="figcaption_attachment_126127" style="border: 0px; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: inherit; margin: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;"><br /></figcaption><figcaption class="wp-caption-text" id="figcaption_attachment_126127" style="border: 0px; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: inherit; margin: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;"> Bartolomeu Anania a militat pentru salvarea Roșiei Montane</figcaption></figure><br />
<div style="font-size: 13px;">
</div>
<div style="border: 0px; font-family: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: 19px; overflow: visible; padding: 0px 0px 10px; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit;"><b>Mitropolitul Bartolomeu le vorbea despre Roșia Montană și enoriașilor săi, în timpul predicilor.</b></span></div>
<div style="border: 0px; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: 19px; overflow: visible; padding: 0px 0px 10px; vertical-align: baseline;">
“Bisericile creștine din Transilvnia, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano Catolică, Biserica Reformată, Biserica Unitariană au cerut sa nu fie sacrificata Rosia Montana, sa nu fie vanduta celor care cred ca totul se poate cumpara pe bani, chiar si constiintele.</div>
<div style="border: 0px; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: 19px; overflow: visible; padding: 0px 0px 10px; vertical-align: baseline;">
Se pare ca nu ne-a auzit nimeni, desi, noi, bisericile crestine, reprezentăm 99 la suta din populatia Romaniei. <strong>E posibil ca poporul sa implore puterea sa nu vanda un bun national iar puterea sa se faca ca nu aude?</strong></div>
<div style="border: 0px; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: 19px; overflow: visible; padding: 0px 0px 10px; vertical-align: baseline;">
De curand am facut o scrisoare deschisă adresată ministrului mediului (Attila Korodi, în anul 2007 – n.red.) si se pare ca rezulatele sunt pozitive, ca este dispus sa opreasca acest proces criminal, de salbaticire a Muntilor Apuseni (…).</div>
<div style="border: 0px; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: 19px; overflow: visible; padding: 0px 0px 10px; vertical-align: baseline;">
<strong>Îi rog pe oamenii politici sa sprijine lupta poporului roman pentru salvarea Rosiei Montane, din toate puterile si pe toate fronturile.</strong></div>
<div style="border: 0px; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: 19px; overflow: visible; padding: 0px 0px 10px; vertical-align: baseline;">
Pe langa argumentele stiintifice, chimice, cianurile, eu as adauga o intrebare elementara, esentiala:<strong> oare ce interes are Romania sa scape din mana o mina de aur, un munte de aur si argint care sta acolo de la inceputul pamantului si care poate sa mai stea pana la sfarsitul lumii? Un mare bulgare de aur care nu se degradeaza, nu rugineste, nu putrezeste, nu piere. Nu cere de mancare. Nu cere impozite. Ce interese are?</strong></div>
<div style="border: 0px; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: 19px; overflow: visible; padding: 0px 0px 10px; vertical-align: baseline;">
Americanii au descoperit în Alaska zacaminte uriase de petrol. Le-au evaluat, dar n-au inceput sa le exploateze. Le-au sigilat. De ce? Prefera sa cumpere petrol de la arabi, atata cat pot cumpara, si pastreaza rezerva pentru cine stie ce vremuri de rastriste, fiindcă fiecare popoor poate sa treaca prin vremuri de rastriste, de crize, de razboaie (…). Oare noi nu ne gandim la oarecare vremuri de rastriste pentru acest popor? Ne-ar strica o rezerva de aur si argint care sta cuminte si este a noastra, proprietatea noastra, nu a altora? Vrem neaparat sa o instrainam, pentru cativa bani, din care statul castiga foarte putin?</div>
<div style="border: 0px; font-family: inherit; font-size: inherit; font-style: inherit; font-variant: inherit; line-height: 19px; overflow: visible; padding: 0px 0px 10px; vertical-align: baseline;">
Iata, deci, o ratiune de bun simt si simpla de tot, de interes national pentru pastrarea acestei zone”, le-a spus Bartolomeu Anania credincioșilor săi.</div>
</div>
<a href="http://www.buzznews.ro/2013/09/05/bartolomeu-anania-despre-proiectul-rosia-montana-un-proces-criminal-ii-rog-pe-politicieni-sa-sprijine-lupta-poporului-pentru-salvarea-rosiei-montane/" target="_blank">http://www.buzznews.ro/2013/09/05/bartolomeu-anania-despre-proiectul-rosia-montana-un-proces-criminal-ii-rog-pe-politicieni-sa-sprijine-lupta-poporului-pentru-salvarea-rosiei-montane/</a> </div>
HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-37645202038430775842013-09-04T11:17:00.002-07:002013-09-05T05:31:34.963-07:00DOI SPECIALIȘTI ÎN ECONOMIE - MOISE GURAN ȘI DR. DAN MARIUS DRĂGAN - DESPRE ILEGALITĂȚILE ȘI MINCIUNILE LEGATE DE ROȘIA MONTANĂ. REACȚIA RMGC - SANDA LUNGU.<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhLPhV6NaWBdj7h-_W5Pfdu9OV_Tcm6G8yqRcLWotU-Ft78k-JsRAy3KCfl78vW8bnwKZIJvMrYsj2VB19vXBuzsNvSP1jR8_fDbMhyBEUiXSAOumkNKeVM0XaEVlddZ78gJi121_xXCa0/s1600/MOISE+GURAN.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="111" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhLPhV6NaWBdj7h-_W5Pfdu9OV_Tcm6G8yqRcLWotU-Ft78k-JsRAy3KCfl78vW8bnwKZIJvMrYsj2VB19vXBuzsNvSP1jR8_fDbMhyBEUiXSAOumkNKeVM0XaEVlddZ78gJi121_xXCa0/s200/MOISE+GURAN.jpg" width="200" /></a></div>
<a href="https://www.youtube.com/watch?v=e3q6X6pNruY" target="_blank"><b><span style="color: red;">MOISE GURAN DEMOLEAZĂ MITUL LOCURILOR DE MUNCĂ OFERITE DE ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION</span></b></a><br />
<a href="https://www.youtube.com/watch?v=e3q6X6pNruY" target="_blank">https://www.youtube.com/watch?v=e3q6X6pNruY</a><br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWiPa2wH-rZti_fYRl8TbMX_a4HwzWNBdBa-8feZeO3Y4B0stJeDqcPhdtgWCqzcWKLgQbem6fjegcpVxIk4SrFuDlIyQxbFPVCrFz8Y4FNm6HkoP1abJuyCGoXn5lMjyaAWbH8MdpWVE/s1600/DAN+MARIUS+DRAGAN.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWiPa2wH-rZti_fYRl8TbMX_a4HwzWNBdBa-8feZeO3Y4B0stJeDqcPhdtgWCqzcWKLgQbem6fjegcpVxIk4SrFuDlIyQxbFPVCrFz8Y4FNm6HkoP1abJuyCGoXn5lMjyaAWbH8MdpWVE/s200/DAN+MARIUS+DRAGAN.jpg" width="200" /></a></div>
<b style="background-color: white; color: red; font-family: Times, 'Times New Roman', serif; line-height: 18px;">DAN MARIUS DRĂGAN, </b><br />
<div class="_wk shareUnit attachmentUnit" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; border-left-color: rgb(211, 215, 220); border-left-style: solid; border-left-width: 2px; font-style: normal; font-variant: normal; letter-spacing: normal; line-height: 18px; margin: 0px 0px 12px 2px; orphans: auto; padding: 5px 0px 5px 8px; text-align: left; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: auto; word-spacing: 0px;">
<div class="userContentWrapper">
<div>
<div class="text_exposed_root text_exposed" style="display: inline;">
<span style="color: red; font-family: Times, Times New Roman, serif;"><b>DOCTOR ÎN ECONOMIE</b></span></div>
</div>
<div>
<div class="text_exposed_root text_exposed" style="display: inline;">
<b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Pentru cine nu ştie, sau nu vrea să ştie, exploatarea aurului in Roşia Montană s-a făcut, de pe vremea împărătesei Maria Terezia a Austriei pe baza unui tip de contract special care se numeşte CONTRACT DE CUXĂ! Aces<span class="text_exposed_show" style="display: inline;">t tip de contract prevede o asociere de 62% pentru stat şi 38% pentru proprietarul minei. Statul se obliga sa execute lucrările de prospecţiuni geologice şi de deschidere a exploatării (foarte scumpe şi peste puterile unui proprietar de teren aurifer) iar proprietarul de obliga să exploateze aurul doar în zăcământ. NU ÎN FILON! De ce spun asta,pentru că la Roşia Montană şi la mina Arhanghelii erau zile când "cădeau" câte 3-3,5 kg de aur pur!!!</span></span></b></div>
</div>
<div>
<div class="text_exposed_root text_exposed" id="id_522763859aafc3877726121" style="display: inline;">
<b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span class="text_exposed_show" style="display: inline;">Altă condiţie era ca aurul să fie predat doar la monetaria statuli de la Zlatna.<br />Producţia lunară a unei mine mici din Roşia era de circa 3- 6,5 kg de aur lunar! (erau mai multe exploatări în zona, particulare!).<br />TITLURILE DE CUXĂ erau semnate PERSONAL DE ŞEFUL STATULUI! DIN ACEASTĂ CAUZĂ PE ACESTEA VEŢI GASI DOAR SEMNĂTURILE ÎMPĂRAŢILOR AUSTIRIEI ŞI AUSTRO-UNGARIEI ( Maria Terezia, Iosif al II-lea, Franz-Iosif)<br />După Marea Unire,Ionel Brătianu, atunci când a ajuns prim-ministru a spus că el "Nu dă o mierţă de grâu (25 kg) pentru un gram de aur" Şi a închis exploatările de aur de la Roşia şi din toţi Munţii Apuseni (şi de la Baia de Arieş, Brad, Gura Barza, Câineni, etc). În această perioadă, toţi minerii au plecat În Ţara Haţegului unde au început exploatările de cărbune.<br />După Restauraţie, odata cu instalarea guvernului ţărănist condus de Iuliu Maniu, Titlurile de cuxă au fost reintroduse,ele fiind semnate, ca pe vremea imperiului austriac, de către şeful statului, personal. Din această cauza pe ultimele titluri de cuxă apare semnătura olografă a Regelui Carol al II-lea.<br />Titlurile de cuxă au încetat să mai funcţioneze după Naţionalizarea comunistă din 11 iunie 1948.<br />Pentru cine este interesat de informaţii mai complexe depre Roşia Montană, le recomand un articol semnat de Cornel Nistorescu, ÎNTUNERICUL GALBEN, care a apărut într-un Almanah Flacăra prin 1976 sau 1977... nu mai ţin minte exact... Articolul este extraordinar!<br />Vă mai recomand un roman excelent scris de către scriitorul Mircea Vaida-Voevod care se numeşte CORINDA , roman apărut la Editura Dacia în 1988, roman excelent documentat despre Lumea Apusenilor şi a familiei nobiliare Vaida-Voevod.<br />Trebuie să reiau puţin o informaţie:<br />Titlurile de cuxă stabileau un raport de împărţire a profitului între STAT si INTREPRINZĂTOR de 62% / 38%.<br />Din contractul actual statul ia 6%, situaţie care ne este prezentată ca o preformanţă a negocierilor purtate cu Gold Corporation! GÂNDIȚI!</span></span></b></div>
</div>
<div>
<div class="text_exposed_root text_exposed" style="display: inline;">
<b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span class="text_exposed_show" style="display: inline;"><br /></span></span></b></div>
</div>
<div>
<span style="color: red;"><b><span style="font-size: large;">RMGC CONTRAATACĂ PRINTR-O BEZMETICĂ</span></b><b><span style="font-size: large;"> </span></b></span></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIFjp2OgjfakqiVKWvqUIEk9rK9FPx3zYP7h91YmyaBq0NAAydrwxJveqw6eE-Y4aQoaYrHMhoJG8Nr3uuqnU82cxnl6AGxd04rrV9QJPochyphenhyphen7CUnYXKJAQz_7jROoXNeC84LWk2T4whE/s1600/SANDA+LUNGU.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="108" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIFjp2OgjfakqiVKWvqUIEk9rK9FPx3zYP7h91YmyaBq0NAAydrwxJveqw6eE-Y4aQoaYrHMhoJG8Nr3uuqnU82cxnl6AGxd04rrV9QJPochyphenhyphen7CUnYXKJAQz_7jROoXNeC84LWk2T4whE/s200/SANDA+LUNGU.jpg" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="font-size: large;">SANDA LUNGU<br />FEMEIA DIN LATRINĂ</span></b><br />
<br />
<b><a href="https://www.youtube.com/watch?v=iSPYyiuM5C8" target="_blank">URMĂRIȚI ACEST INTERVIU NĂUCITOR: </a><br /><a href="https://www.youtube.com/watch?v=iSPYyiuM5C8" target="_blank">https://www.youtube.com/watch?v=iSPYyiuM5C8</a></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="color: #898f9c; font-size: 13px;">
<br /></div>
<div style="color: #898f9c; font-size: 13px;">
<a href="https://www.youtube.com/watch?v=iSPYyiuM5C8" target="_blank">SANDA LUNGU - EFIGIA INFECTĂ A CORPORAȚIEI </a></div>
<div style="color: #898f9c; font-size: 13px;">
<a href="https://www.youtube.com/watch?v=iSPYyiuM5C8" target="_blank">https://www.youtube.com/watch?v=iSPYyiuM5C8</a></div>
<div style="color: #898f9c; font-size: 13px;">
<a href="https://www.youtube.com/watch?v=iSPYyiuM5C8" target="_blank">https://www.youtube.com/watch?v=iSPYyiuM5C8</a></div>
<div style="color: #898f9c; font-size: 13px;">
<br /></div>
<div>
<b>Această muiere neisprăvită a fost aleasă de compania Roșia Montană Gold Corporation să îi reprezinte imaginea. </b></div>
<div style="color: #898f9c; font-size: 13px;">
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><b><span style="background-color: #f2f0f0; color: black; font-size: 14px; line-height: 20px;">protagonista reclamelor difuzate de Roșia Montană Gold Corporation, femeia care a croșetat ciorapi la televizor pentru a supraviețui și pentru a ne convinge că proiectul din Apuseni este benefic pentru România. Într-o postare pe un site de socializare, doamna Lungu le transmite un avertisment celor ce ies la protestele anti-exploatare: “Aveți grijă, </span><a href="http://www.youtube.com/watch?v=p43fV0UcYIw" style="background-color: #f2f0f0; border: 0px; color: #de2624; font-size: 14px; line-height: 20px; margin: 0px; outline: rgb(0, 0, 0); padding: 0px;" target="_blank">labagiilor</a><span style="background-color: #f2f0f0; color: black; font-size: 14px; line-height: 20px;">, altfel o încurcați! Seara se lasă rece, puneți-vă ciorapi groși în picioare când mai ieșiți să frecați buha pe străzi și prin piețe, împotriva patronilor mei! Pentru comenzi, sunați la 0747…” (<a href="http://www.kmkz.ro/de_ras/texte/sanda-lungu-ii-avertizeaza-pe-protestatarii-anti-rmgc-aveti-grija-seara-se-lasa-rece-puneti-va-ciorapi-grosi-in-picioare/" target="_blank">http://www.kmkz.ro/de_ras/texte/sanda-lungu-ii-avertizeaza-pe-protestatarii-anti-rmgc-aveti-grija-seara-se-lasa-rece-puneti-va-ciorapi-grosi-in-picioare/</a>)</span></b></span></div>
<div style="color: #898f9c; font-size: 13px;">
<br /></div>
</div>
</div>
HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-12914615749903798482013-08-30T15:18:00.000-07:002013-08-30T15:18:30.288-07:00ROȘIA MONTANĂ ESTE PROPRIETATEA POPORULUI ROMÂN! PROPRIETATEA ESTE APĂRATĂ ȘI GARANTATĂ DE CONSTITUȚIA ROMÂNIEI!<div class="title8" style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.796875px;">
<div align="center">
<center>
<table border="0" cellpadding="3" style="width: 86%px;"><tbody>
<tr><td bgcolor="#FFFFFF" width="100%"><div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;">România nu este Argentina, trăim în Europa. Într-o Europă în care s-a născut un concept complex de civilizație, întemeiat pe Istorie, Filosofie și Arte. </span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;">Democrația, Libertatea, Fraternitatea</span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;">sunt roadele unor îndelungate frământări.</span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;"><br /></span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;">În Europa noastră se proclamă și dreptul la proprietate,</span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;">iar acest drept este apărat și garantat.</span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;">Acest drept este garantat și apărat și de Constituția României.</span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;"><br /></span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;">De Proprietatea unei națiuni nu poate dispune un premier trecător, nici vreun efemer ocupant al Forului Legislativ al Țării.</span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;"><br /></span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;">Administrația, Parlamentul și Guvernul</span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;">trebuie să apere Constituția!</span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;"><br /></span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;">Rezervele aurifere și de metale rare de la Roșia Montană</span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;">nu pot fi înstrăinate de pixul premierului vremelnic</span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;">nici de mâinile ridicate ale vreunui parlamentar.</span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;"><br /></span></b></span></div>
<div align="center">
<span style="line-height: 20.796875px;"><b><span style="color: #cc0000;">Fiindcă aceste rezerve nu le aparțin lor ci sunt Proprietăți ale Poporului Român!</span></b></span></div>
<div align="center">
<br /></div>
<div align="center">
<b style="color: #445588; font-family: 'Times New Roman'; font-size: 13px; line-height: 20.796875px;">DECLARAŢIA ACADEMIEI ROMÂNE</b></div>
<div align="center">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><b>în legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană</b></span></div>
</td></tr>
<tr><td width="100%"></td></tr>
<tr><td width="100%"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><span lang="RO"><b>Academia Romana îşi reafirma poziţia exprimată anterior faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană. In urma mai multor discuţii şi analize, Academia Romana constată că PROIECTUL NU REPREZINTA O LUCRARE DE INTERES PUBLIC IN FOLOSUL ECONOMIEI NATIONALE care să justifice efectele colaterale şi riscurile asociate cu acesta şi prin urmare recomandă abandonarea sa.<br />Reamintim în favoarea poziţiei noastre că:</b></span></span></div>
<ol>
<li style="font-family: 'Times New Roman';"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><span lang="RO"><b>Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea unei parţi a populaţiei, demolarea de clădiri (unele având calitatea de monument istoric), biserici, mutarea de cimitire şi alte acţiuni similare este inacceptabilă pentru o societate civilizată.</b></span></span></div>
</li>
<li style="font-family: 'Times New Roman';"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><span lang="RO"><b>Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17 ani nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă, pe termen lung, problemele sociale şi economice ale zonei rămânând nerezolvate sau agravându-se după această perioadă. Numărul locurilor de muncă în perioada operaţională a exploatării (estimat la circa 300) este nesemnificativ în raport cu nevoile locale, care ar cere o soluţie de durată, bazată pe resurse regenerabile.</b></span></span></div>
</li>
<li style="font-family: 'Times New Roman';"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><span lang="RO"><b>Beneficiul economic al Statului Român (rezultat din 2% din profit ca redevenţe de exploatare, impozitele pe salarii, alte venituri indirecte) evaluat de compania investitoare la ca. 580 milioane dolari pentru perioada de 17 ani (adică 34 milioane/an) – este nesemnificativ în raport cu consecinţele proiectului ţinând cont că valoarea aurului preconizat a se extrage depăşeşte 2 miliarde de dolari.</b></span></span></div>
</li>
<li style="font-family: 'Times New Roman';"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><span lang="RO"><b>Strămutarea şi reamplasarea forţată a persoanelor care refuză să-şi vândă proprietăţile riscă să antreneze Statul Roman în procese la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg, cu consecinţe greu de evaluat în prezent.</b></span></span></div>
</li>
<li style="font-family: 'Times New Roman';"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><span lang="RO"><b>Exploatarea la suprafaţă în patru cariere deschise şi crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor în spatele unui baraj de 180 m înălţime mutilează grav peisajul zonei şi este în contradicţie cu legislaţia europeană (de exemplu Convenţia Europeană a Peisajului ratificată de România prin legea 451/2002; directivele UE nr.85/337/CEE, 2001/42/CE, 80/68/CEE, 94/43/EEC).</b></span></span></div>
</li>
<li style="font-family: 'Times New Roman';"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><span lang="RO"><b>Experienţa din România (Baia Mare) şi din alte ţări arată că barajele de acumulare construite din rocă sau pământ sunt nesigure în condiţii extreme şi pot produce accidente grave (chiar şi atunci când depozitează doar saramura şi nu rezidii toxice).</b></span></span></div>
</li>
<li style="font-family: 'Times New Roman';"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><span lang="RO"><b>Exploatarea periclitează zona arheologică Alburnus Maior de mare valoare istorică şi culturală, cu caracter de unicat. Proiectul contravine Convenţiei privind patrimoniul mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a UNESCO din 16 noembrie 1972, acceptată de România prin Decretul 187/1990 şi prin Ordonanţa de Guvern nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi Legii nr. 5/2000 care declară zona Roşia Montană sit protejat.</b></span></span></div>
</li>
<li style="font-family: 'Times New Roman';"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><span lang="RO"><b>Folosirea cianurii de sodiu pentru solubilizarea aurului şi depozitarea în bazin deschis a rezidiilor tehnologice conţinând resturi de cianură, produşi de “neutralizare” a cianurii (cianati, tiocianati) şi complecşi ai metalelor grele cu cianura, a căror toxicitate nu este încă complet cunoscută, creează motive serioase de îngrijorare, chiar dacă ar fi aplicate tehnologiile curente cele mai avansate aşa cum promite proiectul.</b></span></span></div>
</li>
<li style="font-family: 'Times New Roman';"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><span lang="RO"><b>Proiectul vine in contradicţie cu o serie de alte articole ale legislaţiei europene şi naţionale de protecţie a mediului.</b></span></span></div>
</li>
<li style="font-family: 'Times New Roman';"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><span lang="RO"><b>Nu există garanţia ca la terminarea operaţiunii firma investitoare va putea asigura costurile de închidere a exploatării şi de refacere a mediului afectat. Rezidiile rămase după exploatare (halde de steril, bazinul de decantare) prezintă un pericol permanent şi implică mari cheltuieli pentru stat mult timp după închiderea exploatării, după cum se cunoaşte din experienţa similară a altor ţări.</b></span></span></div>
</li>
<li style="font-family: 'Times New Roman';"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><span lang="RO"><b>Există serioase suspiciuni, care trebuiesc verificate, ca şi în cadrul operaţiunilor pregătitoare desfăşurate până în prezent s-au produs încălcări ale legilor ţării, de exemplu prin acordarea nejustificată a unor descărcări arheologice pentru suprafeţe mult mai mari decât cele cercetate sau prin declararea prematură a localităţii Roşia Montană ca “zona industrială”, împiedicând astfel alte activităţi economice şi construcţii civile în localitate, inclusiv dezvoltarea unui turism rural şi cultural.</b></span></span></div>
</li>
<li style="font-family: 'Times New Roman';"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><span lang="RO"><b>Nu pot fi ignorate numeroasele proteste, individuale şi colective, ale unor instituţii, organizaţii neguvernamentale, culte, religioase, personalităţi şi oameni de ştiinţă şi cultură din ţară şi străinătate, care au subliniat în diverse ocazii riscurile proiectului şi nu pot fi trecute cu vederea nici nemulţumirile unei parţi din populaţia locală care refuză să-şi cedeze proprietăţile şi să părăsească zona.</b></span></span></div>
</li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><span lang="RO"><b>Academia Română solicită autorităţilor statului (administraţia prezidenţială, parlament, guvern, justiţie) să analizeze cu at</b></span></span><b style="color: #445588; font-family: 'Times New Roman'; font-size: 13px; line-height: 20.796875px;">simbol </b><b style="color: #445588; font-family: 'Times New Roman'; font-size: 13px; line-height: 20.796875px;">enţie proiectul sub toate aspectele şi cu antrenarea unor specialişti independenţi şi dezinteresaţi, din ţară şi străinătate, inclusiv din organismele europene. De asemenea cerem autorităţilor să examineze soluţii alternative, bazate pe principiul dezvoltării durabile, pentru rezolvarea problemelor economice şi sociale în zonă, să analizeze posibilităţile de folosire a fondurilor europene (PHARE, SAPHARD, etc.), de atragere a unor investiţii străine şi autohtone, inclusiv guvernamentale, care să ofere soluţii nedistructive pentru dezvoltarea durabilă a zonei.</b></div>
<div align="left" class="MsoNormal">
<span style="color: #445588; font-family: Times New Roman;"><span lang="RO"><b>Academia Română este dispusă să participe, prin specialiştii ei la aceste operaţiuni care ar putea salva un spaţiu care are pentru români şi o valoare emblematică. Este vorba, să nu uităm, de „ţara” lui Avram Iancu, al luptei pentru libertate a românilor din Transilvania.</b></span></span><b style="color: #445588; font-family: 'Times New Roman'; font-size: 13px; line-height: 20.796875px;"><i><br /></i></b></div>
<div align="left" class="MsoNormal">
<b style="color: #445588; font-family: 'Times New Roman';"><span style="line-height: 20.796875px;">(Textul declaratiei a fost adoptat in cedrul adunarii generale a membrilor Academiei Romane din ziua de 16 iulie 2004)</span></b></div>
</td></tr>
</tbody></table>
</center>
</div>
</div>
<div class="title8" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.796875px;">
<br /></div>
<div class="title8" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.796875px;">
<a href="http://www.youtube.com/watch?v=3zNZVrgL7t8">DECLARAȚIA PREȘEDINTELUI ACADEMIEI ROMÂNE, DOMNUL IONEL HAIDUC - VIDEO</a></div>
<div class="title8" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.796875px;">
<a href="http://www.youtube.com/watch?v=3zNZVrgL7t8" target="_blank">http://www.youtube.com/watch?v=3zNZVrgL7t8</a></div>
<div class="title8" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; font-size: 13px; line-height: 20.796875px;">
<br /></div>
<div class="title8" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; line-height: 20.796875px;">
<b><span style="font-size: large;"> UN ACT DE TRĂDARE NAŢIONALĂ</span></b></div>
<div class="title3" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; line-height: 20.796875px;">
<em><a href="http://www.cotidianul.ro/autor/ioan-piso/" style="color: #776644; text-decoration: none;"><b>de </b></a></em></div>
<h3 class="r" style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: medium; font-weight: normal; margin: 0px; overflow: hidden; padding: 0px; text-overflow: ellipsis; white-space: nowrap;">
<a href="http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=profesor%20doctor%20ioan%20pisso&source=web&cd=2&cad=rja&ved=0CDgQFjAB&url=http%3A%2F%2Fhiphi.ubbcluj.ro%2Fpersonal%2Fioan_piso%2Fcv.html&ei=JQwhUt2bJcTnswbz3YCYDg&usg=AFQjCNHZGSgxX3Md7C9pgSj3yYvpgdNipA&bvm=bv.51495398,d.Yms" style="color: #660099; cursor: pointer;"><span style="font-weight: bold;">Profesor</span> emerit <span style="font-weight: bold;">dr</span>. <span style="font-weight: bold;">Ioan PISO</span> - Facultatea de Istorie şi Filosofie</a>, U.B.B, Cluj-Napoca</h3>
<div class="title3" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; line-height: 20.796875px;">
<b> </b></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkAxaAYhEcg8tvsx6hDZPhCpo2N1OAZBPSma9psasnO0qDV_FE5fbzuGh0LiruJ2zciM72raIiCOMdFJtBHx7ngKyeIgrBVpZ2-qiziMxtL2yMl_-4dz6s2rIyPtPPZudEcyHt2COa8v8/s1600/IOAN+PISO.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkAxaAYhEcg8tvsx6hDZPhCpo2N1OAZBPSma9psasnO0qDV_FE5fbzuGh0LiruJ2zciM72raIiCOMdFJtBHx7ngKyeIgrBVpZ2-qiziMxtL2yMl_-4dz6s2rIyPtPPZudEcyHt2COa8v8/s320/IOAN+PISO.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; line-height: 20.796875px; text-align: start;"><span style="color: #cc0000; font-size: x-small;"><div style="text-align: right;">
Prof. dr. Ioan Piso</div>
<div style="text-align: right;">
Președintele </div>
<div style="text-align: right;">
Fundației Culturale Roșia Montană</div>
</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div class="text" style="background-color: white; color: #333333; font-family: Georgia, serif; line-height: 20.796875px;">
<span id="articleContent"><b>În 27 august, guvernul României a aprobat proiectul de lege care permite exploatarea Roșiei Montane și urmează a o trimite Parlamentului. Am tot sperat că măcar în ultimul moment la guvernanții noștri se va vedea o licărire, dacă nu de patriotism sau de bun simț, fiindcă le-am cere prea mult, măcar de spirit de conservare. În ultimii 23 de ani au fost complici sau au săvârșit următoarele : devalizări de bănci, distrugerea agriculturii, vânzarea bucată cu bucată a fabricilor, înstrăinarea resurselor de petrol și de gaze naturale, tăierea pădurilor. Ce-au pus în loc ? Autostrăzi ? Un sistem uman de sănătate ? Pensii din care să se poată trăi?<br />Dintre toate porcăriile făcute de la revoluție încoace, vânzarea Roșiei Montane este cea mai execrabilă. Banii pot fi puși la loc în bănci, fiindcă, nu-i așa ? avem de unde, pădurile cresc la loc, surse alternative de energie se mai pot găsi, agricultura se mai poate pune pe picioare. Mediul natural și patrimoniul național, odată distruse, nu mai pot fi înlocuite. Nici aurul înstrăinat, care de 2000 de ani constituie o bogăție a acestui popor, nu poate fi adus înapoi. Și pentru ce să renunțăm la toate astea, pentru o redevență nu de 4%, ci de 6%, marea realizare a actualului guvern ? Fiindcă toate celalalte câștiguri, locuri de muncă etc. sunt minciuni. Țara noastră acceptă astăzi în genunchi condiții pe care numai marile puteri colonialiste le-au impus coloniilor lor. Am pierdut, fără să știm, vreun război? Acesta este statutul pe care actualii guvernanți ni l-au asigurat printre țările europene?<br />Înfiorător este cinismul cu care i se promite companiei canadiene « dobândirea dreptului de folosință asupra imobilelor din perimetrul de exploatare până în mai 2014». Prin aceste « imobile » guvernanții înțeleg casele, grădinile moștenite din moși strămoși, bisericile și morții, iar noi înțelegem că locuitorii care nu pleacă de bunăvoie vor fi izgoniți în mai puțin de un an. Ce vor să demonstreze prin asta, în afara faptului că democrația asta a lor nu este mai bună decât comunismul ? Pentru asta am ieșit unii dintre noi în stradă în decembrie 1989?<br />Iată ce mai citim în impertinentul proiect de lege : « De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană ». În ce privește o dezvoltare durabilă de 15 ani, cred că toată lumea s-a lămurit. Cum stăm cu patrimoniul cultural și cu mediul ? Nu Ministerul Culturii și Ministerul Mediului, plătite din banii noștri, ar trebui să se îngrijească de ele ? Ele sunt însă agenții ale firmei canadiene și, de fapt, ale oricăror firme care au venit spre a jefui România. Nu a fost clar acest lucru din clipa în care un secretar de stat din Ministerul Mediului a devenit unul dintre directorii români ai firmei canadiene ? Oare nu veșnicul șef al patrimoniului din Ministerul Culturii a fost cel care a acceptat și a condus vânzarea patrimoniului cultural de la Roșia Montană ? Actualul proiect de lege cuprinde și prevederea perversă că nu în orice situație ar mai fi nevoie de descărcare de sarcină arheologică. Comisia Națională de Arheologie a fost, începând din anul 2001, decapitată și epurată, pentru a accepta descărcări ilegale de sarcină arheologică la Rosia Montană. Pentru a se înlătura orice risc, ei i-a fost lăsat în anul 2003 doar un rol consultativ, puterea de decizie fiind transferată funcționarilor din minister. Acum aflăm că nici nu mai este nevoie de descărcări arheologice. Prin urmare, patrimoniul național a ajuns la cheremul șmecherilor. Știu dnii Victor Ponta și Daniel Barbu că acesta este un act de trădare națională ? Cum își poate permite Ministerul Mediului să treacă atât de ușor peste faptul că imensul iaz de metale grele și cianuri rezultat din exploatare are fundul alcătuit din roci permeabile, că nu este betonat, că este sprijinit de un baraj de 185 de metri de felul celor care au provocat dezastre în diverse colțuri ale lumii ? Am avut noi vreodată în cursul istoriei un dușman care să-i dorească atâta rău acestei țări?<br />Puțini știu că diverselor firme străine le este concesionată nu numai Roșia Montană, ci și întregul patrulater aurifer din Munții Apuseni, precum și părți întinse din Munții Maramureșului și ai Banatului. Roșia Montană este numai regina pe tabla de șah. Dacă va cădea regina, se va prăbuși totul. Nu putem permite să se întâmple asta.<br />Între cetățenii unei țări democratice și conducătorii lor există un fel de contract, consemnat într-o formă de constituție. Cei dintâi îi aleg pe aceia care să lupte, cu priceperea și cu puterile pe care le au, pentru propășirea nu a lor, ci a țării. Asta jură și aleșii noștri cu mâna pe Biblie, încheind cu « Așa să-mi ajute Dumnezu ! » Așa să-i și ajute ! Când erau în opoziție, actualii guvernanți, ne mai știind ce să facă pentru a obține voturi, au promis că se vor opune proiectului de la Roșia Montană. Iată-i acum cu câtă frenezie și inconștiență își încalcă promisiunile!<br />Contractul social între popor și conducători se apropie de ruptură. Va sosi clipa în care cetățenii acestei țări vor ieși în stradă și vor striga : « Afară cu vânzătorii de țară!» Este dreptul lor moral.<br /><div style="text-align: right;">
Prof. dr. Ioan Piso</div>
<div style="text-align: right;">
Președinte al Fundației Culturale Roșia Montană</div>
</b></span></div>
HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-27797968746324572122013-08-24T00:54:00.001-07:002013-08-24T00:54:53.229-07:00Coloana Infinită realizată de Constantin Brâncuși este o Coloană a Ceriului și a Pământului... Stâlp de Hotar, între Aici și Dincolo, între Viața terestră și Viața de Apoi.<div style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<b><span style="font-size: large;">GAZETA DE SUD</span></b></div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<span style="background-color: #ed1c24; color: white; font-family: Arial, 'Trebuchet MS', Verdana, Arial, sans-serif; font-size: 12px; font-weight: bold; line-height: 18px;">(Ediţie din arhivă) Anul 18. Miercuri, 21 August 2013</span></div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<a href="http://www.gds.ro/Interviu/2013-08-21/%E2%80%9ELa+Targu+Jiu+avem+un+simbol++al+Fiintei+noastre+Nationale%E2%80%9C">http://www.gds.ro/Interviu/2013-08-21/%E2%80%9ELa+Targu+Jiu+avem+un+simbol++al+Fiintei+noastre+Nationale%E2%80%9C</a></div>
<h1 style="font-family: Georgia; font-size: 28px; line-height: 33px; margin: 12px 0px 5px; padding: 0px; text-rendering: optimizelegibility;">
„La Târgu Jiu avem un simbol al Ființei noastre Naționale“</h1>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<span class="caption" style="color: #666666; font-family: Georgia; font-size: 12px; font-weight: bold; line-height: 18px;">Interviu</span><span style="font-family: Georgia; font-size: 13px; line-height: 18px;"> - </span><strong style="font-family: Georgia; font-size: 13px; line-height: 18px;"><i>Ion JIANU</i></strong></div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<strong>Cunoscutul brâncuşiolog Horia Muntenuş (foto), autor al unei cărţi şi a două filme apreciate despre Constantin Brâncuşi, a acordat un interviu GdS despre contextul istoric în care s-a zămislit Ansamblul Monumental „Calea Eroilor“ şi semnificaţiile reale ale acestuia.</strong></div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<br /><em>Ion Jianu: Oferiţi cititorilor Gazetei de Sud amănunte legate de Ansamblul „Calea Eroilor“ din Târgu Jiu, acum la 75 de ani de la realizare.</em></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiP4N2YvM9FQVccwB8gQ2ZVW2G1AXP76XzQZahbA9hrO8zy0EidSEgzbKYe5IknS0OiOxrVjdiljP25e2_qXM2Js2Lo5st86o09gn2b1OX1ltzsDY2772_gm7hgAr8tCXHUCZHdPWXq1B8/s1600/horia+brancusi.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="246" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiP4N2YvM9FQVccwB8gQ2ZVW2G1AXP76XzQZahbA9hrO8zy0EidSEgzbKYe5IknS0OiOxrVjdiljP25e2_qXM2Js2Lo5st86o09gn2b1OX1ltzsDY2772_gm7hgAr8tCXHUCZHdPWXq1B8/s320/horia+brancusi.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
Horia Muntenuş: Ansamblul Monumental „Calea Eroilor“ de la Târgu Jiu a fost inaugurat pe data de 27 octombrie 1938, în consemnarea împlinirii a 20 de ani de la realizarea Marii Uniri a Românilor. Dar 1938 era un an zbuciumat, Hitler ocupase, în martie, Austria și, în septembrie, regiunea de sud a Cehoslovaciei. În România, Regele Carol al II-lea desființase partidele politice, pe 10 februarie 1938, și proclamase Dictatura Regală, reorganizând administrativ țara, după model fascist, regionalizând-o. Prin urmare, Monumentul de la Târgu Jiu era ridicat și ca un protest împotriva războiului ce începuse în Europa și ca un protest împotriva dictaturii. Din păcate, izbucnirea războiului și antrenarea României în conflictul mondial, ca și ocuparea țării de trupele sovietice și instaurarea regimului comunist - nu au permis multă vreme aflarea de către marele public a semnificațiilor reale încorporate în monumentul realizat de Brâncuși în micul orășel Târgu Jiu. Dacă înainte de 1989 monumentul era neîntreținut și nu se vorbea despre el, după 1989, monumentul este neîntreținut și se împrăștie o grămadă de elucubrații, menite să-i oculteze sau să-i submineze adevărul și înțelesurile.<br /><br /><em>I.J.: Cum aţi descrie monumentalele opere de la Târgu Jiu şi contextul istoric în care ele au apărut?</em></div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<i><br /></i>H.M.: În fapt, la Târgu Jiu avem un simbol al Ființei noastre Naționale. Este vorba despre un traseu de 1.780 m în care sunt cuprinse elemente naturale (râul Jiu, arborii Parcului Central), elemente arhitecturale (Biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“, strada în sine care taie orașul în două și calea ferată), elemente sculpturale din piatră de calcar (Masa Tăcerii cu cele 12 Scaune, Aleea Scaunelor cu cele 30 de Scaune, Poarta Sărutului/Portalul Eroilor), două bănci de așteptare așezate în lateralele Porții) și Coloana (cum îi spunea simplu, adesea, Brâncuși) turnată din fontă metalizată cu alamă în moduli romboedrici așezați pe un ax de susținere din oțel. „COLOANA POMENIRII VEȘNICE A EROILOR NEAMULUI“ sau „COLOANA INFINITĂ“ a primit în timp și numele de „COLOANA INFINITULUI“ - și nu este un lucru care să afecteze înțelesurile ei, dimpotrivă - le potențează, fiindcă avem o reprezentare a nesfârșitului Ființei, dar și o reprezentare a măreției Bunului Dumnezeu.<br />Brâncuși a fost un bărbat simplu, creștin ortodox. Jertfele pe care le-a dat poporul român în Primul Război Mondial (Războiul Întregirii Țării) l-au impresionat enorm. Oastea era alcătuită, atunci, din țărani pe care cele câteva luni de instrucție militară au reușit să îi transforme în bravi soldați disciplinați. Majoritatea lor proveneau din pătura țărănească, foarte săracă la ora aceea. Regele le promisese că, dacă vor merge pe front, la încheierea războiului, vor fi împroprietăriți cu vreo câteva pogoane de pământ. Însă armatele noastre nu erau dotate corespunzător, beneficiind, în fața mitralierelor germane, de puști care datau din Războiul pentru Independență de la 1877. Așa a fost posibil, în prima fază a războiului, ca teritoriul național să fie ocupat. Și în teritoriile invadate, inamicul s-a comportat odios: femeile, bătrânii și copiii au suportat umilințe și abuzuri de nedescris, orori de război care au produs traume fizice și psihice uriașe. Intrarea armatelor germane, austriece, maghiare, bulgare și turce în satele și orașele românești a fost însoțită de acte de o sălbăticie cumplită - jaful, execuția, siluirea femeilor și a fetelor, însoțite de evacuarea oamenilor din casele lor și de rechiziționarea forțată a locuințelor. Mai întâi, împușcau câinii, apoi confiscau caii, vitele, oile, porcii, găinile, gâștele, rațele. Strângeau tutunul, băuturile și alimentele. Acestea sunt lucruri care se adaugă la cei peste 800.000 de soldați morți, la cei peste 300.000 de soldați dați dispăruți (îngropați de pământul exploziilor ori spulberați de obuze, arși în incendii) și celor peste 400.000 de soldați infirmi (orbi, ciungi, șchiopi), care își pierduseră capacitatea de muncă, rămași, în urma războiului, poveri familiilor lor. La finalul războiului, țara se găsea secătuită, bântuită de sărăcie, de foamete, de tifosul exantematic, de gripa spaniolă, care făceau noi și numeroase victime.<br /><br /><em>I.J.: Deşi Brâncuşi era plecat din ţară, aceste evenimente l-au impresionat şi l-au inspirat.</em></div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<i><br /></i>H.M.: Într-adevăr, pe Constantin Brâncuși toate aceste lucruri l-au marcat enorm. Din gândurile pioasei sale recunoștințe față de jertfele poporului român, Constantin Brâncuși a realizat, în semn de omagiu, un memorial, un complex monumental funerar dedicat Eroilor Întregirii Țării. Poarta Sărutului e denumită, în ziarul „Gorjeanul“ din 27 octombrie 1938, „Portalul Eroilor“, iar Brâncuși și-a denumit Axa de-a lungul căreia a dispus lucrările: „CALEA EROILOR“. Iată cum se consemnează în actele vremii (documentele Consiliului Comunal al oraşului Târgu Jiu - din 13 Septembrie 1937) proiectul prezentat de Constantin Brâncuşi: „... proiectul în întregime ar consta dintr-o alee care plecând de la digul Jiului, care este locul de evocare al actelor de vitejie gorjenească, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca şi intrarea în grădina publică, pentru ca, continuînd spre Biserica ce se renovează, să se termine această cale ce va purta chiar şi denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoştinţei, întruchipată printr-o coloană înaltă de circa 29 de metri, înălţându-se fără sfârşit, aşa cum trebuie să fie şi recunoştinţa noastră pentru eroii ce sunt temelia României moderne“.<br /><br /><em>I.J.: Revenind la semnificaţiile profunde ale operelor lui Brâncuşi, ce credeţi că ar mai trebui să se ştie azi despre ele?</em></div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<i><br /></i>H.M.: Lucrările brâncușiene de la Târgu Jiu sunt expresii și sinteze și dedicații ale folclorului și tradiției. Brâncuși aduce un elogiu țăranului român: „Masa Tăcerii“ este o masă țărănească, cea din vechime, așezată în fața prispei casei părintești. Desigur, Masa lui Brâncuși fiind concepută sub forma unor pietre de moară, avem înțelesul unei translatări temporale - este Masa Strămoșilor, Masa Străvechimii noastre, Masa Obiceiurilor noastre, a împărtășirii noastre familiale și creștine. Masa ţărănească este arhetip, în opera lui Brâncuși, pentru toate bucuriile unității familiale și naționale. Masa lui Brâncuși definește Praznicul Eroilor Neamului - de la vitejii geto-daci la răsculații împotriva ocupației fanariote și până la haiducii jieni și la eliberatorul de sub ocupația căpușelor grecești, Tudor Vladimirescu. Un șir de țărani români și un șir de doine, „Calea Eroilor“ e Calea Adevărului pe care mergem de la naștere spre moarte - de fapt, ceea ce este cuprins și în Coloana Infinită (un Arbore/Stâlp funerar, conceput de Brâncuși sub forma unor romboedri așezați unul peste celălalt, înșiruiți vertical spre cer. Iar romboedrul, se știe, e forma caracteristică poporului român, element specific de identitate) - o Coloană a Destinului, a Sorții, a Existenței Omului. Se spune că Brâncuși obișnuia să facă referire, vorbind despre închiderile și deschiderile din Coloana Infinită, la istoria națională: când ne gâtuie, când ne lasă să mai respirăm... La fel, esențializa dezvoltarea și stingerea în viețiile familiilor: o generație se naște, se dezvoltă, apoi începe să se stingă, din stingerea ei născându-se o alta...<br /><br /><em>I.J.: Dimensiunile simbolice sunt evidente în lucrările marelui sculptor, cât şi în lucrările dumneavoastră despre Brâncuşi...</em></div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<i><br /></i>H.M.: Brâncuși a socotit de cuvință să simbolizeze Marea Trecere ca pe o Poartă. O Poartă a cărei arhitravă este realizată sub forma unei lăzi de zestre, semn al unei nunți, o Nuntire Cosmică, o cununie a soldatului cu moartea, tinerii viteji primind sărutarea morții în rafalele de mitralieră. La căpătâi va avea o Coloană Nesfârșită, o Coloană a Ceriului și a Pământului... Stâlp de Hotar, între Aici și Dincolo, între Viața terestră și Viața de Apoi. Semnificația ei creștină e confirmată de ridicarea primelor doi moduli ai Coloanei, de Ziua Crucii, pe 14 septembrie 1937.<br />Traseul Masa Tăcerii - Coloană este un traseu care indică ritualul, procesiunea, ceremonialul înmormântării creștine. Scaunele de pe Alee reprezintă „Stările“ care i se fac mortului pe traseul care-l leagă de casa în care a trăit (simbolic: piatra Mesei Tăcerii e ca o piatră de moară - semn al vieţii din gospodărie) de locul unde va fi îngropat (Coloana, Stâlpul funerar), Stările fiind popasuri în care se cântă prohodul, ele reprezentând vămile din cealaltă lume - Stările făcându-se pentru ca mortul să treacă prin vămi.<br />Traseul pleacă din apele Jiului - JIU înseamnă „viu“ (vezi pronunţia populară românească), care înseamnă RENĂSCUTUL/RENAŞTERE şi cu atât mai mult vedem potenţarea acestei dimensiuni simbolice. Pornind de la acest sentiment al Renaşterii, Brâncuşi a imaginat o Masă Rotundă care să releve dimensiunea creştină a poporului român, imaginată ca un semn al Prezenţei Mântuitorului, o masă rotundă ca Divinitatea Infinită – pentru că circumferinţa este eternă; masa înconjurată de 12 scaune care să îi reprezinte pe cei 12 apostoli. La această masă urma să vină ţăranii, să se perinde călătorii/pelerinii şi să se aşeze într-o tăcere comemorativă, într-o meditaţie solemnă, într-o contemplare, într-o adâncire în sine, într-o recapitulare a tot ceea ce poate însemna Fiinţa; în momentele de maximă bucurie spirituală, între Născut şi între cel Mort – întru acel Alfa şi întru acel Omega. Prin urmare, pornind din Apa Jiului, traseul iniţiatic brâncuşian, conceput în maniera unei LINII, a unei Deplasări, are în continuitatea mesei o Alee a Scaunelor care, 30 la număr, împărţite 15 pe stânga şi 15 pe dreapta, în câte cinci grupe a câte trei Scaune, conduc la Poarta Sărutului, un simbol al Cununiei cu Moartea. Spiritele soldaţilor jertfiţi pe Apa Jiului primesc totodată Botezul, se opresc la Masa Meditaţiei şi pornesc într-o călătorie a mortului către locul de îngropare. În simbolistica înmormântării tradiţionale ortodoxe, mortului condus pe drumul către groapă i se cântă prohodul, făcându-se opriri/stări menite să fie locuri de rugăciune pentru a-i pregăti ritualul, intrarea în lumile cereşti. Mergând înspre Poarta Sărutului – o poartă simbolică a Cununiei cu Moartea, o intrare în Biserică, cortegiul funerar înaintează pe Aleea Eroilor şi ajunge la Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, dincolo de care se află Coloana fără de Sfârşit, cum îi plăcea lui Constantin Brâncuşi să-i spună: Coloana Pomenirii Veşnice a Eroilor Neamului. În rădăcina ei arhetipală, Coloana este un Stâlp Funerar, având totodată semnificaţia Arborelui Vieţii din sculptura noastră în lemn - atât în stâlpii mortuari, sacri, din cimitirele transilvănene, cât şi în cele din Moldova, Oltenia, Muntenia sau din orice altă parte a României. Calea Eroilor este Cale a Adevărului, un drum peripatetic.</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<strong><em>Cine este Horia Muntenuş</em></strong><br /><br /><em>Născut în 1965 în judeţul Sibiu şi stabilit la Cluj-Napoca din 1984, Horia Muntenuş este un brâncuşiolog cunoscut, care şi-a dedicat peste 20 de ani studiului operelor marelui sculptor. Este poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Asociaţiei Profesioniştilor din Presă Cluj şi consilier al preşedintelui Asociaţiei Naţionale a Cinecluburilor din România. Este autorul, printre altele, al cărţii „Dincolo de Brâncuşi“ şi a două filme despre marele sculptor - „Un arbore la mijloc de lumi: Constantin Brâncuşi“ şi „Calea Eroilor (Istoria unei capodopere)“. Ultimul, realizat în 2012, este în regia, scenariul, comentariul şi montajul lui Horia Muntenuş, muzica aparţinând mai multor compozitori: Mircea Suchici, Cristian Ciomu (ambii din Craiova), Nucu Pandrea, Ştefan Popescu, Delia Crăciun şi Constantin Istici, acompaniat de Ansamblul „Someşul Napoca“ din Cluj. Filmul a fost prezentat şi craiovenilor, la prima ediţie a Zilelor Brâncuşi din Bănie (16-17 martie 2013), în prezenţa autorului, Horia Muntenuş, eveniment organizat de Asociaţia „Podul lui Apollodor“ (mentor: arh. Cristian Ciomu).</em></div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<a href="http://www.gds.ro/Interviu/2013-08-21/%E2%80%9ELa+Targu+Jiu+avem+un+simbol++al+Fiintei+noastre+Nationale%E2%80%9C">http://www.gds.ro/Interviu/2013-08-21/%E2%80%9ELa+Targu+Jiu+avem+un+simbol++al+Fiintei+noastre+Nationale%E2%80%9C</a></div>
HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-35515444341572655442013-08-16T14:08:00.002-07:002013-08-16T14:44:01.347-07:00BRÂNCUȘI, CĂLĂII ȘI COLONIA PENITENCIARĂ (TORȚIONARII, BAGATELA ȘI ARTELE FRUMOASE), SAU DESPRE RESPECT, VALORI ȘI SINECURI <b>Motto 1:</b><br />
<i><b>”Michael Karkoc (94 de ani), fost ofițer SS, coordonator al mai multor masacre în timpul celui de-Al II-lea Război Mondial, a fost identificat după zeci de ani de azil în SUA • Bătrânul din Minnesota a fost, între 1941 și 1945, membru în structurile de comandă ale temutelor organizații Liga Ucraineană pentru Autoapărare și Divizia SS Galiția • Demascarea torționarului s-a datorat unei investigații jurnalistice realizate de Associated Press”</b></i><br />
<b> Apollon Cristodulo: ”Torționar nazist demascat, în SUA, după 64 de ani” - Ziua News, 26.06.2013</b><br />
<br />
<b>Motto 2:</b><br />
<b><i>”Dacă nu veţi fi întrebat direct, nu trebuie, în nici un caz, să vă spuneţi părerea dar declaraţiile dumneavoastră trebuie să fie scurte şi neprecise; lăsaţi să se observe că vă e greu să vorbiţi despre asta, că sunteţi revoltat, că - dacă ar fi să vă exprimaţi deschis - ar trebui să izbucniţi în blesteme.” </i>- Franz Kafka, ”Colonia penitenciară” </b><br />
<b style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: x-large;"><br /></b>
<br />
<div style="text-align: left;">
</div>
<span style="color: #cc0000; font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>În săptămânile din urmă. a explodat în presă cazul incredibil al torționarilor comuniști plătiți ca belferii în democrație. Descrierea hidoșeniilor nu este nouă. În România, începând cu 1990, au apărut zeci de titluri de publicații și mii de titluri de carte memorialistică legate de ”universul” concentraționar al anilor 1951-1967. Istorici și universitari, profesori și studenți, s-au aplecat asupra unui fenomen unic de exterminare umană în Europa de Est. S-au susținut licențe și lucrări de doctorat pe seama studiilor și cercetărilor intreprinse. S-a înființat chiar ”Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc”, care, de altfel. a și scos la lumină numele torționarilor în cauză. Sunt 35 de astfel de torționari în viață, în anul 2013. Sunt longevivi, semn al unei vieți pline de bunăstare obraznică, fiindcă, timp de 23 de ani, au încasat pensii uriașe de 2000 de euro lunar. Stupid: pensiile lor sunt în democrație mai mari decât în perioada comunistă care i-a ”făcut oameni”. Cinic este. Hilar este. Incredibil este. Acești criminali au încasat împreună, în toți acești ani (din 1990 până azi) o sumă impresionantă: peste 20 000 000 de euro. Dar nu sunt singurii. Se pare că, implicați în procesul de exterminare din întunecatele decenii ale comunismului, mai sunt, în viață, circa 200-400 de indivizi. În plus, alți călăi (câteva sute) s-au prăpădit prosperi, de moarte naturală, în casele lor, în liniște, de bătrânețe. Acum, imaginați-vă!, câte sute de milioane de euro au încasat torționarii României comuniste! Ce sume uriașe s-au plătit pentru a li se aduce recunoștință acestor călăi! Vișinescu are o pensie cât salariile a cinci actori, ori muzicieni ai unei Filarmonici. </b></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Nu s-au finanțat cu acești bani activitățile creatoare de fond cultural și nici cele de achiziție culturală. Statul român nu a participat la nici o licitație legată de vreo lucrare a lui Constantin Brâncuși. De plidă. Și e o mare pildă. Monumentul de la Târgu Jiu, ”Calea Eroilor” rămâne nerestaurat, pradă intemperiilor, din ”lipsa fondurilor”. În Poarta Sărutului plouă de mulți ani iar Coloana Infinită e atacată de coroziuni, scrijelită și cu pete negre.</b></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>În plus, noii gauleiteri, batjocoresc, în continuare, monumentul, așa după cum Vișinescu, Ficior și ceilalți sug sfidător din PIB-ul României. Ieri dimineață, 15 august, mă suna domnul Nucu Pandrea, îngrozit de un reportaj-știre difuzat pe ”Realitatea TV” - la Târgu Jiu se acționează nu doar în defavoarea Monumentului dar și înspre distrugerea lui: autoritățile locale, din cinism sau din prostie, totuna, au spălat, spre disperarea specialiștilor, operele din piatră din Parcul Central cu jet de apă </b></span><b style="color: #cc0000; font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: x-large;">de mare presiune, ceea ce a făcut ca apa să lovească în alveolele din piatra de calcar aleasă de Brâncuși pentru Masă, Scaune și Poartă și să le cauzeze daune. Recidivă. Acum 4 ani, spălaseră lucrările cu detartrant, o soluție acidă, un detergent care se folosește pentru curățatul și dezinfectatul vaselor și obiectelor sanitare (băi, chiuvete etc) și pentru curățatul și lustruitul obiectelor metalice. Substanță puternic corozivă, detartrantul a distrus pelicula (crusta) pe care timpul a așezat-o pe lucrări și care, dincolo de acea patină frumoasă pe care a așezat-o timpul peste ele, avea și rol protector. Atât spălarea din 2004 cu detartrant cât și spălarea cu jet de apă puternic, realizată recent, contravin normelor științifice de conservare și întreținere corectă a unor astfel de lucrări. Restauratorul italian Paulo Pagnin și colegii săi, printre care se numără și sculptorul Paul Popescu, cei care au operat în 2003 lucrările de restaurare a operelor din piatră ale lui Constantin Brâncuși, au lăsat un ghid de întreținere și conservare a acestora. Este simplu: lucrările trebuie spălate periodic cu apă de var. De ce autoritățile locale nu respectă aceste indicații ale specialiștilor și de ce inaugurează metode inacceptabile pentru întreținerea Capodoperei nu ne putem da seama. Sau doar putem bănui, în spatele îndârjirii lor, încrâncenărilor și opoziției lor față de datoriile și obligațiile lor, o obrăznicie și o ferocitate de tip Vișinescu. </b><br />
<span style="color: #cc0000; font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Pentru că apără valoarea și integritatea Monumentului, profesorul, sculptorul Paul Popescu a fost eliminat de la catedra pe care o avea la Universitatea ”Constantin Brâncuși”; pe doamna doctor Doina Frumușelu, specialist în combaterea coroziunii, recunoscută și acreditată, în plan științific, în Europa și în Statele Unite ale Americii, doamnă care conduce, la București, un Institut de Cercetare, nu doar că o ocolesc, o evită, dar o și jignesc și o discreditează cu un tupeu inimaginabil, deși este un brâncușiolog extrem de avizat, cu mai multe titluri de carte publicate, deși a elaborat, în 1996, un concept de restaurare a Coloanei Infinite ”in situ”, fără dezmembrare, dar refuzat în favoarea proiectului distructiv de demantelare și înlocuire a elementelor Coloanei realizat de Radu Varia; asupra jurnalistului Narcis Daju se fac presiuni și este calomniat; pe jurnalista Andra Dumitrescu au reușit să o scârbească într-atât încât au redus-o, cu asta, (deocamdată - sper că nu pentru mult timp) la tăcere, în timp ce pe intelectualii creativi ai orașului i-au intimidat după metode clasice sau originale. </b></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Ansamblul Sculptural complex ”Calea Eroilor” e un monument care, în zilele noastre, pare a fi închis într-o colonie penitenciară. Nu a fost altfel, nu a fost altă situație nici între 1945-1990. Dacă atunci ”condamnații” urinau, la propriu, pe lucrări, în zilele noastre, Monumentul e batjocorit, cu ”scârna”, la figurat, a Adinei Andrițoiu, directoarea iresponsabilă a Centrului Constantin Brâncuși, lamentabila ”instituție” pe care a găsit de cuviință Consiliul local Târgu Jiu să o înființeze pentru a oferi sinecuri. De tipul celor oferite lui Vișinescu și compania. </b></span><b style="color: #cc0000; font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: x-large;">Cinic este. Hilar este. Incredibil este.</b><br />
<br />HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-60902807961989082242013-08-15T09:23:00.001-07:002013-08-15T09:23:57.545-07:00MARIA<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Maria. </span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Vindecătoare ca Floarea Soarelui.</span></b><br />
<span style="color: #cc0000;"><br /></span>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Cum umbli desculță pe dealuri...</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Tulburi clorofila ierburilor, copacilor, pomilor...</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Tulburi și sângele meu.</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;"><br /></span></b>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Trece un semn printre genele mele</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Cum Privirea unei Paseri Măiastre...</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Ori e Privirea ta?</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;"><br /></span></b>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Dacă Orb aș fi... ori dacă sunt...</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Tu tot în ochiul meu ți-ai construi Desenul.</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;"><br /></span></b>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Și vulnerabilitatea mea se transformă</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Sub atingerea mâinilor tale</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">(De parcă m-ai lustrui</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Cum numai Brâncuși, cândva, își mai lustruise Opera)</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Într-o Înaltă Posibilitate</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">În Văz.</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;"><br /></span></b>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Și e frumos numele tău</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Și când aluneci printre ierburi</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Știu să le caut și să le culeg </span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Tămăduitoare.</span></b>HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-33329959889839293472013-08-10T17:52:00.000-07:002013-08-10T19:33:20.162-07:00DESPRE COABITAREA CONVENȚIEI DEMOCRATE ROMÂNE (C.D.R.) CU ALEXANDRU VIȘINESCU<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Dom Perignon - Vintage 1947. </b></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Spuma ei e ca spuma cailor, ca spuma mării, ca spuza zilelor de coabitare. Mesele sunt încărcate cu platouri de argint pe care sunt înșirate tăblii mai mici cu struguri negri și caviar, cu brânzeturi Pont l’Eveque, Maroilles, Camembert. Domnii au stil, nici unul dintre ei nu se apleacă prea mult. Monoton monopol pe vestimentație: costumul negru, cămașa albă cu papion. Pantofii negri, ca pielea africană, șosetele negre și lungi, la fel ca penele corbilor. Doamnele lipsesc. Sunt așezați în jurul mesei, nici chelneri, nici muzicieni. Doar șmecheri dințați ca rotițele ceasurilor din mașinăriile sociale. Nu se aude nici o melodie în Salonul împodobit de candelabrele uriașe, doar zgomotul metalic al tacâmurilor în ricoșeul sonor de sticlă înnobilată în gâlgâitul penal al lichidelor turnate în pahare. </b></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Sobrietate așezată între zâmbetele frivole și întunericul sufletelor poluate!</b></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<b><span style="font-size: large;">Doctor Petru Groza, despre întâlnirea sa cu Iosif Vissarionovici Stalin:</span></b><br />
<b><span style="font-size: large;">„M-am apropiat de el. Acesta stătea pe un soi de cotineață, ceva mai înaltă decât podeaua. M-am aruncat în genunchi, i-am sărutat picioarele și i-am spus: în sfârșit mi-am atins idealul meu de mic copil. Ziua asta va fi cea mai frumoasă zi din viața mea. Stalin, vădit impresionat, m-a luat de braț, m-a ridicat, m-a îmbrățișat. Îi făcuse o impresie deosebită circul meu și pe urmă l-am câștigat. Eram un teatralist fără pereche!” </span></b><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgUOJqoysWzjp_RsU8khFTkyAxWaV7V8pVaz8E2yvUWFfNvHGHN5hLTdAzkcuQnm5YaRxG9UdK2h5ibBFTAUYECd9DLi2qmAaFmajyrqNg97tD9Ju_4plJ9Prm5Vept8cp5alnGevWDJXs/s1600/CHEIA.gif" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgUOJqoysWzjp_RsU8khFTkyAxWaV7V8pVaz8E2yvUWFfNvHGHN5hLTdAzkcuQnm5YaRxG9UdK2h5ibBFTAUYECd9DLi2qmAaFmajyrqNg97tD9Ju_4plJ9Prm5Vept8cp5alnGevWDJXs/s320/CHEIA.gif" width="320" /></a></div>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Ferestrele sunt deschise. O vilă montană, undeva în partea nordică a României. Dinspre Ardeal spre Bucovina. Pe unde trec Cerbii să-și caute Ciutele. </span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Cerul e la înserare, bat fulgere în orizont și ziua fierbinte de vară își va găsi, în curând, aleanul, în brațele îndelung așteptate ale Furtunii.</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;"><br /></span></b>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Domnii nu se grăbesc. Sorb rar și încet din cupele cu șampanie. Unii dintre ei (puțini) fumează molcom, trabucuri, cu aerul că sunt filmați pentru eternitate. Dar nu regăsim nici o cameră de filmat, nici un aparat de fotografiat iar Serviciul de Securitate a vegheat, zile la rând și meticulos, să nu fie plantat în Salon nici un fel de microfon. Cu toate astea, domnii în cauză își vorbesc mai mult din priviri, ridică exagerat sprâncenele, bat cu pleoapele ca și când ar aplauda... gesticulează într-un fel aparte, fac cumva, așa, din degete, într-un chip anume, totuși, de nepriceput, fiindcă unii dintre ei se strâmbă, își dau ochii peste cap, se lasă ușor pe spate, privind în tavan. ”O! Oh” - exclamă. ”Oui. Oue!” - ”Of course!”</span></b><br />
<b><span style="font-size: large;"><br /></span></b>
<b><span style="font-size: large;">Fragment dintr-un memoriu semnat de Valeriu Stoica în anul 1986: </span></b><br />
<b><span style="font-size: large;">„Precizez că încă din școala generală și din timpul liceului, am desfășurat o susținută activitate obștească, fiind mai întîi președinte de detașament în Organizația Pionierilor, apoi secretar al Organizației UTC.”</span></b><br />
<b><span style="font-size: large;">În perioada studenției, 1972-1976, am fost cooptat în comisia politico-ideologică de pe lîngă Consiliul Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din Centrul Universitar București, iar în luna aprilie 1974 am fost primit în rîndurile Partidului Comunist Român. </span></b><br />
<b><span style="font-size: large;">Cu referire la activitatea obștească, menționez că în perioada 1980-1981 am fost secretar al organizației UTC, iar în perioada 1981-1985 am fost secretar al organizației de bază PCR din cadrul Judecătoriei Sectorului 5 București. </span></b><br />
<b><span style="font-size: large;">În aceste perioade, am fost propagandist la nivelul Comitetului UTC al Sectorului 5, iar apoi am activat ca lector la cabinetul politico – ideologic de pe lîngă Comitetul de Partid al Sectorului 5. </span></b><br />
<b><span style="font-size: large;">După ce am fost promovat la Tribunalul Municipiului București, am fost ales organizator al grupei sindicale din cadrul secțiilor civile. </span></b><br />
<b><span style="font-size: large;">Am absolvit Universitatea politică şi de conducere cu media 10, în anul 1985, luna iunie, iar în prezent urmez un curs special de pregătire la Cabinetul politico ideologic de pe lîngă Comitetul de Partid al Sectorului 4.”</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;"><br /></span></b>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Semnatarul memoriului se află în sală, se mișcă ușor legănat și vorbește, în calitate de Ministru al Justiției, peltic. E secondat de doi bătrânei galeși, țărăniști, care îl ascultă ușor nedumeriți, ușor impacientați, ușor uimiți, dar și cu o ușoară stare de admirație, fiindcă Ministrul e totuși Ministru, așa, peltic cum este, deși are voce de Freddie Mercury, deși le spune lucruri, jumătate dintre ele stângace, jumătate dintre ele bizare. Un bătrânel vrea să rostească o întrebare. Domnul Ministru îl privește, însă, cu suspiciune, îi ascultă primele trei cuvinte dar, la prepoziție, îl întrerupe fraudulos. ”Ce Proces al Comunismului domnilor? Acum vă arde de asta? Stați cuminți în banca voastră din barca noastră. Justiția e un act greu și greoi și vom tulbura țara. Suntem în plină Tranziție și spre Integrarea Europeană. Avem de armonizat Legislația” - le spune, gesticulând giumbușlucar, Ministrul Justiției, Valeriu Stoica, celor doi lideri țărăniști, bătrânei, e drept, galeși însă și obosiți de viața închisorilor. </span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;"><br /></span></b>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Ușile sunt din stejar masiv. Au mânerele uriașe și par a fi aurite, ca Gura Destinului. Nu au îmbătrânit. Sunt noi, lăcuite proaspăt.</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;"><br /></span></b>
<span style="color: #cc0000;"><b style="font-size: x-large;">”Mare e Domnul! Și mulțumită Lui am ajuns la Putere” - se aude vocea deputatului Ion Diaconescu. Și, deodată, ca de pe o baricadă invizibilă, pornește un ropot de aplauze astfel încât întreaga asistență se bucură victorios. Căci ceea ce se întâmplă nu e de ici de colo. Surâsul Democrației e surâsul Viitorului, al Prosperității, al Propășirii și... ”La capătul Tunelului ne va aștepta Luminița”, conchide un bărbat înalt cu o parte din chip într-o parte, de parcă e privit cu o lupă. Și toți rămân perplecși la auzul unor astfel de cuvinte nemaipomenite. Mare zicătoare, salvatoare ca un discurs al lui Napoleon. Fără a fi mieroasă, vorba chiar face trimitere la erotismul romantic și cavaleresc, cu precizarea că acest tip de erotism e eroism sadea, adus ofrandă jertfelor anticomuniste. </b></span><br />
<span style="color: #cc0000;"><b style="font-size: x-large;"><br /></b></span>
<span style="color: #cc0000;"><b style="font-size: x-large;">”Hă, hă, hă! Hă, hă, hă!, domnule Victor Ciorbea! Hă, hă, hă! Iarna nu-i ca vara!” - se auzi o replică shakesperiană </b></span><b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">din spatele unor perdele uriașe. Într-o fracțiune de secundă, își făcu, triumfal, intrarea însuși Ministrul Transporturilor, colindătorul și trubadurul mărilor și al oceanelor, Traian Băsescu. ”Luminița? Ce luminiță, domnule, că vezi doar cu un ochi. Uite-te la ochii mei și o să vezi că lucesc. Astea-s luminițele: ochii mei. Hă, hă, hă! Hă, hă, hă!” și dădu repede pe gâtlej paharul cu străvechiul brand J&B, (Justerini & Brooks) Scotch Whisky, Number One in Europe. ”Aici sunt banii dumneavoastră!” </span></b><br />
<b><span style="font-size: large;"><br /></span></b>
<b><span style="font-size: large;">Cicerone Ionițoiu, fost deținut politic la Râmnicu Sărat:</span></b><br />
<b><span style="font-size: large;">”Mărturia lui Ion-Ovidiu Borcea este cutremurătoare: ... Ion Mihalache a fost asasinat cu premeditare, deoarece continua să rămână un simbol al rezistenței românești. În nenumărate rânduri a protestat făcând să răsune tot celularul. Ofițerul politic (Lupu) și comandantul Vișinescu l-au bătut în permanență, i-au creat condiții să se îmbolnăvească și nu i-au dat îngrijire medicală. Intrau și aruncau cu găleata cu apă pe el, în plină iarnă. Eu i-am supravegheat celula prin cele șase găuri pe care le făcusem cu o sârmă în ușă... Dacă n-aș fi fost de față, altă mărturie n-ar exista. Acum, când sunt în lumea liberă, am datoria să denunț acest asasinat pe care l-a săvârșit comandantul Vișinescu. Strigătele "Fraților, sunt Ion Mihalache! Mă omoară!" au răsunat în tot celularul. Această crimă nu poate fi uitată". </span></b><br />
<b><span style="font-size: large;"><br /></span></b>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">”Domnilor, știți bine, foarte bine, cine sunt. Nu sunt doctorul Honigberger. Mă numesc Profesor Doctor Emil Constantinescu și nu am mințit niciodată. Am câștigat alegerile cu un scor, dar cu un scor. A fost greu, pentru că grea e lupta noastră anticomunistă. L-am întrebat pe Iliescu dacă crede în Dumnezeu și am obținut 7.054.677 de voturi, adică 54,41%. El, ca ateu ce este, liber cugetător, cum susține, a luat 5.911.943 de voturi adică 45,59%. Noi avem nevoie de speranță, noi avem nevoie de morală. Dar nu vă bucurați prea tare, fiindcă, deși am fost Secretar cu Propaganda al Organizației PCR din Facultatea de Geologie a Universității din București, pe mine simt că mă va învinge Sistemul. Dragă domnule Ion Diaconescu, ai fost deținut politic, ai făcut 15 ani de temniță grea, la Jilava, la Zarca Aiudului, la Baia Sprie, la Râmnicu Sărat... După eliberare ai avut domiciliu forțat în Bărăgan, deportat la Rubla din regiunea Galați, pe care noi, azi, o denumim Valea Călmățuiului din județul Brăila. Dar azi ești Președintele Camerei Deputaților, domnule Ion Diaconescu, și ai intrat în Istorie a doua oară. Pentru că suntem la Putere, am învins și am deschis ușile Democrației cu Cheia. Nu e bine? Ba e bine. Vezi? ai avut acolo, la Râmnicu Sărat, comandant de pușcărie, pe unul pe nume Alexandru Vișinescu. Poate a fost uneori așa, mai stresant cu dumneata, poate a fost uneori mai malițios, dar iartă-l domnule, căci ești creștin și, apoi, amintește-ți de vorba filosofului Mircea Vulcănescu (ai fost coleg de pușcărie cu el și cu filosoful Ion Petrovici), ”Să nu ne răzbunați!” Să îi lăsăm în amarul lor pe torționari și să ne vedem noi de treaba Guvernării, cu Parlamentul, că avem de făcut multe. Să fim atenți pentru că se uită la noi Europa, America. Ai văzut ce s-a întâmplat cu Iugoslavia? Nu ne e nouă bine așa? Ce a fost a fost. Să nu răscolim prea mult trecutul, cine știe peste ce am mai putea da. Iar eu vreau să devin lider regional. Hai să mergem înainte, dacă tot am pus mâna pe puterea lui Ion Iliescu și să înfăptuim Democrația! Să nu-i luăm lui Alexandru Vișinescu pensia aceea grasă ca vaca egipteană din vremea lui Iosif și să îl lăsăm în plata Bunului Dumnezeu!” </span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;"><br /></span></b>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Noaptea a cuprins deja crestele munților, brazii. Nu se zărește Luna, nu se zăresc Stelele. Cerul e acoperit de norii nervoși. A început să bată vântul și e din ce în ce mai puternic. Dinspre Ardeal se aude vijelia cum sosește. Fulgeră.</span></b><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Dom Perignon - Vintage 1947. </span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Spuma ei e ca spuma cailor, ca spuma mării, ca spuza zilelor de coabitare. Mesele sunt încărcate cu platouri de argint pe care sunt înșirate tăblii mai mici cu struguri negri și caviar, cu brânzeturi Pont l’Eveque, Maroilles, Camembert. Domnii au stil, nici unul dintre ei nu se apleacă prea mult. Monoton monopol pe vestimentație: costumul negru, cămașa albă cu papion. Pantofii negri, ca pielea africană, șosetele negre și lungi, la fel ca penele corbilor. Doamnele lipsesc. Sunt așezați în jurul mesei, nici chelneri, nici muzicieni. Doar șmecheri dințați ca rotițele ceasurilor din mașinăriile sociale. Nu se aude nici o melodie în Salonul împodobit de candelabrele uriașe, doar zgomotul metalic al tacâmurilor în ricoșeul sonor de sticlă înnobilată în gâlgâitul penal al lichidelor turnate în pahare. </span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">Sobrietate așezată între zâmbetele frivole și întunericul sufletelor poluate!</span></b><br />
<div>
<br /></div>
HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-45654110032596327882013-08-09T18:44:00.000-07:002013-08-09T18:47:32.021-07:00O STAFIE CARE BÂNTUIE ROMÂNIA - Alexandru Vișinescu - Александр Вышинский <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: left;">
</div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNdwsSOCRK0HeOc4tZOGV8XQq1RIO_gsoYbBf9JBS26kYgBgthgo7_B5BqqzJw8YTXEvQxECjycoXFTjJ9-LraNW13s0ma9yUrygLMsl-uHhdI4AniyMLou3VaF5MhP9Ws3dkZ230mnvk/s1600/5203351b95f9cfad27000005.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="174" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNdwsSOCRK0HeOc4tZOGV8XQq1RIO_gsoYbBf9JBS26kYgBgthgo7_B5BqqzJw8YTXEvQxECjycoXFTjJ9-LraNW13s0ma9yUrygLMsl-uHhdI4AniyMLou3VaF5MhP9Ws3dkZ230mnvk/s320/5203351b95f9cfad27000005.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="font-size: small;">“Vişinescu <br />este unul dintre cei mai mari torţionari ai României.<br />În istoria penitenciarelor politice,<br />el figura ca singurul care a torturat femei,<br />adică le-a schingiuit în locuri sensibile.<br />Era renumit pentru asta.<br />Pe lângă că a făcut ce a făcut la Râmnicu Sărat,<br />în plus de asta, a mutilat femei, a omorât femei,<br />a făcut lucruri groaznice.<br />Pur şi simplu, le agresa în zona sexuală,<br />deci le tortura în acest mod”</span></b><span style="background-color: white; color: #444444; font-size: 14px; line-height: 28px; text-align: justify;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><b>Lucia Hossu Longin</b></span></span></td></tr>
</tbody></table>
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Alexandru Vişinescu s-a născut la 27 septembrie 1925 în satul Leiculeşti din comuna Tisău, judeţul Buzău, fiind consăteanul mai tânăr al lui Alexandru Drăghici, ajuns, prin efortul trupelor sovietice de ocupație, și prin voința liber exprimată a celor o mie de comuniști ”români” ilegaliști, Ministru al Afacerilor Interne şi şef al Securităţii Statului. </b></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b><br /></b></span>
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>De la fostul deţinut politic Cicerone Ioniţoiu aflăm că Vișinescu a făcut parte din membrii plutonului de execuţie a Mareşalului Ion Antonescu. Și asta nu e puțin lucru ci dovada de prietenie pe care consăteanul ajuns demnitar al noului regim ”popular” i-o arăta analfabetului dornic de parvenire, în chip protector, selectându-l în plutonul de execuție. Să fii selectat pentru a-l ucide pe fostul Șef al Statului, condamnat de Tribunalul Poporului era ”o înaltă onoare” care atrăgea, de la sine, recunoștința ”Istoriei” și, prin urmare, și recunoștința Partidului. Fapt cert este că, din sărăcia lucie în care se afla, tânărul Alexandru Vișinescu, lipsit de vreo meserie sau de vreo educație, putea urca, grație execuției sale precise cu un glonț în capul Mareșalului, pe noua scară socială, pentru a-și face, și el, chiar și (sau mai ales) cu coatele, în lumea asta nouă și comunistă, de mare viitor, un rost în viață. Astfel că gestul consăteanului Alexandru Drăghici era unul de mare, mare mărinimie sufletească, atât de mare încât să nu uite niciodată recunoștința uriașă, cu lacrimi comuniste în ochi. Și nu va uita,</b></span><br />
<br />
<div style="text-align: left;">
</div>
<div style="text-align: left;">
</div>
<div style="text-align: left;">
</div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQiFQDu00yKKHNuflDLwx1WitsD6ar7xbkg9wk5EiRmHpu2Bc0jBNXTXSixZ7D9lTPTlmnztrqeP1SqBvDOkKdHyJKPuP5E3ObFlopxSwAKN1uxYbdSzARL7yKBY02qo-cQfrHDYJduKU/s1600/Alexandru_Draghici.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQiFQDu00yKKHNuflDLwx1WitsD6ar7xbkg9wk5EiRmHpu2Bc0jBNXTXSixZ7D9lTPTlmnztrqeP1SqBvDOkKdHyJKPuP5E3ObFlopxSwAKN1uxYbdSzARL7yKBY02qo-cQfrHDYJduKU/s400/Alexandru_Draghici.jpg" width="267" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="font-size: small;">ALEXANDRU DRĂGHICI<br />1913 - 1993<br />ARHITECTUL<br />PENITENCIARELOR DE EXTERMINARE<br />DIN ROMÂNIA BOLȘEVICĂ</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: left;">
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Alexandru Vișinescu, niciodată, gestul nobil și recomandările consăteanului său și tizului său superior, Alexandru Drăghici, pe care îl va lua ca model, îl va adula, ba chiar îi va linge cizmele, cu euforie, și va face orice să îi îndeplinească dorința și crezul de a-i extermina pe dușmanii Partidului și ai dictaturii proletariatului. Iată, avea pe cineva mare în spate, pe unul care putea tăia și spânzura, în voie, în Noua Republică. În plus, numele său semăna izbitor cu numele Ministrului Afacerilor Externe al (Marelui URS) URSS, Andrei Ianuarievici Vîșinski (Андрей Януарьевич Вышинский), ceea ce îi conferea o forță psihică înzecită, fără îndoială, căci simțea în piept căldura tovărășească a sovieticilor iar în minte își putea reprezenta diviziile de tancuri ale Armatei Roșii, comandate de însuși Marele Stalin, Marele Eliberator al popoarelor. </b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b><br /></b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>Vișinescu. Da, numele său. Nume de vișină care definea și roșul sângeriu. Un roșu sângeriu care se scurgea din pieptul și dintre buzele și din capul Mareșalului lovit de gloanțele execuției. Un roșu sângeriu ca Lumina Partidului, ca Apusul Lumii Burgheze, ca roșul zorilor unei lumi mai bune și mai drepte, un roșu ca flamura internaționalismului pe care Lenin cususe, cu ochii roșii de Roșul Revoluției, secera și ciocanul și steaua cu cinci colțuri. Roșu de vișină acrișoară spre dulce, ca viitorul întregii umanități. </b></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="color: #cc0000; font-size: large;"><b>”Da. Vișinescule, Sandule! Da. Ai dat dovadă de bărbăție și de curaj, de eroism și l-ai executat pe acest netrebnic fascist care a fost Ion Antonescu. Se vede că ai ochit bine, că ți-ai ținut respirația și că ai dat dovadă de sânge rece și vișiniu, căci tu ești un simplu soldat prost, dar atins de măreția curajului, și ai executat un Mareșal, și nu unul oarecare ci absolvent al celebrei Academii Militare Franceze de la Saint-Cyr. Da, Vișinescule, ești tu prost acum, dar vom schimba lucrurile, vom schimba foaia, noi, Partidul, și o să fii deștept, o să te facem noi deștept. O să te înaintez în grad, am să te fac ofițer militar, nu va trebui să stai să buchisești fiindcă am să te fac mai întâi ofițer politic pentru asta, și o să fii căpitan și am să te trimit în corpul de torționari al închisorii de la Jilava, apoi te voi face director la cea de la Râmnicu Sărat. Să poți să faci pe deșteptul, cât vrei tu, cu deținuții, cu dușmanii de clasă, să strigi la ei, să urli, să îți manifești, neîngrădit, personalitatea, să-i bați, să îi înjuri, să-i schingiuiești după plac, să îi omori... futu-le Cristoșii mamelor lor să-i fut! Și o să îți dau salariu uriaș, nu eu, prin mine o să ți-l dea, democratic, poporul, și o să îți dea poporul sporuri mari și grase și o să ai la dispoziție călăi și torționari să le ordoni și să te simți deștept și șef absolut peste ei, peste lume, peste fasciștii ăia împuțiți care s-au crezut deștepți dacă au fost cândva miniștri, generali, scriitori... da ce au crezut ei? că fac pe deștepții cu noi? cu Uniunea Sovietică? cu poporul rus care libertate ne-a adus? Cu mine? cu tine? măi tovarășe! Ar fi fost vai și amar de țărișoara noastră dacă Marele Stalin nu ne-ar fi adus la Putere. Și o să prinzi tu, măi tovarășe consătean!, tizule!, pofta de stăpân, de dictator al proletariatului și o să îți placă, și o să simți cum vei mânca și vei bea în numele poporului. Pentru totdeauna. O să chefuiești, o să chelfănești. Și chiar dacă se vor schimba vreodată lucrurile, se vor fi schimbând ele, dar așa, de formă, tot vei rămâne în picioare și nu va îndrăzni nimeni să îți miște măcar un fir de păr din cap, măi Vișinescule!, că așa și scrie în Biblie, nu trebuie să o citești (am auzit și eu asta, nu am citit-o) că îți face rău, ”scriem” noi alta, pe măsura faptelor noastre, din faptele noastre, cu faptele noastre revoluționare, mânjite, nu mânjite ci UNSE cu sângele vișiniu al dușmanilor clasei noastre muncitoare, o Biblie Nouă, a Terorii, o Carte a Cinismului și a Crimei... și în vremurile acelea, care vor veni, în Viitorul Luminos, o vei duce boierește, cu o pensie grasă ca o scroafă, și vei sta în Centrul Bucureștiului, mișto, și vei mânca și vei bea, și atunci, zilnic, ce vei vrea tu, la restaurantul unui turc. </b></span></div>
HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-44171562446787622502013-08-07T04:26:00.000-07:002013-08-07T04:26:08.830-07:00ALEXANDRU VIȘINESCU ESTE ADEVĂRATUL SCHELET DIN DULAPUL NAȚIUNII<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">ACEASTĂ MAIMUȚĂ ARE O PENSIE DE 2 000 DE EURO PE LUNĂ. NU S-A ÎMPUȘCAT ÎN CAP LA 21 DE ANI DAR L-A EXECUTAT PE MAREȘALUL ION ANTONESCU. DIRECTOR ȘI CĂLĂU DE ÎNCHISOARE COMUNISTĂ, </span></b><b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">ALEXANDRU VIȘINESCU </span></b><b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">A FOST ASASINUL A MII DE OAMENI. ÎNSĂ PREZENTAREA </span></b><b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">CAZULUI SĂU, ZILELE ASTEA, ÎN PRESĂ, N-A FOST DECÂT O MAROTĂ (SCEPTRUL BUFONULUI), ÎN BĂTĂLIILE POLITICE ALE ZILEI. </span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjowMFO26KtNKQAad0odGUQP3b4eO7K7PYqImLZgapKz-c2SsJuCxlTc5m_YBuIMmjdoYYBM3vkT8QyDboGmkEqWRzMouuXeJeXYyPryGVGr1s6dALVq9qhESg4b-RPHqnVAbTZqru5H_k/s1600/VISINESCU.jpg" imageanchor="1"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjowMFO26KtNKQAad0odGUQP3b4eO7K7PYqImLZgapKz-c2SsJuCxlTc5m_YBuIMmjdoYYBM3vkT8QyDboGmkEqWRzMouuXeJeXYyPryGVGr1s6dALVq9qhESg4b-RPHqnVAbTZqru5H_k/s640/VISINESCU.jpg" width="640" /></a></div>
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">ALEXANDRU VIȘINESCU ESTE ADEVĂRATUL SCHELET DIN DULAPUL NAȚIUNII. </span></b><b style="text-align: center;"><span style="color: #cc0000; font-size: large;">IDIOTUL ĂSTA, CU FAȚA DE BESTIE VA RĂMÂNE NEPEDEPSIT, SEMN CĂ SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ NU E INTERESATĂ NICI DE ADEVĂR ȘI NICI DE DREPTATE CI DOAR DE PLĂCERILE DE A-L SLUJI CU DĂRUIRE ȘI CU GURA PLINĂ PE LICURICIUL ĂSTA.</span></b><br />
<span style="font-family: Tahoma, Arial, Verdana; font-size: 12px; line-height: 18px; text-align: justify;"><br /></span>
<b><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span style="line-height: 18px; text-align: justify;">Fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu va scăpa cel mai probabil de închisoare, chiar dacă va fi condamnat.</span><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><span style="line-height: 18px; text-align: justify;">Vârsta înaintată il poate salva, spun reprezentanţii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Aceştia au precizat că decizia ca Alexandru Vişinescu să fie pus sub urmărire penală este acum în mâna Parchetului de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti, după ce pe numele fostului torţionar, în vârstă de 88 de ani, a fost depusă o plângere.</span><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><span style="line-height: 18px; text-align: justify;">Vişinescu este acuzat de omor deosebit de grav, mai precis de moartea mai multor deţinuţi politici la închisoarea de la Râmnicu Sărat.</span><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><span style="line-height: 18px; text-align: justify;">Vârsta inaintată l-ar putea scăpa de închisoare pe Alexandru Vişinescu, dacă va fi condamnat, sunt de părere reprezentanţii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Preşedintele executiv al institutului a explicat ce pedeapsă ar trebui să se acorde în acest caz.</span><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><span style="line-height: 18px; text-align: justify;">"</span><span style="border: 0px; color: maroon; line-height: 18px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;"><em style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;"><span style="border: 0px; margin: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">Pedeapsa care este încadrată în Codul Penal pentru omor deosebit de grav este de la 15 la 25 de ani de închisoare. Evident că, din cauza vârstei (n.r. 88 de ani), dacă se va ajunge la o condamnare, probabil că judecătorul va constata că este în imposibilitatea de a fi încarcerat. (...) Statul democratic veghează la integritatea fizică a deţinutului, indiferent dacă acesta a comis o crimă”</span></em></span><span style="line-height: 18px; text-align: justify;">, a explicat Andrei Muraru.</span><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><span style="line-height: 18px; text-align: justify;">Acesta a adăugat că instituţia din care face parte cere condamnarea în cazul lui Vişinescu şi pedeapsa corespunzătoare pentru infracţiunea de omor deosebit de grav.</span><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><span style="line-height: 18px; text-align: justify;">Locotenent-colonelul Alexandru Vişinescu a condus închisoarea Râmnicu Sărat, devenită celebră pentru încarcerarea elitei intelectuale şi a foştilor lideri din perioada pre-comunistă. Potrivit preşedintelui executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, prizonierii politici din acea vreme au murit din cauza bătăilor, a foametei şi a lipsei de tratament medical.</span><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><span style="line-height: 18px; text-align: justify;">În perioada în care Alexandru Vişinescu a fost directorul penitenciarului Râmnicu Sărat, a murit si diplomatul Victor Rădulescu Pogoneanu, condamnat la 25 de ani de inchisoare, după ce gardienii l-au târât pe scări. Ion Mihalache, unul dintre cei mai importanţi politicieni ai României din secolul trecut, a fost bătut crunt şi apoi i-a fost refuzat tratamentul medical.</span><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><br style="line-height: 18px; text-align: justify;" /><span style="line-height: 18px; text-align: justify;">Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a cerut Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmăririi penale fata de fostul comandant al închisorii Râmnicu Sărat. Însă nici acum, la 88 de ani, când a fost invitat să comenteze decizia institutului, fostul torţionar nu a renunţat la violenţă, înjurându-i şi alungându-i pe jurnalişti.</span></span></b><br />
<br />HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-89171163466247323532013-08-04T02:34:00.000-07:002013-08-04T13:42:59.116-07:00TRECEREA LUI COSTEL CONDURACHE<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<b><span style="font-size: large;">În seara zilei de luni, 29 iulie, 2013, la ora 19 și 20 de minute, Costel Condurache, în vârstă de 41 de ani, trecea la cele veșnice, lăsând în paza și în seama Domnului o soție însărcinată, Cezarina, și un fiu în vârstă de doi ani, Corneliu. Rugăciunile familiei și ale prietenilor l-au ajutat să treacă prin Vămile Cerului, la capătul unei paralizii și suferințe grele, în urma unui accident cumplit de automobil, petrecut în Bulgaria, în luna iulie, la întoarcerea sa de la Muntele Athos. A fost înmormântat pe 1 august, în București.</span></b><br />
<b><span style="font-size: large;">Fie-i țărâna ușoară!, iubitului nostru prieten. Dumnezeu să îl odihnească! </span></b><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaQtOK7DeiHjX1_N5d0-xn9jplxzlVlzbF_DgvmS_xXHZjg0lH7cHFNRbXYOxhHHYQPcCs1JSapHLmojwwDR5RTVOTg2ZPzGjTirejFFayg94-Xf8jjzJ1OwbI3BLNI_X4hiFA9abyh84/s1600/COSTEL.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhaQtOK7DeiHjX1_N5d0-xn9jplxzlVlzbF_DgvmS_xXHZjg0lH7cHFNRbXYOxhHHYQPcCs1JSapHLmojwwDR5RTVOTg2ZPzGjTirejFFayg94-Xf8jjzJ1OwbI3BLNI_X4hiFA9abyh84/s640/COSTEL.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-8293480183294213152013-07-25T02:08:00.000-07:002013-07-25T02:54:48.802-07:001989<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b> Nu era în martie, ci în iunie, când am plecat, în anul acela, cu trenul de noapte, la Timișoara, spre septentrional,... Gândiți, eu, Iosif și Ioan. Pe vremea aceea, patimile oamenilor încă nu erau atât de aprige, cutia Pandorei era încă ascunsă de Bunul Dumnezeu în Mitologie... Ursa Mare era mai aproape de pământ... </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>Trenul toca mărunt, cu zgomote seci, monotone, liniștea câmpurilor, văilor, dealurilor, pădurilor... șuierul locomotivei era un rânjet de hienă. </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b> Doamne! și ce tineri eram! Antebrațele cât erau de subțiri! Ne mijiseră mustățile, plățile încă nu le făcuserăm, eram încă pe creditul destinului... Mai târziu, aveam să îmi dau seama bine: e mare lucru să fii în pas cu Istoria, să ai răbdare cu tine, cu ea, cu ceilalți... îndeobște, e foarte riscant să o iei înainte-i, să fii în avangardă - de nu dai de Izbândă, rămâi în urma Istoriei, deși chemării ispitelor dulci ale zorilor bărbaților predestinați le e greu să reziste - romantici, aprinși, luptători. Curajul? - o platoșă a gândirii. Moartea? - piezișa privire a acestei iubite. Destinul? - mantia de purpură a celui Ales. Pe drum, odată plecat, nu e chip de întoarcere și abandonul înseamnă rușine. Dar potopiți de idealuri, de iubirea abstracțiilor, pionierii mută munții din loc. Cândva (dar trebuie să mă credeți), Cineva a mutat Carul Mare pe cer, trăgându-l un kilometru mai înainte. Iar un altul, mezinul, în urmă-i, mutase Carul cel Mic, înjugat în Speranță. </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Astfel încât, ce se mai poate spune?... Se poate. Fiindcă doar cei ce înving, cu adevărat rămân întipăriți Acolo, pe Cer. Cum, iată!, bunăoară, Luceafărul de Seară și Cel de Dimineață. Nu e așa că sunt tulburătoare chemări?</b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>Plecam dinspre Nord, mergeam înspre Sud. Trei prieteni buni și entuziaști. Și parcă plecam în viață.</b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Dar haideți să revenim. Nu e așa? E atât de cuminte să mergi în pas cu Istoria. Să nu te împiedeci, să nu riști să cazi, să nu cumva să rămâi în urmă-i... să fii atent, să fii prudent... Deși sunt, printre oameni, și mulți dintr-aceia, nerăbdători. Of!..., pentru ei, Lumea se mișcă prea leneș. Dar fi-vor ei pripiți? ori vizionari? Ce face diferența?</b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span> Era 1989, vara, în luna lui Iunie. În Iunie înfloresc teii și se dă prima coasă. Plecam de la Cluj, cu trenul de noapte, spre zona Mehadiei, în Caraș Severin,... anume în satul comunei Cornereva, Globu Rău. Trebuia să schimbăm trenul la Timișoara, luând un altul până la Herculane,... de acolo urmând să mergem mai departe cu o ocazie și, mai apoi, la pas, pe jos. </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b> În gara Timișoarei ajunseserăm în jurul orei trei dimineața... și băurăm apă din cișmea. Plecaserăm să muncim, plecaserăm să facem bani în acea zonă frumoasă, pe Valea Cornerevei, unde țăranii rămăseseră oameni liberi, într-o zonă necooperativizată de comuniști, trăind din muncă, pe proprietățile lor. Creșteau oi și capre și vite și cai... și noi mergeam acum să îi ajutăm la strânsul fânului. Primeam cazare și masă, câte un litru de răchie pe zi și câte o sută de lei. Răchia era tare bună, fiartă o singură dată, păstra aromele și vitaminele fructelor și, în timpul zilei, ne dădea tărie să facem clăile și, seara, ne așeza pleoapele într-un somn sănătos. Ce bună răchie aveau oamenii pe atunci, pe acolo!... Astfel: răchia din prune albe de vară; răchiile din prunele toamnei: cele din perele dulci ale locului (Oh! câtă liniște în păhăruțe!); răchiele de mere. Dar cea mai bună răchie era, fără îndoială, cea de cireașă. Cireșii amari, pâlcuri păzite de stânele de oi și de legende. Și asta răchie era medicamentul... că doar un păhăruț ca de un deți, dimineața, devreme - (ca roua) pe inima goală. Doamne! Și ce inimi! Odată s-a întâmplat ca trei hoți să intre, în miezul nopții, în pivnița unei case. Câinii nu îi simțiseră... parcă erau hoți de cai ori furi de mirese... Și în pivniță ședeau, înșiruite, butoaie cu diferitele tipuri de răchie. Se apucaseră hoții să deguste răchiele, din fiecare butoi, pe rând... pe care să îl fure... și tot degustând și tot gustând, nefiind ei lămuriți, tot mai degustau și tot nu se hotărau... și își dădeau în șoapte cu părerea. Mai apoi, șoaptele se făcură vorbe și, în cele din urmă, stăpânul casei, trezit de nevasta trezită de zgomotele lor, ieșise în clarul lunii, afară, în cămașa lungă și albă, și puse mâna pe topor. Intră în pivniță și îi văzu pe hoți șezând pe jos, cu bărdacele de răchie în mâini, roșii la față și veseli,... cântând, îmbiindu-l. Omul încremeni, se întoarse în casă și îi zise femeii că veniseră cosașii... apoi, coborî în pivniță alăturea de ei.</b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>În satul acela ne-am făcut noi banii, aproape două luni și jumătate. Pe Valea Cornerevei.</b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>Era acolo, sus, la Globu Rău, o Stâncă uriașă ce păzea trecătoarea - un drum printre munții mărunți care ducea către Serbia. </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>Făcurăm noi un prieten, un băiat de pe acolo, pre numele său Vasile. Și Vasile ne-a zis că în Stâncă e un horn prin care se coboară într-o peșteră... și în peșteră nu intrase nimeni de multă vreme. Și în peșteră, ne zise el, erau comori. Oh! Comori. Așa. </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b> Într-una dintre duminici, ne-am luat, toți patru, sfori lungi și lanterne să coborâm în scorbura pământului. </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>Pornirăm. De dimineață bună. Urcarăm, urcarăm noi către Stâncă și... deodată, ne răsări pe cărare un moș, cu privirea tăioasă și pătrunzătoare de vultur. Moșul mergea la biserică, la rugăciune, la slujba Sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Și, înțelept, ne-a descusut și ne-a cetit de pe chipuri și de pe ochi și de pe cum ne mișcam și după cum ne veneau cuvintele și după cum le pronunțam. </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b> El vede uneori focuri, noaptea, în Stâncă. Și vede, printre cărări bătute de lumina Lunii, fantomele Cavalerilor Dunării... ori poate fantomele haiducilor de odinioară. Aude, uneori, chiar zbucium de săbii și răcnete de bătălie. În fundul pământului e o Sală, ca un Palat Ascuns. O piatră uriașă acoperă intrarea în Stâncă. </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b> Piatra era așezată acolo de cândva (acu și mai bine!)... că nimeni nu mai ține minte... poate chiar de la începutul popoarelor, poate chiar de la Facerea Lumii. Dar, cine va da piatra la o parte, va avea bucuria să intre într-o Hală de piatră și din Hala de piatră pornește un coridor spre Sala Haiducilor... acolo, în cuibul în care stau păzite, ascunse, averile și bogățiile și comorile. Nimeni nu a mai intrat vreodată acolo. Ori dacă i s-a întâmplat să intre a coborât pe horn, căci haiducii făceau focul în Sală și fumul ieșea prin hornul acela săpat în Stâncă de ape, de mult. </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b> Da, intrarea e astupată, însă prin horn s-ar putea ajunge în Sala misterelor. </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b> Și mai trebuia să știm: cine a coborât prin Gura Hornului nu s-a mai întors niciodată. </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b> E blestemată Stânca. O muiere bătrână iese iarna din ea și strigă numele neînțeles al unei fete, în Noaptea Sfântului Andrei. Nu care cumva să ne coborâm pe hornul acela! </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b> Apoi, bătrânul plecă pe cărare, spre Biserică. Mai întoarse odată capul, spunându-ne că, în tinerețile lui, fusese haiduc. Dar fu o nălucă? El dispăru ca un fum și, în urma lui, rămase un parfum puternic de trandafiri. Ne-am șters la ochi. O vreme am rămas înspăimântați acolo, în tăișul de sabie al soarelui. Mai apoi, însă, ne-am continuat drumul. </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>Și am ajuns. O piatră uriașă era, într-adevăr, lipită de stâncă. Vasile ne-a condus la Gura Hornului. Am întins frânghiile, le-am nădit, le-am legat una de alta și am făcut din ele o funie lungă cât Ecuatorul. Vasile a intrat în gaură, pe burtă, ca un vierme. Apoi a intrat Iosif, lunganul, și după el eu. Ioan a rămas afară, să țină funia (legată, pe deasupra, de un pop bătut de noi). O vreme ne-am târât așa, pe o diagonală, ca șerpii. Apoi gaura se mai lărgea puțin,... iar se strâmta... Aprindeam rar lanternele, căci cine știe unde puteam ajunge și cât ar fi putut dura. Dar în lumina lor am desenat cu degetele în funingine. Și a fost a doua spaimă a noastră.</b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>A treia veni repede. Vasile strigă și funia îmi fugi înainte prin mâini. Ne vorbea dintr-o grotă, zicea el - căzuse vreo 10 metri în ea. Vedea el bine că, de acolo, canalul de piatră continua. Ce să facă? Să meargă mai departe? Iosif coborî și el. Eu trebuia să rămân deocamdată pe loc. Iosif în grotă, iar Vasile să meargă mai departe. Și așa a fost. Noi tot dădeam drumul frânghiei să curgă... </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>... o vreme l-am auzit... Apoi am așteptat tăcuți..., dar nu mai primeam nici un semn... </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b> Într-un lung târziu, veni cea de-a patra spaimă. Eram în pântecele de piatră, ca niște viermi (înțelegând atât de bine cât de fericiți pot fi oamenii! - că nu sunt viermi); Iosif îmi trase de funie; îl trase de funie și pe Vasile... </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>Ne-am chinuit mult timp să ieșim prin hornul acela afară, din burta planetei. Ne-am chinuit mult... </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b> Când am ieșit, am văzut stelele pâlpâind pe cer, deasupra frunții lui Ioan... Vorbea cu o femeie bătrână, ca o Mumă a Timpului, într-o limbă stranie,... și Ioan zâmbea și o înțelegea... și bătrâna îi zâmbea. </b></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b><span class="Apple-tab-span" style="white-space: pre;"> </span>L-am privit pe Vasile cum ieșea din Gura Stâncii, tras de Iosif... Din mâna dreaptă ii căzu o monedă de aur. Ioan s-a aplecat și a cules moneda. I-a întins-o mumei bătrâne... ea a aruncat-o pe cer... și, atunci, am văzut că moneda aceea era Luna. </b></span>HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-77147402400787022422013-07-20T14:56:00.000-07:002013-07-20T15:07:02.268-07:00DRAGONUL (DRACO) - STEAGUL DACIC - ÎN FILMUL ”ULTIMA LEGIUNE” AL REGIZORULUI AMERICAN DOUG LEFLER<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.blogger.com/video.g?token=AD6v5dw1bhgvvx-vtBw-FIe8GvoEqWJwpSDgoyojLP6GRfkAM0Ght55OnC_IaotO2netERNYf9SBlKCAODpDfKbD2Q' class='b-hbp-video b-uploaded' frameborder='0'></iframe><br />
<a href="http://cinemabiledonline.blogspot.ro/2013/03/the-last-legion-2007-ultima-legiune.html"><span style="color: #cc0000;"><b>CLICK</b> </span> <b><span style="color: #cc0000;">AICI</span></b> PENTRU <span style="color: #cc0000;"><b>VIZIONAREA</b></span> FILMULUI ULTIMA LEGIUNE </a><br />
<a href="http://cinemabiledonline.blogspot.ro/2013/03/the-last-legion-2007-ultima-legiune.html">http://cinemabiledonline.blogspot.ro/2013/03/the-last-legion-2007-ultima-legiune.html</a><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><span style="color: #cc0000; font-size: x-large;">REGIZORUL DOUG LEFLER</span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJs8Wj8_ux9W4X_gCx9C8P66TmU2l7oNlVDg9ihF6ABGUYYkpWqQ2o2gK-zaZoYHazHyRHAO-W8Rp4b2UuQxV_uCHPRShNrjHbNo4-x_UaCzVa1JOafoe5bDefiXCYbsvETLnz8F6uhho/s1600/DOUG+LEFLER.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="424" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJs8Wj8_ux9W4X_gCx9C8P66TmU2l7oNlVDg9ihF6ABGUYYkpWqQ2o2gK-zaZoYHazHyRHAO-W8Rp4b2UuQxV_uCHPRShNrjHbNo4-x_UaCzVa1JOafoe5bDefiXCYbsvETLnz8F6uhho/s640/DOUG+LEFLER.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="color: #cc0000; font-size: x-large;"><b>THE LAST LEGION </b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="color: #cc0000; font-size: x-large;"><b>(2007)</b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuyF_yzNm8Ropm4EOweqMix6OjgpgQxhcmJ5iKDZYxDT-bTtfZTtdJP9zRLClZ9ao73ESBhNjEekz_-RCCcplfiTN672C0hnWGdiJQkoOzD33j2mzS4t4i6gSWjccu1WBYTKPSukXjoII/s1600/AFIS.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuyF_yzNm8Ropm4EOweqMix6OjgpgQxhcmJ5iKDZYxDT-bTtfZTtdJP9zRLClZ9ao73ESBhNjEekz_-RCCcplfiTN672C0hnWGdiJQkoOzD33j2mzS4t4i6gSWjccu1WBYTKPSukXjoII/s640/AFIS.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="color: #cc0000; font-size: x-large;"><b> THOMAS SANGSTER</b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiN7q4BU7YU3oAnKRck0IBLheDUFWNEri3vt0LKnUEbIYhdbbx_G36On6Cubpf1j1BmFbsSbLjFmgwVCPVuiMM4CkoexwI00HklZlXTsfeKbjUd9MbCIzqf-eGKTstvXTZTMKSxy_aS1w4/s1600/007TLL_Thomas_Sangster_074.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiN7q4BU7YU3oAnKRck0IBLheDUFWNEri3vt0LKnUEbIYhdbbx_G36On6Cubpf1j1BmFbsSbLjFmgwVCPVuiMM4CkoexwI00HklZlXTsfeKbjUd9MbCIzqf-eGKTstvXTZTMKSxy_aS1w4/s640/007TLL_Thomas_Sangster_074.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span style="color: #cc0000; font-size: x-large;"><b> COLIN FIRTH</b></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEie2nGOQYg5U3NuklBnNY0Bl-0ka2w4k1balPvuh8Qk3HBkky8Ft-67DSdWBY7PFd-1LxQrQp_sJs5rua7psQWDVj2i0WRsq_qYNIWPBTgH7hwfPIkOCd2e2xwng6eL53K1BrSEeFeyix8/s1600/Colin+Firth.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="284" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEie2nGOQYg5U3NuklBnNY0Bl-0ka2w4k1balPvuh8Qk3HBkky8Ft-67DSdWBY7PFd-1LxQrQp_sJs5rua7psQWDVj2i0WRsq_qYNIWPBTgH7hwfPIkOCd2e2xwng6eL53K1BrSEeFeyix8/s640/Colin+Firth.png" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><span style="color: #cc0000; font-size: x-large;"> SIR BEN KINGSLEY</span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj94BYM8UMuPxcA-I1lqLLnKl8XUHBpOdns7nNpZhEqz-zXJ6YVZI1jdymzPPSASqidDLFHf8MXOpv6Kh3ZkMzAJyzU7MbltYky2j6IwV_MnVG5xaTOIgGpIZFio66EMhv3jRuHrM409Ek/s1600/Ben+Kingsley.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj94BYM8UMuPxcA-I1lqLLnKl8XUHBpOdns7nNpZhEqz-zXJ6YVZI1jdymzPPSASqidDLFHf8MXOpv6Kh3ZkMzAJyzU7MbltYky2j6IwV_MnVG5xaTOIgGpIZFio66EMhv3jRuHrM409Ek/s640/Ben+Kingsley.jpg" width="506" /></a></div>
<br />HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-53884700580895319722013-07-17T06:22:00.003-07:002013-07-17T06:22:58.447-07:00JAFUL PROȘTILOR COMPARABIL CU RESPECTUL ROMÂNILOR CONTEMPORANI PENTRU CULTURĂ<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;">Carnavalul papițoilor veseli din debutul secolului XXI aduce în vitrinele României respectul Noului Om (NEW MANN) pentru cultură. Astfel, ”incidentul” legat de furtul și arderea celor șapte pânze din expoziția de artă deschisă la Rotterdam, în octombrie 2012 - relevă funcția educativă și responsabilitatea statului român modern față de cetățenii săi. După cum pentru faptele minorilor răspund părinții sau tutorii, la fel, este firesc să răspundă statul pentru faptele cetățenilor săi. Așa arată oamenii educați și crescuți în România contemporană:</span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"> <span style="color: #cc0000;"> <b>RADU DOGARU.</b></span></span><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><b><span style="color: #660000;">Dacă se enervează unul dintre regizorii contemporani, acest individ o să devină personaj ecranizat</span></b></span><br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3odTQMXogGrFHRQM_u5fpGt0iJ0JOQTg3H8-D4NmYw4IFJsVmQeui-jiFeWWuw05rUGsKuz0F8hYUmzD6eCiuEmwjqTcZCdBjgNnWa30SZPnLRfZ8f6pA64CICPaaRml_e4e-ozDT7_I/s1600/radu-dogaru.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3odTQMXogGrFHRQM_u5fpGt0iJ0JOQTg3H8-D4NmYw4IFJsVmQeui-jiFeWWuw05rUGsKuz0F8hYUmzD6eCiuEmwjqTcZCdBjgNnWa30SZPnLRfZ8f6pA64CICPaaRml_e4e-ozDT7_I/s1600/radu-dogaru.jpg" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="color: #660000;"><b><span style="font-size: small;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">NU E AȘA CĂ PUTEM ÎNTÂLNI O ASTFEL DE FIGURĂ<br />ÎN ORICE COMPARTIMENT SOCIAL AL ZILELOR NOASTRE?<br />PERSONAJUL DIN FOTOGRAFIE POATE FI <br />UN PAZNIC DE BANCĂ, UN TAXIMETRIST,<br />UN AGENT DE LA MORAVURI,<br />UN TÂNĂR DIN NOUA GENERAȚIE POLITICĂ...<br />DAR ESTE UN HOȚ MANELIST.<br />ACEST TIPAR DE MOACA ESTE UNIVERSAL<br />ÎN ROMÂNIA ZILELOR NOASTRE -<br />MOACĂ DE CREIER SPĂLAT CU DETERGENȚII<br />TUPEULUI ȘI OBRĂZNICIEI </span></span></b></span></td></tr>
</tbody></table>
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"> <b> <span style="color: #cc0000;"> OLGA DOGARU.</span></b></span><br />
<b> TIPOLOGIA FEMEII APARȚINÂND SATELOR ȘI ORAȘELOR </b><br />
<b> ROMÂNIEI </b><b>CONTEMPORANE.</b><b> </b><br />
<b> AȘA ARATĂ FIZIONOMIA TIPAR PENTRU CE ÎNSEAMNĂ ADAPTAREA LA </b><br />
<b> NOILE REALITĂȚI. </b><br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheYUUW5zLLlAeMxsFdiXDis4Z_qMVRxuCFd7hOvdrXcgqV9HGgz5KqXS1qz8U6YG-K0DlueGQDEu0K48zDktMEtSNWnWsuFrgC3xwx__UuZiVyrMq4B7LFnpSSek3PFe48eqBhvUISt0U/s1600/OLGA+DOGARU.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheYUUW5zLLlAeMxsFdiXDis4Z_qMVRxuCFd7hOvdrXcgqV9HGgz5KqXS1qz8U6YG-K0DlueGQDEu0K48zDktMEtSNWnWsuFrgC3xwx__UuZiVyrMq4B7LFnpSSek3PFe48eqBhvUISt0U/s640/OLGA+DOGARU.jpg" width="640" /></a><br />
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"> <span style="font-size: large;"> <b><span style="color: #660000;"> </span></b></span></span><b style="line-height: 24px;"><span style="color: #660000; font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;">PIROMANA FELIX</span></b><br />
<b style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif;"><span style="color: #660000;">ACEASTĂ FEMEIE A ARS CU MÂINILE EI ȘAPTE PÂNZE SEMNATE DE </span></b><br />
<span style="background-color: white; line-height: 24px;"><b><span style="color: #660000; font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span style="font-size: 15px;"> </span> PICASSO, MATISSE, GAUGUIN, MEIJER DE HAAN, MONET ȘI LUCIAN FREUD.</span></b></span><br />
<span style="background-color: white; line-height: 24px;"><b><span style="color: #660000; font-family: Times, Times New Roman, serif;">SE ÎNTÂLNEȘTE PESTE TOT ÎN GEOGRAFIA PATRIEI: IAȘI, PORTUL CONSTANȚA, TULCEA TRIAJ, CLUJ-NAPOCA PRIMĂRIE, ORADEA PISCINĂ, SIBIU MEZELĂRIE,</span></b></span><br />
<span style="background-color: white; line-height: 24px;"><b><span style="color: #660000; font-family: Times, Times New Roman, serif;">BRAȘOV POIANĂ, TIMIȘOARA CANAL, BUCUREȘTI MINISTERE, BUCUREȘTI PARLAMENT, BUCUREȘTI TVR, BUCUREȘTI PCR...</span></b></span><br />
<span style="background-color: white; line-height: 24px;"><b><span style="color: #660000; font-family: Times, Times New Roman, serif;">DE ASEMENEA POATE FI ÎNTÂLNITĂ NU DOAR CA SPECIE DE CIOROGÂRLA CI ȘI PE APELE JIULUI, LA CENTRUL CULTURAL BRÂNCUȘI, ÎN SATELE VÂLCENE, PE LA COOPERATIVE, DAR ȘI PE VALEA CRIȘURILOR ȘI ÎN ZONELE DELUROASE ALE PODIȘURILOR NOASTRE. </span></b></span><br />
<b><span style="font-size: large;"> </span></b><br />
<b><span style="font-size: large;"> <span style="color: #cc0000;">EUGEN DARIE</span></span></b><br />
<b>MOACA TIMPURILOR NOI. SE REMARCĂ OCHII ÎMBIBAȚI DE MANELISM,</b><br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3QCCLEHV-I9kIFcPNea09k1N4ogNbVze0W1xlhcNyIOxuvEDjGnuPZUineRDeEE-y9GWusxps23OcmWtR2EyMeN5T4l_fH5QgfMXhl5ReqoDclw4gV9sIwfkzRXKGBlrhxv9nrfqoIsY/s1600/EUGEN+DARIE.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3QCCLEHV-I9kIFcPNea09k1N4ogNbVze0W1xlhcNyIOxuvEDjGnuPZUineRDeEE-y9GWusxps23OcmWtR2EyMeN5T4l_fH5QgfMXhl5ReqoDclw4gV9sIwfkzRXKGBlrhxv9nrfqoIsY/s640/EUGEN+DARIE.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><div style="background-color: white; border: 0px; font-size: 15px; line-height: 20px; margin-bottom: 20px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: start; vertical-align: baseline;">
<b><span style="color: #cc0000;"><span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif;">Judecător: ”Ați fost vreodată la muzeul din Rotterdam?/ Darie: ”Da”/ J: ”De câte ori?”/ Darie: ”De două ori”/ J: ”Doar la acest muzeu?”/ Darie: ”Nu, la două muzee”/ J: ”Și ce ați căutat acolo?”/ Darie: ”Eram în vizită”/ J: ”De câte ori ați fost?”/ Darie: ”De două ori la fiecare dintre muzee”/ J: ”Să înțeleg că sunteți un mare iubitor de artă?”/ Darie: ”Nu”/ J: ”Și atunci de ce ați fost de două ori la muzee?”/ Darie: ”Am fost să le vizitez pentru că așa se face. .</span><span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif;">“ J: ”Și de ce ați revenit, nu v-a ajuns?”/ Darie: ”A doua oară, am vrut să-i fac o surpriză iubitei mele”/ J: ”Ce surpiză?”/ Darie: ”Să o duc să viziteze și ea muzeul”</span><span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif;"> </span></span></b></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; line-height: 20px; margin-bottom: 20px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: start; vertical-align: baseline;">
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;"><span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif;">Judcător: ”Și ce ați înțeles după ce aîi fost de două ori la muzee?”/ </span></span></b><b><span style="color: #cc0000; font-size: large;"><span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif;">Darie: (după câteva momente de ezitare) ”NIMIC”.</span></span></b></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-size: 13px; line-height: 20px; margin-bottom: 20px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
<span style="color: #cc0000;"><span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif;"><b><span style="font-size: large;"> PETRE CONDRAT.</span></b></span></span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; font-size: 13px; line-height: 20px; margin-bottom: 20px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
<span style="color: #cc0000;"><span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif;"><b><span style="font-size: large;"> </span></b></span></span><b style="background-color: transparent; text-align: center;"><span style="color: #cc0000;"><span style="font-size: large;"><i>ACESTA! -</i></span></span></b><b style="color: #cc0000; font-family: Times, 'Times New Roman', serif;"><span style="font-size: large;"> </span><span style="font-size: small;"><i>”AȘEA!”</i></span></b></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDDbcj5Uuf1oZQ3GqStiswVAVgOp-VUtb0jT6dNy8rsdOlRGo0Gk-8ayvCv2vesa3KnUK48tvnaeCB3iXhMKAJfW6LCR3NNZCatyFYTP6s82efCwK6fIAGM6sj4GOflm-ds0aGV0ARhwI/s1600/petre-condrat.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="470" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDDbcj5Uuf1oZQ3GqStiswVAVgOp-VUtb0jT6dNy8rsdOlRGo0Gk-8ayvCv2vesa3KnUK48tvnaeCB3iXhMKAJfW6LCR3NNZCatyFYTP6s82efCwK6fIAGM6sj4GOflm-ds0aGV0ARhwI/s640/petre-condrat.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><br /></td></tr>
</tbody></table>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">MARIANA DRAGU.</span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i> <span style="color: #cc0000;">”EVALUATOAREA”</span></i></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><img border="0" height="424" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgyeXcGxHfzNCBnbqfdXix5LuWJ2Wnj9F-Dah3LJSKQzAq2lixJe7vS9MEERwXmLHWVVSXxBMBeWFWHVtMM_44fGQr2-ec7bTGD45gogpv5u0dO0hYP-iz7o73DBtvaSmyYXqBxw7laxdQ/s640/MARIANA+DRAGU.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;" width="640" /></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i><span style="font-size: small;"><b>”DUPE UȘE”</b></span></i></td></tr>
</tbody></table>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><span style="color: #cc0000; font-size: large;">MIHAI ALEXANDRU BIȚU</span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b>MOACĂ DE DOCTORAND DE ROMÂNIA</b></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimCaygXZB1-lMyWPaso-czu9hfBURO8RBuUPBNPbP47e5HH6XNBU2e7QwmOKL1j0MpKM4EYptPH5JtHYtqZEcg-RDXxOZtB2XXffAvDetIFv-mFF5159AoREAQvx9p88M9i7owY56y094/s1600/bitu_alexandru_mihai_d3f36457cb_75633800.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimCaygXZB1-lMyWPaso-czu9hfBURO8RBuUPBNPbP47e5HH6XNBU2e7QwmOKL1j0MpKM4EYptPH5JtHYtqZEcg-RDXxOZtB2XXffAvDetIFv-mFF5159AoREAQvx9p88M9i7owY56y094/s640/bitu_alexandru_mihai_d3f36457cb_75633800.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><b><span style="background-color: white; color: #373737; font-size: small; line-height: 20.796875px; text-align: start;">Sava Ştefania (Ivan Andreea Nicoleta):<br />.</span><span style="background-color: white; font-size: small; text-align: left;">"….Bitu Mihai Alexandru pe timpul nopţii părăsea locuinţa din Rotterdam doar cât eu întreţineam relaţii sexuale cu clienţii revenind imediat la terminare….."</span></b></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small; margin: 0px; padding: 0px; text-align: left;"><b><br style="margin: 0px; padding: 0px;" /></b></span></td></tr>
</tbody></table>
<span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><br /></span>HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-71331886699300667962013-07-13T04:10:00.000-07:002013-07-13T04:10:05.734-07:00UN EXCEPȚIONAL REGIZOR DE FILM FINLANDEZ - AKU LOUHIMIEHEN Käsky (Porunca) - Tears of April – Lacrimi de aprilie <h3 class="r" style="background-color: white; color: #222222; font-family: arial, sans-serif; font-size: medium; font-weight: normal; margin: 0px; overflow: hidden; padding: 0px; text-overflow: ellipsis; white-space: nowrap;">
<a href="https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&cad=rja&ved=0CDoQtwIwAQ&url=http%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DL3jUPkBLMKg&ei=4iHhUeGnBMWOtAbU-YH4AQ&usg=AFQjCNHjaM1kxhr_SEFOUvUhWvCP8BioVQ&sig2=q1OGbgCLnnbZ2NjaYwcVuw" style="color: #1122cc; cursor: pointer;" target="_blank"><span style="font-weight: bold;">Kasky</span> - TRAILER YouTube</a></h3>
<a href="http://filmehd.net/tears-of-april-lacrimi-de-aprilie-2008.html" target="_blank"><b>KASKY///// PORUNCA/// CLICK <span style="color: red;">AICI</span> PENTRU </b><span style="color: red;"><b>VIZIONAREA FILMULUI</b></span></a><br />
<a href="http://filmehd.net/tears-of-april-lacrimi-de-aprilie-2008.html" target="_blank">http://filmehd.net/tears-of-april-lacrimi-de-aprilie-2008.html</a><br />
<h1 class="entry-title" style="background-color: white; border: 0px; clear: both; line-height: 16px; margin: 10px 0px 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
<span style="color: #990000; font-size: large;"><span style="font-family: arial, sans-serif;">Käsky (Porunca) - </span><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Tears of April – Lacrimi de aprilie (2008) </span></span></h1>
<div>
<span style="color: #990000; font-size: large;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></div>
<div>
<b><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"><span style="color: #990000;"> </span><span style="color: #cc0000;">REGIZORUL AKU LOUHIMIEHEN </span></span></span><span style="background-color: white; font-family: arial, sans-serif; font-size: x-small; line-height: 16px;"><span style="color: #cc0000;"> </span></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2Ui_MamjKXE_JK6-mGz0lIRT2gL5nDdG0hpId7WrOjKdRW2Vk2cAD4x7QYC7VuNo13ZC2h4dFdFNI3D3Z6SJFNNAkl1kbL7Iwo9AgyAWyMcSODCDt_cOwpY6a_kvTI-VSa5bsmYvsWFE/s1600/Aku_Louhimies.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="284" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2Ui_MamjKXE_JK6-mGz0lIRT2gL5nDdG0hpId7WrOjKdRW2Vk2cAD4x7QYC7VuNo13ZC2h4dFdFNI3D3Z6SJFNNAkl1kbL7Iwo9AgyAWyMcSODCDt_cOwpY6a_kvTI-VSa5bsmYvsWFE/s640/Aku_Louhimies.jpg" width="640" /></a></div>
<div>
<b><span style="color: #990000; font-size: large;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;"> Actrița </span></span><span style="font-size: 1.6em; line-height: 1.2em;"><span style="color: #990000; font-family: Times, Times New Roman, serif;">Pihla Viitala</span></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUMdteWJnDJZTVK-TBdjCNiNROHMTp-LtLSa8bGAfy4YM3oSZd8yV6vcCV5h5ZSot4Dp6LGovYQdukw5AhbPFAVuJ4FztAC3hhZ42u7JXUNTxxisSjnr4mpIFaylv7WdErgeMRtELBz-U/s1600/Pihla+Viitala.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="356" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUMdteWJnDJZTVK-TBdjCNiNROHMTp-LtLSa8bGAfy4YM3oSZd8yV6vcCV5h5ZSot4Dp6LGovYQdukw5AhbPFAVuJ4FztAC3hhZ42u7JXUNTxxisSjnr4mpIFaylv7WdErgeMRtELBz-U/s640/Pihla+Viitala.png" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<b><span style="color: #990000;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;">Actorul </span><span style="font-size: 1.6em; line-height: 1.2em;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">Samuli Vauramo</span></span></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhjmuSQ76HC2N-FIpWWSmYmPtJJdkXpGFjsqwn2vfL64FjU4tRQZvlJjMdM8vrWAOLEPFNxKyEuJnPyBnqUogCubevjHECtazdDdM-G43oy_Bru9248DNzBFKWG3BHpjGcEJwMBXnNG4Y/s1600/samuli.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="374" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjhjmuSQ76HC2N-FIpWWSmYmPtJJdkXpGFjsqwn2vfL64FjU4tRQZvlJjMdM8vrWAOLEPFNxKyEuJnPyBnqUogCubevjHECtazdDdM-G43oy_Bru9248DNzBFKWG3BHpjGcEJwMBXnNG4Y/s640/samuli.jpg" width="640" /></a></div>
<br />HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-5671665068456302522013-06-29T06:04:00.002-07:002013-07-01T07:21:06.007-07:00LUMINIȚA MINCU PĂTRAȘCU BRÂNCUȘI - INEDIT - TESTUL ADN CONFIRMĂ DESCENDENȚA LUI JOHN MOORE BRÂNCUȘI DIN MARELE SCULPTOR. <div id="corpArticol" style="line-height: 20px;">
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9EDZO4nNAHyX9zV6Meb5x8W36mX0hDov3tgLJdqQUXWwQUImv1hJroCvU0TdpBcs3SmTRIfNwU7CTkAoJynZqPx_-xZt0WaNpqCZMsbkyL9kkfGnisBm4kc6ZaJXuy7NLZv2wP2JI9V0/s1600/HPIM0032a.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9EDZO4nNAHyX9zV6Meb5x8W36mX0hDov3tgLJdqQUXWwQUImv1hJroCvU0TdpBcs3SmTRIfNwU7CTkAoJynZqPx_-xZt0WaNpqCZMsbkyL9kkfGnisBm4kc6ZaJXuy7NLZv2wP2JI9V0/s640/HPIM0032a.JPG" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="font-size: small;">SCULPTORIȚA ȘI PICTORIȚA</span><br /><span style="font-size: small;"> MARIA PĂTRAȘCU BRÂNCUȘI</span><br /><span style="font-size: x-small;">21 IANUARIE 1939 - 30 OCTOMBRIE 2009</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: left;">
</div>
<h1 style="line-height: 33px; margin: 12px 0px 5px; padding: 0px; text-rendering: optimizelegibility;">
<span style="color: #990000;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;">Pe sculptorița și pictorița Maria-Pătrașcu Brâncuși și pe fiica ei, Luminița, le-am întâlnit în anul 2000, cu ocazia Simpozionului Internațional ”Constantin Brâncuși”, organizat la Târgu Jiu de către poetul Nicolae Diaconu. Țin minte modestia lor - erau așezate undeva în spatele sălii, timide. Urmașele lui Constantin Brâncuși îmi vorbeau despre intenția lor de a-și aduce acasă străbunul. Veniseră la Simpozion invitate de Nicolae Diaconu , dar fuseseră dezamăgite de atitudinea unor participanți față de dumnealor. Pentru că erau privite cu răceală, dacă nu cumva cu indiferență. Înțelegerea lucrurilor, încă, întârzia. Eforturile lor au continuat, cu perseverență. Au depus memorii peste </span><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">memorii. Până la </span><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">miniștrii C</span></span></span><span style="font-size: large;"><span style="color: #990000; font-family: Times, 'Times New Roman', serif; text-align: center;"><span style="font-family: Times, Times New Roman, serif;">ulturii <table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; font-weight: normal; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXozPRS08edC8b0W66B30aOTh71fV4mLgd2iJsyrNMfkRq8woCmUZW-7_X9uZf4RlWTGn_q1XBLcxBsL5J_y84Fc2IQ9JtM4keOj3hvsyHpc1mHhX-7LNWb6BfxO_LEgNEsUlZzLd9uMY/s1600/2013-06-02+22.36.47.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXozPRS08edC8b0W66B30aOTh71fV4mLgd2iJsyrNMfkRq8woCmUZW-7_X9uZf4RlWTGn_q1XBLcxBsL5J_y84Fc2IQ9JtM4keOj3hvsyHpc1mHhX-7LNWb6BfxO_LEgNEsUlZzLd9uMY/s400/2013-06-02+22.36.47.jpg" width="300" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="font-family: 'Times New Roman';">AVOCAT </span></b><br />
<b><span style="font-family: 'Times New Roman';"> LUMINIȚA MINCU PĂTRAȘCU-BRÂNCUȘI</span></b><br />
<span style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; text-align: start;"><i><b><br /></b></i></span><span style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; text-align: start;"><i><b>”acest proiect nu aparține lui<br />Laurean Stănchescu </b><br />și în nici un caz nu este mediatizat de<br />doi ani, ci de ani buni, ziarele vremii<br />stând mărturie afirmațiilor mele.<br />Ceea ce este însă îngrijorător e faptul că,<br />dintr-un proiect care inițial a avut ca scop<br />îndeplinirea unei datorii de onoare,<br />datorie care aparține pe deplin familiei,<br />și nu numai Fundației sau mie personal,<br />proiect care a fost oarecum învăluit de discreție<br />și bun-simț, fără exagerări și politică,<br />a devenit o manifestare cu iz de mahala, generând<br />polemică și puncte de vedere contradictorii.<br />De altfel, undeva în sufletul meu s-a născut,<br />la un moment dat, convingerea<br />că domnul Laurean Stănchescu este, de fapt,<br />exponentul unor interese contrare<br />realizării proiectului,<br />apărute tocmai </i></span><br />
<span style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; text-align: start;"><i>cu scopul de a genera o reacție negativă<br />la adresa realizării acestui proiect<br />de natură a duce la concluzia<br />că este mai bine să încetăm cu astfel de pretenții”</i></span></td></tr>
</tbody></table>
Ion Caramitru și Kelemen Hunor, singurii care le-au tratat cererile cu seriozitate. </span>Acțiunile lor, purtate de-a lungul anilor, nu au fost zgomotoase, dar au avut coerență, argumente și temei. Mai târziu, cine știe, încă, din ce interese, acțiunea lor a fost înlocuită de o alta, aparținând lui Laurian Stănchescu, manifestată cu surle și trâmbițe, care a atras reacții, riposte, stârnind un val de antipatie</span></span><span style="color: #990000; font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: large; text-align: center;">, manifestat nu doar împotriva acți</span><span style="color: #990000; font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: large; text-align: center;">unilor lui Laurian Stănches</span><span style="color: #990000; font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: large; text-align: center;">cu ci și, în </span><span style="color: #990000; font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: large; text-align: center;">final, împotriva repatrierii osemintelor sculptorului. L-am întrebat pe Laurian: de ce nu a luat legătura cu doamna Luminița Brâncuși. Mi-a răspuns rece și sec: a sunat-o odată, a doua oară nu o mai sună, nu are decât să îl sune ea pe el. În fine... știam că doamnele Pătrașcu Brâncuși erau preocupate de starea Monumentului de la Târgu Jiu, de felul în care este îngrijit (și sunt intervenții în sensul acesta... menționate de presă...) astfel încât, în acest capitol, l-am întrebat pe Laurian de ce nu a intervenit niciodată în cauza restaurării Monumentului. Mi-a răspuns la fel de sec, parcă plictisit, că nu îl interesează. </span></h1>
<h1 style="line-height: 33px; margin: 12px 0px 5px; padding: 0px; text-rendering: optimizelegibility;">
<span style="font-size: large;"><b style="color: #990000; font-family: Times, 'Times New Roman', serif; text-align: center;">Există un sticlar la Târgu Jiu care l-ar steriliza nu doar pe Laurian Stănchescu ci și pe premier, căci sticlarul care se numește Mihai Țopescu nu suportă ideea de repatriere a rămășițelor pământești ale lui Constantin Brâncuși și face cu nervii. </b></span></h1>
<div>
<span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif; text-align: center;"><span style="color: #990000; font-size: large;"><b><br /></b></span></span></div>
<div>
<span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif; text-align: center;"><span style="color: #990000;"><b><span style="font-size: large;">Regret felul în care au răspuns o serie de intelectuali ideii de </span></b><table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; font-weight: bold; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZcFufdaPDgzD9oM6jZi-a2uQ2oS-IFbnDqsn9Prxhyphenhyphena3GOansiH0tOgA8hpOhlxBvgb6Wixupaqd4xk_mDyyWbAcsmTnNOLvwSBs32DHynHK5x90EYMViP59DHlm6JzvsNvTLN2URmi4/s1600/test+adn+john+moore+vs+luminita+brancusi.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><span style="font-size: large;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZcFufdaPDgzD9oM6jZi-a2uQ2oS-IFbnDqsn9Prxhyphenhyphena3GOansiH0tOgA8hpOhlxBvgb6Wixupaqd4xk_mDyyWbAcsmTnNOLvwSBs32DHynHK5x90EYMViP59DHlm6JzvsNvTLN2URmi4/s320/test+adn+john+moore+vs+luminita+brancusi.jpg" width="224" /></span></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><u><span style="color: #990000; font-size: small;">TESTUL ADN<br />CARE ATESTĂ LEGĂTURA DE SÂNGE<br />ȘI RUDENIA<br />ÎNTRE LUMINIȚA BRÂNCUȘI <br />ȘI JOHN MOORE</span></u></td></tr>
</tbody></table>
<b><span style="font-size: large;">repatriere a</span> <span style="font-size: large;">osemintelor lui Constantin Brâncuși. Grăbit și stupid, căzând în capcana întinsă de Stănchescu. Se răspundea cu penibil: unde să îl aduci pe Brâncuși? în cimitirul de la Hobița unde nu îl vrea nimeni și unde nu o sa îi fie îngrijit mormântul? Unde nu o să îl viziteze nimeni? Penibil de penibil! Unii intelectuali care se pretindeau a fi democrați răspundeau în termenii lonzincarzi ai marxism-leninismului cu formulări etichetarde după modelul celor din anii 50. Nu neapărat lenevia ori prostia erau prezente în aceste afirmații cât mai ales ura de tip bolșevic, ură de tip rasial - românii nu îl merită pe Brâncuși, românii nu sunt apți să îi îngrijească nici memoria, nici înțelesurile, nici mormântul. </span></b></span></span></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: small; text-align: center;"><b>REDAU AICI INTERVIUL PE CARE DOMNUL ION JIANU I L-A LUAT DOAMNEI LUMINIȚA BRÂNCUȘI ÎN PUBLICAȚIA DE AZI </b></span></div>
<div>
<span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: small; text-align: center;"><span style="color: #990000;"><b><br /></b></span></span></div>
<div>
<strong style="font-family: Georgia; line-height: 18px;"><i><span style="color: red; font-size: large;">GAZETA DE SUD </span><span style="font-size: x-small;"><span style="color: red;"> </span> </span></i></strong><span style="background-color: #ed1c24; color: white; font-family: Arial, 'Trebuchet MS', Verdana, Arial, sans-serif; font-size: 12px; font-weight: bold; line-height: 18px;">(Ediţia curentă) Anul 18. Sâmbătă, 29 Iunie 2013</span></div>
<div>
<span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: x-large;"><br /></span></div>
<div>
<span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: x-large;">Potrivit testului ADN, John Moore Constantin</span></div>
<h1 style="line-height: 33px; margin: 12px 0px 5px; padding: 0px; text-rendering: optimizelegibility;">
<span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif;"><span style="font-size: x-large;">Brâncuşi ar fi</span></span></h1>
<h1 style="line-height: 33px; margin: 12px 0px 5px; padding: 0px; text-rendering: optimizelegibility;">
<span style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif;"><span style="font-size: x-large;">fiul lui Constantin Brâncuşi</span></span></h1>
<div style="font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<span class="caption" style="color: #666666; font-family: Georgia; font-size: 12px; font-weight: bold; line-height: 18px;">Actualitate</span><span style="background-color: white; font-family: Georgia; font-size: 13px; line-height: 18px;"> - </span><strong style="font-family: Georgia; font-size: 13px; line-height: 18px;"><i>Ion JIANU </i></strong></div>
<div style="font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<strong>Gazeta de Sud a intrat în posesia testului ADN făcut celui care ar fi unicul copil al lui Constantin Brâncuşi, John Moore Constantin Brâncuşi, document care atestă că probabilitatea existenţei unei relaţii de familie cu o descendentă a lui Brâncuşi, stră-stră-strănepoata Mincu Pătraşcu-Brâncuşi Maria Luminiţa, este de 54,9 la sută. Cu toate că există acest test ADN, cât şi alte documente şi cărţi despre relaţia dintre Vera Moore, mama lui John Moore, şi Constantin Brâncuşi, nimeni nu s-a gândit să facă un act de dreptate, adică o recunoaștere publică a fiului marelui sculptor român.</strong></div>
<div style="font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<strong>Documente atașate: <a href="http://www.gds.ro/bnrs/comunicat-presa-brancusi.pdf" style="color: #666666; outline: none; text-decoration: none;">comunicat de presă</a> și <a href="http://www.gds.ro/bnrs/test-adn-john-moore-vs-luminita-brancusi.pdf" style="color: #666666; outline: none; text-decoration: none;">rezultate test ADN</a></strong></div>
<div style="font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
Una dintre marile iubiri ale lui Constantin Brâncuşi a fost pianista Vera Moore, englezoaică, originară din Noua Zeelandă, relaţie din care a rezultat un copil, John Moore Constantin Brâncuşi, născut la Londra, pe 15 septembrie 1934, dar care nu a fost oficial recunoscut de marele sculptor în timpul vieţii sale ca fiind fiul său. În 2012, în afara graniţelor României, s-a efectuat un test ADN la insistenţele lui John Moore Constantin Brâncuşi, test efectuat comparativ cu al unei descendente a lui Brâncuşi, Luminiţa Brâncuşi.</div>
<div class="separator" style="clear: both; font-family: Georgia; font-size: 15px; text-align: center;">
</div>
<div style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<strong><span style="color: #351c75; font-size: large;">Sufletul lui John Moore Constantin Brâncuşi este rănit</span></strong></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="font-family: Georgia; font-size: 15px; margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3NO-HqtZpxQN8vnNVUWxfkR2BZKUw6Rn_I9YDChMbvJSQcBX7DMrqcANPttR5_-Ubu2U53zWcdRZGCKNDTRFIrpa0_If3pVUjUYXfPL2vy2ShHx3kxn5F41XUvmrQ3ARf763Q8hEIaF4/s600/JOHN+MOORE.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3NO-HqtZpxQN8vnNVUWxfkR2BZKUw6Rn_I9YDChMbvJSQcBX7DMrqcANPttR5_-Ubu2U53zWcdRZGCKNDTRFIrpa0_If3pVUjUYXfPL2vy2ShHx3kxn5F41XUvmrQ3ARf763Q8hEIaF4/s640/JOHN+MOORE.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><h2 style="background-color: white; font-size: 16px; line-height: 20px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: left; text-rendering: optimizelegibility;">
</h2>
<div>
<h2 style="background-color: white; font-size: 16px; line-height: 20px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: left; text-rendering: optimizelegibility;">
<span style="background-color: transparent; font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px;">Despre testul ADN efectuat fiului lui Brâncuşi, stră-stră-strănepoata marelui sculptor a declarat pentru GdS: „A fost dorința lui John Moore să se facă testul. Eu am susținut că ar fi bine să facem un test ADN oficial care să-i folosească în fața oricărei persoane interesate sau autorități. Cert este că între noi, cu toate că suntem din ramuri separate, negându-ni-se apartenența la familie de către unul și altul, iar Domnia sa este mai aproape de Constantin Brâncuși decât mine, s-a făcut un test ADN neoficial, care a confirmat relația de rudenie. Se pare însă că nu numai noi, familia din România, suntem desconsiderați, dar și în ceea ce-l privește pe John Moore situația este aceeași. Iar în acest context, facem referire la faptul că există o serie de cărți, dintre care unele publicate chiar de Centrul Naţional de Artă şi Cultură «Georges Pompidou» din Paris, în care se vorbește despre relația dintre Brâncuși și Vera Moore, ba chiar a fost publicată și corespondența dintre aceștia și, cu toate acestea, nimeni nu s-a gândit să facă un act de dreptate, o recunoaștere publică a fiului lui Brâncuși. Cu alte cuvinte, se pare că se încearcă ștergerea oricăror informații despre familia sculptorului negându-se realitatea. Crunt adevăr! Bineînțeles că între mine și John Moore există corespondență și discuții diverse, dar personal prefer să respect intimitatea acestuia, pentru că nu pot pretinde respect dacă eu, la rândul meu, nu respect. Cu toate acestea, sunt în măsură să afirm că și sufletul Domniei sale este un suflet rănit“.</span></h2>
</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<strong style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px;"><span style="color: #351c75; font-size: large;">Fundaţia „Familia Brâncuşi“ a iniţiat prima, în 2003, aducerea osemintelor sculptorului</span></strong></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div style="font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
Dorința efectuării tuturor demersurilor aducerii în România a osemintelor marelui sculptor originar din Hobiţa s-a născut în sufletul Mariei Pătrașcu-Brâncuși, mama Luminiţei Brâncuşi, cele două constituind şi înregistrând legal Fundația „Familia Brâncuși“ în 1991. Şi, în iulie 2003, adică cu mulţi ani înaintea demersului lui Laurean Stănchescu, fundaţia „Familia Brâncuşi“ a fost prima care a solicitat Ministerului Afacerilor Externe şi Guvernului, printre altele, aducerea în România a osemintelor sculptorului Constantin Brâncuşi. Preşedinta Fundaţiei „Familia Brâncuşi“ a precizat pentru GdS: „De ce am iniţiat acest demers? Mama mea a considerat că ar fi un act de respect pentru înaintași și de împăcare a lui Constantin Brâncuși, pe fond spiritual, cu familia sa. Ulterior au fost întreprinse o serie de cercetări care au culminat prin descoperirea în revista Bisericii Ortodoxe Române a unui studiu documentar realizat cu prilejul Centenarului nașterii lui Constantin Brâncuși de către Diac. P.I. David, ocazie cu care acesta a avut onoarea de a-l intervieva pe regretatul Î.P.S. Arhiepiscop Teofil Ionescu, conducătorul pe atunci al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române pentru Europa Centrală și Occidentală. Din mărturisirea acestuia a reieșit, ca mărturie de spovedanie finală (ÎPS Teofil Ionescu a fost chemat de Brâncuşi pentru spovedanie la începutul lunii martie 1957- n.r.), că marele sculptor a murit neîmpăcat sufletește că nu a putut să-și dea sufletul în țara sa, dar și din punct de vedere material că va putrezi în pământ străin departe de ființa cea mai dragă, mama sa. Din acel moment am socotit că avem o datorie de onoare de a liniști acest suflet... Pe acest fond, în 2003, am început procedurile pentru autorizarea de către autoritățile române a proiectului, încercându-se sensibilizarea acestora și asocierea pentru desfășurarea demersurilor, iar proiectul propus a obținut aprobarea a domnului Mircea Geoană, ministrul afacerilor externe de la vremea respectivă, cât și a primului-ministru Adrian Năstase. Iar de la acel moment ne-am preocupat pentru a analiza toate aspectele ce ar fi trebuit implicate în scopul realizării proiectului. N-am beneficiat de sprijinul autorităților pentru că 2004 a fost anul schimbărilor, iar miniștrii culturii de atunci și până acum nici măcar nu s-au obosit să acorde Fundației «Familia Brâncuşi» câteva minute de audiență, cu toate că acest lucru a fost cerut permanent. Mai nou, Guvernul României de astăzi nu se obosește să ofere cel puțin o jumătate de oră pentru a purta discuții pe acest proiect și a analiza informațiile pe care anii de cercetare ni i-au oferit în materia aducerii osemintelor marelui sculptor în România. Cert este că înainte de a primi acordul autorităților franceze pentru realizarea acestui proiect și respectarea întocmai a ultimei voințe a marelui sculptor ar trebui rezolvată problema deschiderii mormântului, în care sunt înmormântați și Demeter Istrati, Alexandru Istrati și Natalia Dumitrescu, procedură care, potrivit dispozițiilor legale din Franța, nu este foarte ușoară. Dacă însă ar exista sprijin guvernamental și discuții la nivel înalt, probabil că s-ar rezolva chiar dacă ar presupune un eventual refuz al moștenitorului Nataliei Dumitrescu. Autoritățile române însă nu au timp pentru acest proiect, tot așa cum nu au timp nici pentru a se întâlni cu reprezentanții Fundației «Familia Brâncuși»“.</div>
<div style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<strong><span style="color: #351c75; font-size: large;">Laurean Stănchescu şi alţii denigrează relaţiile de familie ale lui Brâncuşi</span></strong></div>
<div style="font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
Într-un e-mail trimis GdS, preşedinta „Fundaţiei Brâncuşi“ a scris că este consternată de „încercările de desfiinţare a relaţiilor de familie“ în acest caz mediatizat de câţiva ani, respectiv repatrierea osemintelor lui Brâncuşi, că s-a săturat să înghită „mizeriile unuia sau altuia în condiţiile în care, se pare, că molima se extinde“. Rugând-o să ofere detalii, Luminiţa Brâncuşi a afirmat: „Revin și arăt că acest proiect nu aparține lui Laurean Stănchescu și în nici un caz nu este mediatizat de doi ani, ci de ani buni, ziarele vremii stând mărturie afirmațiilor mele. Ceea ce este însă îngrijorător e faptul că, dintr-un proiect care inițial a avut ca scop îndeplinirea unei datorii de onoare, datorie care aparține pe deplin familiei, și nu numai Fundației sau mie personal, proiect care a fost oarecum învăluit de discreție și bun-simț, fără exagerări și politică, a devenit o manifestare cu iz de mahala, generând polemică și puncte de vedere contradictorii. Și este normal. De altfel, undeva în sufletul meu s-a născut, la un moment dat, convingerea că domnul Laurean Stănchescu este, de fapt, exponentul unor interese contrare realizării proiectului, apariție tocmai de a genera o reacție negativă la adresa realizării acestui proiect de natură a duce la concluzia că este mai bine să încetăm cu astfel de pretenții. Și, dincolo de acest fenomen, se mai înregistrează și reacțiile total ciudate ale acestui domn, care își permite în spațiul public să denigreze relațiile de familie ale marelui sculptor. Întrebarea firească în această situație este: cu ce drept îşi permite? Până în prezent, familia sculptorului și exponenții acesteia au fost înlăturați până și de la dreptul de a-și spune punctul de vedere în raport cu o serie de greșeli făcute de autorități! Pot asigura cititorii de realitatea acestei situații prin faptul că mamei mele, sculptorița Maria Pătrașcu-Brâncuși, i s-a recunoscut talentul chiar de către criticul de artă Petru Comarnescu, care a convins-o să urmeze cursurile Facultății de Artă Plastică. În jurul ei s-au adunat doamna Cecilia Cuțescu-Stork, V.G. Paleolog, fiul acestuia din urmă, Tretie Paleolog, Barbu Brezianu, Sidney Geist ș.a., dezbatându-se încontinuu problemele legate de Brâncuși, inclusiv cea privind succesiunea sa și realitatea ultimelor sale zile. Începând cu anii reconcilierii între statul român și Constantin Brâncuși, mama mea a fost o veșnică invitată la toate manifestările și colocviile Brâncuși. Anul 1990 a fost perceput de noi ca momentul adevărului, ca momentul în care, în fine, familia marelui sculptor va fi recunoscută și tratată cu respect de toate autoritățile. Cu toate acestea, se pare că a existat un curent pe piața de artă, curent generat și întreținut de Radu Varia și poate și de către alții, care au schimbat punctul de vedere inclusiv al criticului de artă Barbu Brezianu. Printre denigratori, facem referire inclusiv la revista Cațavencu și alți critici de artă, ca, de exemplu, domnul Pavel Șuşară, care au folosit cuvinte grele la adresa mamei mele... Noi nu l-am înțeles, iar mama mea s-a lansat într-o luptă acerbă, neînțelegând nimic din ceea ce se întâmplă și de ce, de exemplu, la o manifestare închinată marelui sculptor organizată la Târgu Jiu, în loc ca autoritățile s-o prezinte pe mama mea ca strănepoată a sculptorului, calitatea a fost arogată de către doamna Sorana Georgescu-Gorjan (soţia inginerului care a coordonat ridicarea Coloanei de la Târgu Jiu - n.r.). În mod evident, a fost durere mare în sufletul mamei mele. Dar totul a fost suportat cu stoicism și în limitele bunului-simț, cu convingerea că, la un moment dat, ne vom impune. Abia după moartea mamei mele, și în urma unei discuții purtate cu domnul profesor Paul Rezeanu, am reușit să înțeleg de unde provine această negare a existenței familiei, Domnia sa argumentându-mi franc că noi provenim dintr-un frate rezultat dintr-o căsătorie anterioară a tatălui marelui sculptor. Ne-am pus întrebarea: şi asta ne face mai puţin rude cu marele sculptor? Care ar fi argumentele legale? Pentru că din punct de vedere legal, o astfel de justificare este de tot râsul! Mai mult, cu ce drept își permit cei care au ceva de spus sau de scris despre Constantin Brâncuși să rupă relațiile de rudenie statornicite în cadrul acestei familii? Știu ei oare, sau cel puțin au cercetat la fața locului, care au fost legăturile dintre Constantin Brâncuși și frații acestuia, indiferent că erau din prima căsătorie sau din a doua căsătorie a tatălui lor? Este pur și simplu revoltător! În opinia mea, o astfel de atitudine dovedeşte cât de puțin cunosc acești oameni familia gorjeană, cât de puțin cunosc cât de strânse sunt relațiile de familie ş.a.m.d. Concluzia: ori nu ştiu, ori nu vor s-o recunoască. Motivul? Mister, total necunoscut! Ori, în ultima perioadă s-au adunat prea multe din acest punct de vedere. Iar eu, la fel ca mama mea, am considerat că nu trebuie să ne expunem și să ne implicăm în astfel de scandaluri, preferând a sta deoparte pentru că sângele și moștenirea genetică nu ni le poate lua nimeni. Dar am hotărât că este de ajuns... Această cruciadă trebuie să se termine... De altfel, această denigrare permanentă nu-și găsește echivalentul decât în actul din 7 martie 1951 subsemnat de academicianul Mihail Sadoveanu, iar cei mai mulți știu despre ce este vorba sau cel puțin au auzit ( Solicitată să se pronunţe asupra valorii artistului Constantin Brâncuşi şi a operei, Academia României, prin secţia sa de specialitate -preşedinte: Mihail Sadoveanu - a găsit că era inutil să piardă timpul cu astfel de discuţii, operele lui Brâncuşi neavând ce căuta în Muzeul de Artă al Republicii Populare Române - n.r.). O nouă suferință adăugată spiritului marelui sculptor care, în mod sigur, dacă ar putea să se exprime din universal, probabil că i-ar pune pe toți la punct“.</div>
<div style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<strong><span style="color: #351c75; font-size: large;">Muzeul de la Hobiţa nu este adevărata casă părintească Brâncuşi</span></strong></div>
<div style="font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
Chestionată despre Muzeul „Brâncuşi“ din Gorj, descendenta Titanului de la Hobiţa a punctat: „Este cunoscut faptul că Muzeul Brâncuși de la Hobița nu este realizat în casa părintească, ci a fost luată o casă declarată de patrimoniu care, din studiul specialiștilor de atunci, ar fi putut fi socotită ca fiind asemănătoare casei părintești a lui Brâncuși și folosită pentru crearea muzeului. De ce s-a ajuns la o asemenea situaţie bizară? În mod evident, pentru a se genera un loc de pelerinaj. Nu a fost vina experților de atunci ci, în urma studiului realizat, s-a reținut că vechea casă nu mai exista, ea fiind distrusă în urma unui incendiu. Doar câteva bârne din această casă distrusă de incendiu au fost luate de cei din familie și folosite la construirea propriilor case. Aceasta este istoria casei pe care astăzi mulți o prezintă ca fiind casa părintească a lui Brâncuși când, de fapt, ea conține numai câteva elemente din vechea casă. Este adevărat că domnul Gogoiu Nicolae a vândut către sculptorul Florin Codre casa Eufrosinei Brâncuși-Brânzan, sora sculptorului, afirmându-i acestuia că este casa părintească în care s-a născut sculptorul, casă aflată într-o stare avansată de degradare și faţă de care autoritățile de până atunci nu manifestaseră nici un interes. Acțiunea sculptorului Florin Codre a stârnit dintr-o dată o puternică revoltă, mai ales în condițiile în care acesta a înțeles că odată semnată convenția cu Gogoiu Nicolae avea dreptul a face ce dorește cu rămășițele imobilului, autoritățile locale confiscând cele câteva bârne atribuite casei părintești a sculptorului Constantin Brâncuși. Aceste bârne sunt și astăzi depozitate într-o locație fără ca măcar să fie recondiționate și prezentate vizitatorilor ca rămășite ale respectivei case! Cu alte cuvinte, mai important a fost scandalul decât concretizarea intervenției autorităților de la momentul confiscării. Cu toate acestea, pe fondul speculațiilor privind această casă, speculații preluate inclusiv în mass-media, autoritățile au încercat dezvoltarea unui proiect având ca scop mutarea casei amenajată ca muzeu Brâncuși și refacerea adevăratei case Brâncuși, pe aceeași locație. Acest proiect mi s-a părut un nonsens, fapt exprimat clar la auzul unei astfel de „învârteli“. Autoritățile însă socoteau că, dacă tot sunt diverși particulari doritori să dea banii pentru „casa părintească“ a marelui sculptor, în fond care ar fi problema? Mitul era perfect. Dar nimeni nu părea a observa răul ce urma a se înfăptui. Pentru că a muta o casă, consacrată deja, loc de pelerinaj pentru indiferent câți turiști, urmând ca la un moment dat, într-un viitor oarecare, locul să fie ocupat de către o altă casă care ar fi urmat a se realiza beneficiind de bârnele confiscate, mi se pare nu numai un proiect sortit eșecului, dar care ar fi prejudiciat și mai mult memoria marelui sculptor. De ce? Pentru că lipsa unui loc în care turiștii să poată veni și să poată fi îndrumați de un ghid al locului amintind de locul nașterii lui Brâncuși ar fi rupt pe vecie orice legătură între amintirea și memoriile pe care le spune casa de astăzi, așa cum este ea, conectându-se cu amintirea marelui sculptor gorjean ca entitate ce nu poate fi ruptă de locul natal. Iar în timp, inclusiv turiștii ar fi uitat de o astfel de locație. Câștigul ar fi fost al acelora care afirmă că Brâncuși este sculptor francez împreună cu al acelora care afirmă că marele sculptor a fost lipsit de cunoștinte artistice înainte de plecarea în Franța și că forța sa creatoare s-ar fi născut pur și simplu din neant, doar în contact cu spiritul artistic francez?! Între timp, proiectul nu a fost realizat (cel puțin deocamdată). Cu totul întâmplător, pe fondul discuțiilor privind casa părintească a sculptorului și probabil având vreo conexiune cu proiectul autorităților, la Peștișani am descoperit postat un banner cu denumirea Fundaţia Casa Brâncuşi Hobiţa, fundație despre care nimeni nu îți spune nimic, toată lumea ridică din umeri. În urma verificărilor a rezultat că această fundație nici nu există! Rolul unei astfel de dezinformări nu îl cunoaștem“.</div>
<div style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<strong><em><span style="color: #351c75; font-size: large;">Cine este Luminiţa Brâncuşi</span></em></strong></div>
<div style="font-family: Georgia, serif; font-size: 15px; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<em>Preşedinta Fundaţiei „Familia Brâncuşi“, Luminiţa Brâncuşi explică gradul de rudenie cu Constantin Brâncuşi: „Conform legii, sunt stră-stră-strănepoată. Adică: Ion (Chijnea) Brâncuşi era fratele cel mai mare al sculptorului, din prima căsătorie a tatălui lui Constantin Brâncuşi. Ion Chijnea a avut trei fete, din care una, Maria, a fost străbunica mea. Ea a purtat după căsătorie numele de Nicolcioiu. Fiica acesteia, Angelica, bunica mea, s-a numit Pătraşcu, fiind căsătorită cu avocatul Pătraşcu şi ucisă de comunişti la 33 de ani, în 1950, când a fost naţionalizată şi casa familiei de la Peştişani. Angelica a avut două fete, pe mama mea, viitoarea sculptoriţă Maria Pătraşcu-Brâncuşi, şi pe sora ei, Angela. Mama mea a fost stră-strănepoata favorită a lui Constantin Brâncuşi. Acesta, ştiind că mamei mele îi plăcea să coloreze, îi trimitea culori de la Paris, exprimându-şi chiar interesul de a o lua la Paris şi de a o creşte pentru a o pregăti în domeniul artei, fapt neagreat de către tatăl acesteia, avocatul Constantin Pătraşcu. Mama mea, împreună cu subsemnata, am constituit, în 1991, Fundaţia «Familia Brâncuşi», în primul rând ca reacţie la constituirea Fundaţiilor Internaţionale Brâncuşi ale lui Radu Varia“.</em></div>
<div style="font-family: Georgia; font-size: 15px;">
<em></em></div>
</div>
HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-1153935953957217993.post-33561024036083928402013-06-27T12:00:00.002-07:002013-06-28T03:29:49.205-07:00LUMINIȚA MINCU PĂTRAȘCU - BRÂNCUȘI DESPRE REPATRIEREA OSEMINTELOR STRĂBUNULUI SĂU, CONSTANTIN BRÂNCUȘI<span style="color: #cc0000; font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Decât să încerci să îndrepți lumea, mai bine să îndrepți cuie, chiar dacă ți-ai mai îndrepta cu ciocanul și degetele... </b></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-family: Times, Times New Roman, serif; font-size: large;"><b>Deși <table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7Y2gLqLjEic7InBDQ59IUDLxvXPvBiyjzoyO5vNnTU7C8O7DzlaKik-SwHr57IErWFCK6zsXlmDqd4efXerEBtl7wEGL9BeRtB21PDwLd5-C2ZIVF6a1vYw33rQHuDh_Hk2SZwzxnhl4/s1600/PREOTUL+STREZA+DIN+RASINARII2007+(1).jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7Y2gLqLjEic7InBDQ59IUDLxvXPvBiyjzoyO5vNnTU7C8O7DzlaKik-SwHr57IErWFCK6zsXlmDqd4efXerEBtl7wEGL9BeRtB21PDwLd5-C2ZIVF6a1vYw33rQHuDh_Hk2SZwzxnhl4/s320/PREOTUL+STREZA+DIN+RASINARII2007+(1).jpg" width="215" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b>PREOTUL NICOLAE STREZA<br />PAROHUL BISERICII DIN RĂȘINARI<br /></b></td></tr>
</tbody></table>
Patriarhia Română a afirmat că susține ideea aducerii osemintelor lui Constantin Brâncuși la Hobița, preotul Nicolae Streza, parohul bisericii din Rășinari, ne declară că nu e de acord cu asta. Pur și simplu nu vrea. De ce? Asta nu ne-o mai spune. Mă întreb: cine este de îndreptat aici? Patriarhul sau popa? </b></span><br />
<b style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: x-large;"><br /></b>
<b style="font-family: Times, 'Times New Roman', serif; font-size: x-large;">Redau interviul acordat de doamna Luminița Brâncuși domnului Ion Jianu pentru Gazeta de Sud </b><br />
<br />
<span style="color: #351c75; font-family: Georgia; font-size: 28px; line-height: 33px;">„Repatrierea osemintelor lui Brâncuşi este dreptul familiei“</span><br />
<span class="caption" style="color: #666666; font-family: Georgia; font-size: 12px; font-weight: bold; line-height: 18px;">Interviu</span><span style="background-color: white; font-family: Georgia; font-size: 13px; line-height: 18px;"> - </span><strong style="font-family: Georgia; font-size: 13px; line-height: 18px;"><i>Ion JIANU</i></strong><br />
<b><span style="font-family: Georgia; font-size: x-small;"><span style="line-height: 18px;"><i>Gazeta de Sud, Craiova, </i></span></span></b><span style="background-color: #ed1c24; color: white; font-family: Arial, 'Trebuchet MS', Verdana, Arial, sans-serif; font-size: 12px; font-weight: bold; line-height: 18px;">Ediţie din arhivă) Anul 18. Luni, 29 Aprilie 2013</span><b><span style="font-family: Georgia; font-size: x-small;"><span style="line-height: 18px;"><i><br /></i></span></span></b><br />
<div style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<strong>Maria Luminiţa Mincu Pătraşcu-Brâncuşi, preşedinta Fundaţiei „Familia Brâncuşi“, consideră că repatrierea osemintelor marelui sculptor este dreptul familiei, iar oricine încearcă să susţină contrariul nu are nici abilitarea şi nici dreptul moral de a face vreo afirmaţie în acest sens</strong></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEij0pW6jx2diYIumGpssI78ayQ106D8f8NnGNLnrcrcG9JxvAZ2mtW-kY_VMWJFLhPazFpPWzbNUbUWT7x624QtgVvM8GOV6l9wKHyQ4FjTP5b9TFlLBV047e-6XhuQ8tVlFpM6JVC-iko/s600/159061maxim.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="253" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEij0pW6jx2diYIumGpssI78ayQ106D8f8NnGNLnrcrcG9JxvAZ2mtW-kY_VMWJFLhPazFpPWzbNUbUWT7x624QtgVvM8GOV6l9wKHyQ4FjTP5b9TFlLBV047e-6XhuQ8tVlFpM6JVC-iko/s320/159061maxim.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: #351c75;">EVENIMENTUL DE COMEMORARE LA CRAIOVA<br />A LUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI<br />16 martie 2013.<br />În fotografie (de la stânga la dreapta):<br />MIRCEA SUCHICI, HORIA MUNTENUS, CRISTIAN CIOMU,<br />LUMINIȚA PĂTRAȘCU BRÂNCUȘI, FLORIN ROGNEANU </span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
Cu prilejul „Zilelor Brâncuşi“ de la Craiova, am cunoscut-o pe doamna avocat Luminiţa Brâncuşi (foto), descendentă a lui Constantin Brâncuşi, prilej cu care am convenit realizarea interviului de mai jos în exclusivitate pentru GdS.<br />
<br />
<em>Ion Jianu: Stimată doamnă Maria Luminiţa Mincu Pătraşcu-Brâncuşi: pentru cine nu vă cunoaşte şi, mai ales, nu cunoaşte rudele în viaţă ale marelui Constantin Brâncuşi, v-aş ruga să vă prezentaţi...</em></div>
<div style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<b>Luminiţa Brâncuşi: Sunt fiica sculptoriţei Maria Pătraşcu-Brâncuşi, care a fost stră-strănepoata favorită a marelui sculptor, ea (mama) fiind strănepoată a primului frate al lui Constantin Brâncuşi, Ion (Chijnea) Brâncuşi. Brâncuşi, ştiind că acesteia îi plăcea să coloreze, îi trimitea culori de la Paris, exprimându-şi chiar interesul de a o lua la Paris şi de a o creşte pentru a o pregăti în domeniul artei, fapt neagreat de către tatăl acesteia, avocatul Constantin Pătraşcu. Mama mea, împreună cu subsemnata, am constituit Fundaţia „Familia Brâncuşi“, în primul rând ca reacţie la constituirea Fundaţiilor Internaţionale Brâncuşi ale lui Radu Varia. Maria Pătraşcu-Brâncuşi a urmat cursurile unei instituţii de artă la îndemnul şi susţinerea lui Petru Comarnescu, care a apreciat arta acesteia şi a cunoscut descendenţa sa, tot astfel cum a fost cunoscută şi de Tretie Paleolog.</b><br />
<br />
<em>I.J.: Poetul Laurean Stănchescu a afirmat că ar deţine o listă cu „peste 160 de semnături ale rudelor lui Brâncuşi“. Sunt 160 de rude în viaţă?!</em></div>
<div style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<i><br /></i>L.B.: <b>Sinceră să fiu, nu prea cred. De altfel, fără a cunoaşte conţinutul respectivei liste, am cunoştinţă de faptul că printre semnatari sunt multe persoane care nu au nici o legătură de sânge cu marele sculptor, fiind eventual doar rude prin alianţă. Mai mult decât atât, mă îndoiesc că rudele lui Brâncuşi ar accepta o astfel de manifestare pentru un proiect având o conotaţie sfântă pentru familie. În plus, aceasta este o chestiune pur privată şi nu poate fi asociată nici cu politicul, nici cu manifestări de o calitate îndoielnică menite a atrage atenţia asupra ridicolului în care este adus numele lui Brâncuşi. Iar dacă există rudă ce agreează un astfel de „spectacol“, cu părere de rău îmi exprim dubiul în raport cu intenţiile acestora. În plus, ţin să precizez că mulţi au cunoştinţă de existenţa fundaţiei şi de faptul că proiectul a fost demarat de aceasta în anul 2004, având semnătura şi acceptul guvernului Năstase, şi nu înţeleg de ce nu ar contacta fundaţia pentru lămurirea aspectelor privind repatrierea osemintelor marelui sculptor. </b><br />
<br />
<b><span style="color: #351c75; font-size: large;">Poetul Laurian Stănchescu, un „outsider“</span></b><br />
<em>I.J.: Înţeleg că demersurile pentru aducerea osemintelor lui Brâncuşi în România ar fi trebuit să fie făcute de familie, „nu de către un oarecare“ (aluzie la poetul Laurean Stănchescu - n.r.). Familia, fundaţia pe care o conduceţi a făcut ceva concret în acest sens?</em><br />
L.B.:<b> Nu aş dori să folosesc un termen atât de dur, pentru că nu stă în firea mea. Cred că mai bine l-am defini cu noţiunea de „outsider“. Repet, aducerea în ţară a osemintelor lui Brâncuşi este doar o problemă a familiei şi poate fi invocată doar de aceasta, orice persoană dinafara familiei riscă să ducă lucrurile în derizoriu şi să creeze un curent de opinie pro şi contra care, în considerarea cerinţelor manifestate de familie, nu s-ar fi putut manifesta sau s-ar fi putut manifesta, dar cu riscul formării unui curent de opinie în contra lor. Astfel, cum v-am mai explicat, Fundaţia „Familia Brâncuşi“ şi-a început demersurile după anul 1996, respectiv după vizita la Paris, ocazie cu care şi-a manifestat public dezaprobarea faţă de faptul că marele sculptor se află înmormântat într-un mormânt „comun“, indiferent de restul problemelor. Au urmat ani de cercetări, ocazie cu care s-a intrat în posesia ultimei spovedanii a lui Brâncuşi. Ulterior, s-a obţinut şi viza favorabilă a guvernului Năstase pentru realizarea proiectului, ocazie cu care s-a trecut la etapa cercetării problematicii de natură juridică a proiectului, problematică ce nu s-a dovedit a fi foarte simplă. Mai de curând au apărut şi alte probleme, dar care par a se rezolva după o abordare corectă.</b><br />
<br />
<em>I.J.: Aţi declarat că l-aţi contactat şi cunoscut pe fiul lui Brâncuşi, John Constantin Brâncuşi Moore, şi că acesta ar fi făcut „un test ADN neoficial“. În cazul acesta (al existenţei unui fiu legitim), ar putea apare probleme de natură succesorală? De ce aţi spus că este un test neoficial, de ce nu s-a făcut unul oficial?</em></div>
<div style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<i><br /></i>L.B.: <b>Absolut normal şi corect. În fond, eram consideraţi rude, iar familia trebuie unită. Este adevărat că în condiţiile recunoaşterii paternităţii şi a stabilirii faptului că John Moore este fiul lui Constantin Brâncuşi apar probleme de natură succesorală esenţiale, ce ar putea determina şi contestarea calităţii de moştenitor a legatarilor. Dar această problemă este dreptul de dispoziţie a fiului lui Brâncuşi. În ceea ce priveşte faptul că am afirmat că a fost realizat un test neoficial, este un fapt real, determinat de necesitatea stabilirii indubitabile a legăturii de familie pe de o parte, iar pe de altă parte, determinat de faptul că legislaţia franceză are dispoziţii speciale cu privire la realizarea testului ADN.</b></div>
<div style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<b><br /><span style="color: #351c75; font-size: large;">Cercetătoarea de la „Georges Pompidou“ are dreptate</span></b><br />
<em>I.J.: În timp ce dumneavoastră eraţi la manifestările de la Craiova, la Târgu Jiu s-a aflat o cercetătoare de la Muzeul Naţional de Artă Modernă - Centrul „Georges Pompidou“ Paris, doamna Doina Lemny, care a spus, printre altele: „Tot ce se vehiculează acum - «Brâncuşi al nostru», «Revenirea osemintelor lui Brâncuşi în România» - sunt nişte comedii care nu ar trebui luate în seamă“. Cum comentaţi aceste afirmaţii?</em></div>
<div style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<i><br /></i>L.B.: <b>Sinceră să fiu, o astfel de atitudine mi se pare efectiv corectă având în vedere căderea în derizoriu, astfel cum am prezentat mai sus. Revin şi arăt că repatrierea osemintelor lui Brâncuşi este un drept numai al familiei.</b><br />
<br />
<em>I.J.: La manifestările de la Craiova dedicate lui Brâncuşi aţi spus că în unele cărţi s-ar fi publicat informaţii şi confuzii legate de biografia marelui sculptor, dar nu aţi exemplificat care ar fi acestea. Vă rog s-o faceţi acum...</em><b><br /></b></div>
<div style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
<b>L.B.: Problema este că, în opinia mea, foarte multe cărţi referitoare la Constantin Brâncuşi şi care fac referire inclusiv la o serie de date biografice sunt bazate pe simple culegeri din alţi autori, fără însă a se baza pe un studiu aprofundat al documentelor originale care se mai află şi astăzi în arhive. Am sesizat acelaşi fapt şi la Barbu Brezianu. Din seria de informaţii eronate, pot face referire la faptul că Brâncuşi a fost catalogat ca „fără studii” (astfel cum apare informaţia şi pe site-urile ce oferă date despre marele sculptor), la faptul că arborele genealogic este preluat de la V.G. Paleolog fără o atentă verificare a fondului arhivistic (informaţiile pe care s-a bazat şi V.G. Paleolog în realizarea arborelui genealogic sunt doar cele oferite de lumea satului şi sunt, în continuare, preluate tot astfel de către ceilalţi ce au publicat arborele), lipsa informaţiei, susţinută cu acte originale, potrivit căreia Constantin Brâncuşi a lucrat în marmură înainte de a părăsi România, sau cum că marele sculptor ar fi renunţat la cetăţenia română pentru a putea dona Franţei şi a lua cetăţenia franceză etc.</b><span style="color: #351c75; font-size: large;"><strong>Radu Varia dezrădăcinează creaţia brâncuşiană de tradiţiile </strong><br /><strong>şi arta străveche românească</strong></span><br />
<em>I.J.: Multe persoane, brâncuşologi, familia - printre care şi dumneavoastră - vorbesc de o anume nepăsare în ceea ce priveşte opera lui Brâncuşi de la Târgu Jiu. Care este situaţia în prezent?</em></div>
<div style="font-family: Georgia, serif; line-height: 23px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
L.B.: <b>Nu ştiu cum să interpretez atitudinea autorităţilor. Pe de o parte, cred că este vorba de faptul că sunt depăşiţi de dimensiunile lucrărilor şi de responsabilităţile asumate prin simplul fapt al deţinerii ansamblului. Pur şi simplu, nu ştiu să îl administreze, nu au simţ artistic şi nu acceptă colaborarea cu persoane ce pot formula o opinie pertinentă din punct de vedere artistic şi estetic. Când sunt bani de luat, toată lumea este fericită, iar banii se dau pe lucrări lipsite de sens, lipsite de estetică şi supraevaluate. Iar peste toate se manifestă şi înţelegerea dezastruoasă încheiată între autorităţile locale şi nepotul Nataliei Dumitrescu, care practic a îngrădit manifestarea dreptului de proprietate al autorităţilor locale, care, în acest context, nu mai au nici un interes în administrarea corectă a ansamblului de la Târgu Jiu atâta vreme cât nu pot obţine nici un fel de resurse financiare destinate administrării acestuia. O astfel de atitudine nu ar fi fost adoptată niciodată de către un moştenitor provenind din familie şi trebuie apreciat că nici măcar legatarii Natalia Dumitrescu şi Alexandru Istrati nu au acţionat în timpul vieţii lor la o astfel de atitudine adoptată faţă de ansamblul de la Târgu Jiu, lucrare monumentală ce aparţine României şi nimănui altcuiva, indiferent de drepturile ce le-ar avea în portofoliu. Aş putea afirma, fără să mă ruşinez, că o astfel de atitudine încalcă voinţa marelui sculptor, care, în momentul în care a creat ceva pentru ai săi, l-a creat pe deplin şi pentru a fi de folos. După părerea mea, a-ţi manifesta oricare dintre drepturi asupra acestui ansamblu este o încercare de rupere a lui Brâncuşi de propriile-i rădăcini, tot astfel cum Radu Varia dezrădăcinează creaţia brâncuşiană de tradiţiile şi arta străveche românească.</b></div>
<div>
<a href="http://www.gds.ro/Interviu/2013-04-29/%E2%80%9ERepatrierea+osemintelor+lui+Brancusi+este+dreptul+familiei%E2%80%9C"><span style="color: #0b5394; font-size: large;"><b>http://www.gds.ro/Interviu/2013-04-29/%E2%80%9ERepatrierea+osemintelor+lui+Brancusi+este+dreptul+familiei%E2%80%9C</b></span></a></div>
<div>
<br /></div>
HORIA MUNTENUS BLOGhttp://www.blogger.com/profile/17547083705405888675noreply@blogger.com